Sfertul Academic – podcasturi de antropologie

Sfertul Academic – podcasturi de antropologie

By AntropediaSociety & CultureDocumentaryScienceSocial Sciences
Download on the App Store

Sfertul Academic – podcasturi de antropologie episodes

  • Bruiajul Credinței - SIMION POP
    „Credinţa” a avut şi are o greutate mare în dezbaterile şi mobilizările din spaţiul public românesc şi bineînţeles câmpul semantic şi performativ al noţiunii este puternic marcat de prezenţa instituţională a creştinismului, mai ales a celui ortodox. Ca antropolog am fost mereu intrigat de afirmarea, universalistă şi relativistă în acelaşi timp, a categoriei „credinţei” dincolo de conţinuturile ei, seculare sau religioase: fiecare are până la urmă o „credinţă”! Istoria antropologiei sociale şi culturale a fost marcată, însă, de ample dezbateri în jurul categoriei „credinţei” şi legitimităţii aplicării ei universale la societăţile care nu au fost fasonate de o istorie creştină. În acest eseu îmi propun să schiţez câteva argumente despre felul în care antropologia, mai precis antropologia religiei, ne poate ajuta să înţelegem mai bine ramificaţiile sociale şi politice ale multitudinii de discursuri şi practici legate de „credinţă”, „credincioşi” şi „necredincioşi”. Doresc să semnalez câmpul problematic al unei antropologii a „credinţei” şi aceasta pentru că am observat în spaţiul românesc un foarte firav efort reflexiv în jurul unei categorii cu atâtea implicaţii sociale şi politice. În general, suntem foarte preocupaţi de conţinuturile credinţelor fără a examina însă mai riguros transformările şi ipostazele categoriei „credinţei” ca atare. Iar aceasta din urmă are o istorie imprevizibilă şi e caracterizată de o instabilitate funciară, dincolo de efortul instituţiilor religioase sau seculare de a o stabiliza atemporal într-o ipostază sau alta. Ca moderni suntem moştenitorii diferitelor straturi istorice şi categoriale care coexistă în surprinzătoare configuraţii sociale. Politicile producerii, atribuirii şi validării „credinţei” în diferite contexte sociale şi în cazul diferiţilor actori sociali, indivizi sau comunităţi, nu pot fi cu adevărat înţelese fără o explorare riguroasă a categoriei „credinţei” ca atare şi a ipostazelor ei.În lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de Andreea Chiricăhttps://antropedia.com/sfertulacademic/simion-pop-bruiajul-credintei/
    23 min
  • Dezindustrializare prin globalizare: Cazul platformei chimice de la Săvinești - ZOLTÁN MIHÁLY
    În acest text prezint argumentele tezei mele de doctorat despre globalizarea industriei chimice românești. Din demersul empiric a rezultat o descriere etnografică a micro-fundațiilor dezindustrializării locale din Săvinești, județul Neamț. Imaginarul declinului, așa cum apare din relatările foștilor angajați ai întreprinderilor, este atribuit unor factori predominant interni. Decăderea industriei este rezultatul gestionării inadecvate a resurselor industriale din perioada socialistă. Însă, declinul a fost determinat atât de factori interni, cât și externi. Dincolo de variatele ipoteze decliniste, politicile izolaționiste ale Partidului Comunist Român din anii 1980, în tandem cu re-intrarea pe piața globală după perioada socialistă au influențat la fel de semnificativ evenimentele declinului precum planul inadecvat de privatizare. Pe parcursul textului, trasez narativa declinului prefigurată de acești factori structurali și descriu procesul dezindustrializării din două întreprinderi săvineștene: Melana și Fibrex. La Melana, declinul a survenit din factori interni: gestionarea defectuoasă a necesităților financiare și de producție. La Fibrex, declinul a fost cauzat de privatizarea întreprinderii în sine: administratorii străini delegați au erodat capacitățile de producție în scopuriÎn lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de Zoltán Mihályhttps://antropedia.com/sfertulacademic/zoltan-mihaly-dezindustrializare-prin-globalizare-cazul-platformei-chimice-de-la-savinesti/
    23 min
  • Încurcătura ANRP. Ați spus restituire sau capitalizare? - RĂZVAN PAPASIMA
    De la data înființării sale, în 2005, Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților a devenit un punct de trecere obligatoriu pentru acordarea măsurilor compensatorii persoanelor îndreptățite. Munca birocraților și a evaluatorilor de traducere a actelor probatoare ale proprietății, în case și terenuri, care însă nu mai pot fi retrocedate fizic, se materializează, în final în acțiuni, puncte compensatorii și în bani. Urmărind inscripțiile birocratice, adică ceea ce Bruno Latour numea ”cel mai disprețuit dintre obiectele etnografice” și combinând studiile antropologice care vizează pragmatica cotidiană a birocrației și studiile sociale ale finanțelor, textul descrie modul în care restituirea proprietăților a devenit o amplă operațiune de capitalizare și un tip de pedagogie financiară. În lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de Maks Graurhttps://antropedia.com/sfertulacademic/razvan-papasima-incurcatura-anrp-ati-spus-restituire-sau-capitalizare/
