Despre achizițiile publice de valoare mică efectuate de către instituțiile medicale

Măști de calitate proastă epntru medici, cumpărate din bani publici

măști necalitative pentru medici de familie

licitație pguboasă

Autoritățile din Moldova nu au reușit să aibă o comunicare eficientă cu publicul în această pandemie, iar în consecință, după o perioadă de aproximativ 3 luni de izolare, oamenii au început să nu mai respecte cele mai importante măsuri antiepidemice – distanța socială și purtarea echipamentelor de protecție, precum măștile. Responsabilii au preferat că ofere presei informații comode, care însă lasă mult spațiu de interpretare. Politicul și știrile false necombătute de către specialiștii în sănătate, au avut contribuția lor și au diminuat din importanța acțiunilor întreprinse pentru a stopa răspândirea infecției. Sunt doar câteva dintre constatările pe care le-a făcut jurnalista Irina Papuc, analizând modul în care presa din țară a reflectat despre COVID19. De ce nu au reușit autoritățile să aibă o comunicare eficientă cu mass-media până în acest moment, dar și cu publicul? Ce putem schimba și dacă acum mai pot fi îndreptate greșelile.

În situațiile de criză, când oamenii sunt îngrijorați și nu știu ce-i așteaptă, este ușor să provoci panică, dacă dai știrilor titluri care provoacă senzație sau chiar frică. Cuvintele, spun psihologii, au o însemnătate foarte mare pentru psihicul omului, iar felul în care este percepută informația depinde foarte mult intelectul nostru și de felul cum suntem pregătiți mental să o primim. Pandemia de COVID19 a arătat clar cum reacționează oamenii la informații, pe care le percep drept periculoase și chiar șocante. Am rugat-o pe psihoterapeutul Inga Russu să ne explice ce se întâmplă în mintea oamenilor, atunci când citesc foarte multe știri negative, care provoacă neliniște și panică.

The Lancet, Medscape sau The New England Journal of Medicine sunt doar câteva dintre sursele medicale internaționale de unde ne putem informa despre tot ce înseamnă pandemia COVID19. Sunt resurse de specialitate, recunoscute la nivel mondial, care publică diverse cercetări medicale și care acum au compartimente dedicate pandemiei COVID19. Sunt disponibile practic pentru oricine este interesat de sănătate, dar mai ales pentru jurnaliști. Acum, aceste platforme web au compartimente speciale dedicate pandemiei COVID19. Aici pot fi găsite informații dintre cele mai detaliate despre Sars-Cov-2, studii clinice pe medicamente, inclusiv vaccinuri, protocoale privind tratamentul infecției, recomandări de activitate pentru cadrele medicale, etc.

În pandemia de COVID19 toată lumea a făcut și mai face greșeli, inclusiv jurnaliștii. Pentru că e o situație de criză și aproape nimeni nu a fost pregătit să-i facă față, ne-am pomenit că nici noi, jurnaliștii, nu prea știm cum să abordăm subiectele despre Sars-Cov-2, astfel încât să le aducem oamenilor cele mai bune și corecte informații. Astfel, am relatat adesea la extreme – când prea panicard, când fără substanță sau foarte politizat. În consecință, cu ajutorul mass-media cineva și-a adunat capital politic, cineva a devenit și mai confuz, cineva a decis azi una și mâine altceva. Puteau fi schimbate accentele în toată această perioadă? Și despre ce ar fi bine să vorbim în următoarele luni, având în vedere că pandemia în Moldova nu încetinește? Dimpotrivă situația devine mai gravă. Pe ce fel de subiecte ar trebui să concentreze jurnaliștii și dacă e cazul să-și facă un plan anticriză, am întrebat-o pe Ludmila Andronic, specialist în comunicarea de criză.

Astăzi discut din nou cu Stela Bivol, director al Centrului pentru Politici și analize în Sănătate. Subiectul pe care ni l-am propus să-l abordăm ține de rolul mass-media în reflectarea pandemiei COVID19 și modul în care aceasta poate influența comportamentul oamenilor.

Arderea profesională sau burnout este un proces care ne afectează, mai ales, în perioadele de stres și ne afectează inclusiv pe noi, jurnaliștii. Psihologii care studiază acest sindrom spun că jurnaliștii se epuizează profesional, la fel de repede precum anesteziologii sau reanimatologii. Munca jurnaliștilor e legată de oameni, iar oamenii sunt consumatori de energie. Iată de ce, burnout-ul e un sindrom, care nu ne ocolește. Pandemia de COVID-19 acutizează destul de mult starea noastră psihologică. Pe lângă frica și riscul de a ne îmbolnăvi, jurnaliștii sunt acum în situația să muncească mai intens decât altă dată. Acest lucru creează impresia unei zile de muncă mai lungi, deși în ore s-a putea să muncim la fel ca până la pandemie. Ce e de făcut? Cum poți înțelege că intri în starea de ardere profesională? Ce semne are burnoutul și cum îl evităm sau ne tratăm de el, am decis să o întrebăm pe Veronica Calancea, doctor în psihologie, psihoterapeut și președinte al Asociației Balint în Moldova.