
Sign up to save your podcasts
Or


Și în cazul României, și în cel al Franței, agențiile de rating tratează egal economiile celor două state. România este într-o situație complicată, la un pas de a ajunge în categoria „nerecomandat pentru investiții”. Franța este penalizată pentru dezechilibrele macroeconomice.
Agenția de rating Moody's a modificat perspectiva privind economia românească la negativă de la stabilă. Acum, toate cele trei agenții de rating importante notează România în mod egal, adică perspectiva este negativă, iar ratingul de țară este cu numai o treaptă înainte de categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții.
Efectul de aliniere a calificativelor date de agențiile de rating nu ar trebui să ne mire. În cel mai rău caz, ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că o eventuală retrogradare la „junk” decisă de una dintre agenții va fi urmată și de celelalte. Situația economiei românești este atât de complicată, încât este greu de crezut că analizele agențiilor de rating pot să acorde prea multe excepții și prea multă încredere.
Problema pe care o vede Moody's este cunoscută și anume deficitul bugetar. Și analiștii agenției de rating, la fel ca evaluările altor instituții financiare, cred că ținta de anul acesta, un deficit fiscal de 7% din PIB, este prea ambițioasă și nu va fi atinsă. Raportul Moody's arată că România va încheia anul cu un deficit de 7,7% din PIB și în următorii trei ani datoria publică va ajunge la 68% din PIB, peste pragul recomandat de regulile europene. Profilul de credit al României, remarcă agenția de rating, este mai slab decât al altor state notate cu același calificativ de rating.
Raportul Moody's arată că politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt evaluate periodic de Comisia Europeană, iar comercial și investițional economia românească este legată strâns de cea europeană. Acestea sunt considerate aspecte pozitive pentru evaluarea ratingului de țară.
Sunt menționate măsurile introduse la sfârșitul anului trecut prin ordonanța trenuleț cu scopul de a contribui la reducerea deficitului bugetar, dar analiza agenției de rating menționează că fără măsuri suplimentare, precum o colectare mai bună a veniturilor sau o disciplină a cheltuielilor, ținta de deficit bugetar va fi greu de atins.
Speranța pentru impulsionarea creșterii economice și pentru reformele necesare vine pentru Moody's, ca și în cazul celorlalte două agenții de rating, de la fondurile europene, inclusiv cele cuprinse în PNRR.
Bineînțeles, analiza agenției de rating trece în revistă și riscurile care planează asupra României, respectiv apropierea geografică de războiul din Ucraina și angajamentul diminuat al SUA privind apărarea în Europa. De asemenea, sunt menționate și situațiile în care ratingul României ar putea fi retrogradat, cea invocată în analiza Moody's fiind devierea de la calendarul de consolidare fiscală asumat pentru următorii ani.
Tot la sfârșitul săptămânii trecute, Franța a trecut prin emoțiile notării de către agenția de rating Fitch. Ratingul de țară al Franței a suferit în ultimii ani câteva mișcări de retrogradare: în aprilie 2023, a trecut de la dublu A (AA) la AA-, iar în toamna anului trecut perspectiva s-a transformat din stabilă în negativă. Ca și în cazul României, agențiile de rating s-au aliniat la aceleași calificative.
Săptămâna trecută, analiștii se temeau că Fitch va da tonul unei noi retrogradări a ratingului de țară al Franței. Problemele se cunosc: o incapacitate de a pune în aplicare un plan de reducere a deficitului bugetar și perspectiva unei încetiniri a creșterii economice.
Actualul guvern francez și-a propus să reducă deficitul fiscal de la 6% (anul trecut) la 5,4% din PIB, în 2025, ceea ce înseamnă economii bugetare de 50 miliarde de euro. Este suficient pentru agențiile de rating? Părerile economiștilor erau împărțite, mai ales dacă se uitau și la nivelul datoriei publice care a ajuns la 113% din PIB.
În pofida temerilor, Fitch a luat în considerare punctele forte ale economiei franceze, cum ar fi diversitatea, soliditatea sectorului bancar și posibilitatea finanțării datoriei suverane. Iar rezultatul a fost că, deocamdată, calificativul a rămas neschimbat. Ceea ce nu modifică, totuși, situația bugetară dificilă a Franței.
By RFI RomâniaȘi în cazul României, și în cel al Franței, agențiile de rating tratează egal economiile celor două state. România este într-o situație complicată, la un pas de a ajunge în categoria „nerecomandat pentru investiții”. Franța este penalizată pentru dezechilibrele macroeconomice.
Agenția de rating Moody's a modificat perspectiva privind economia românească la negativă de la stabilă. Acum, toate cele trei agenții de rating importante notează România în mod egal, adică perspectiva este negativă, iar ratingul de țară este cu numai o treaptă înainte de categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții.
Efectul de aliniere a calificativelor date de agențiile de rating nu ar trebui să ne mire. În cel mai rău caz, ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că o eventuală retrogradare la „junk” decisă de una dintre agenții va fi urmată și de celelalte. Situația economiei românești este atât de complicată, încât este greu de crezut că analizele agențiilor de rating pot să acorde prea multe excepții și prea multă încredere.
Problema pe care o vede Moody's este cunoscută și anume deficitul bugetar. Și analiștii agenției de rating, la fel ca evaluările altor instituții financiare, cred că ținta de anul acesta, un deficit fiscal de 7% din PIB, este prea ambițioasă și nu va fi atinsă. Raportul Moody's arată că România va încheia anul cu un deficit de 7,7% din PIB și în următorii trei ani datoria publică va ajunge la 68% din PIB, peste pragul recomandat de regulile europene. Profilul de credit al României, remarcă agenția de rating, este mai slab decât al altor state notate cu același calificativ de rating.
Raportul Moody's arată că politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt evaluate periodic de Comisia Europeană, iar comercial și investițional economia românească este legată strâns de cea europeană. Acestea sunt considerate aspecte pozitive pentru evaluarea ratingului de țară.
Sunt menționate măsurile introduse la sfârșitul anului trecut prin ordonanța trenuleț cu scopul de a contribui la reducerea deficitului bugetar, dar analiza agenției de rating menționează că fără măsuri suplimentare, precum o colectare mai bună a veniturilor sau o disciplină a cheltuielilor, ținta de deficit bugetar va fi greu de atins.
Speranța pentru impulsionarea creșterii economice și pentru reformele necesare vine pentru Moody's, ca și în cazul celorlalte două agenții de rating, de la fondurile europene, inclusiv cele cuprinse în PNRR.
Bineînțeles, analiza agenției de rating trece în revistă și riscurile care planează asupra României, respectiv apropierea geografică de războiul din Ucraina și angajamentul diminuat al SUA privind apărarea în Europa. De asemenea, sunt menționate și situațiile în care ratingul României ar putea fi retrogradat, cea invocată în analiza Moody's fiind devierea de la calendarul de consolidare fiscală asumat pentru următorii ani.
Tot la sfârșitul săptămânii trecute, Franța a trecut prin emoțiile notării de către agenția de rating Fitch. Ratingul de țară al Franței a suferit în ultimii ani câteva mișcări de retrogradare: în aprilie 2023, a trecut de la dublu A (AA) la AA-, iar în toamna anului trecut perspectiva s-a transformat din stabilă în negativă. Ca și în cazul României, agențiile de rating s-au aliniat la aceleași calificative.
Săptămâna trecută, analiștii se temeau că Fitch va da tonul unei noi retrogradări a ratingului de țară al Franței. Problemele se cunosc: o incapacitate de a pune în aplicare un plan de reducere a deficitului bugetar și perspectiva unei încetiniri a creșterii economice.
Actualul guvern francez și-a propus să reducă deficitul fiscal de la 6% (anul trecut) la 5,4% din PIB, în 2025, ceea ce înseamnă economii bugetare de 50 miliarde de euro. Este suficient pentru agențiile de rating? Părerile economiștilor erau împărțite, mai ales dacă se uitau și la nivelul datoriei publice care a ajuns la 113% din PIB.
În pofida temerilor, Fitch a luat în considerare punctele forte ale economiei franceze, cum ar fi diversitatea, soliditatea sectorului bancar și posibilitatea finanțării datoriei suverane. Iar rezultatul a fost că, deocamdată, calificativul a rămas neschimbat. Ceea ce nu modifică, totuși, situația bugetară dificilă a Franței.