    25 min
  • Hacking lingvistic sau utilizarea boxelor inteligente în context românesc - RALUCA CREANGĂ
    În acest articol explorez utilizarea boxelor inteligente – cum ar fi Google Home sau Alexa Echo – în context românesc. Folosindu-mă de date etnografice culese pe parcursul a trei ani de interviuri cu utilizatori români de boxe inteligente și de analiză de conținut a postărilor de pe diverse forumuri de tehnologie și magazine online, precum și apelând la studii despre translingvism, practici de hacking, tehnologii computaționale și spațiu domestic, arăt cum utilizatorii români învăță activ să domesticească aceste dispozitive tehnologice care sunt create să opereze în limbi considerate dominante global (în special limba engleză). Boxele inteligente, ca majoritatea dispozitivelor tehnologice inteligente, sunt create pentru piețele din America Nord și Europa de Vest, celelalte piețe fiind adesea ignorate complet sau amânate. În prezent, în România există un interes crescut pentru boxele și casele inteligente, dar pentru mulți pasionați de tehnologie, dispuși să investească în astfel de dispozitive și proiecte, manifestarea acestui ideal presupune surmontarea unor dificultăți de utilizare. În acest sens, arăt cum prin creativitate utilizatorii români reușesc să utilizeze boxele inteligente și să le facilitizeze altora utilizarea prin ceea ce numesc practici de hacking lingvistic. Articolul expune practicile individuale și colective pe care utilizatorii români le-au descoperit în încercarea de a naviga strategic limitările tehnologice ale boxelor inteligente. Hacking-ul lingvistic relevă practici care sunt situate în afara scenariilor standard de utilizare create de companiile globale de tehnologie.În lectura actriței Katia Pascariu, cu o ilustrație de Ferenczy Andráshttps://antropedia.com/sfertulacademic/raluca-creanga-hacking-lingvistic-sau-utilizarea-boxelor-inteligente-in-context-romanesc/
    22 min
  • Bârfa ca fapt social total - MIHAI S. RUSU
    A-ți bârfi semenii este cât se poate de uman, într-o dublă înțelegere: uman, în sensul de comun, banal, obișnuit tuturor oamenilor, dar și uman, în sensul de diferențiator care particularizează omul de alte forme de viață. Bârfa este, pe de o parte, o constantă antropologică și o universală culturală: cu greu poate fi imaginată o societate-fără-de-bârfire, o comunitate socială din viața căreia bârfa să lipsească cu desăvârșire. Pe de altă parte, bârfa este și unul dintre acele aspecte care ne umanizează: umanitatea noastră ca specie derivă, în bună măsură, din amalgamul de gândire abstractă, limbaj, sociabilitate și conștiință morală. Bârfa este un produs derivat al acestor înzestrări socio-morale și lingvistice ale ființei umane. Textul de față analizează bârfa ca „fapt social total”, mai exact ca „o activitate care are implicații la nivelul întregii societăți, în domeniile economic, legal, politic și religios” (Mauss). Plecând de la aceste premise, voi explora sursele ostilității teologiei față de bârfire și voi arăta cum au eșuat tentativele religioase de construire a unor comunități (dis)utopice lipsite de bârfă. În final, voi argumenta, în contrasensul consensului cultural, că o anumită formă de bârfire – actul de vorbire care evaluează moral negativ un terț absent, bazat pe o intenție de veracitate – produce funcții sociale pozitive și dezirabile.În lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de Maria Simina Dimanceahttps://antropedia.com/sfertulacademic/mihai-s-rusu-barfa-ca-fapt-social-total/
    19 min
  • Medicină (ne)ortodoxă pentru ortodocși - MARIA TRIFON
    Pluralismul medical este o prezență latentă în aparență, dar bine ancorată în realitatea cotidiană românească. Asociat de cele mai multe ori în imaginarul colectiv cu leacuri băbești, medicina naturistă sau ezoterismul post-decembrist, acest Celălalt medical transcende această pastișă și se regăsește ca realitate socio-medicală complexă în cotidianul multor indivizi. Încercând să înțeleg unde se intersectează practica medicală cu cea spirituală în peisajul cultural românesc creștin ortodox, am documentat experiențele mai multor persoane care recurg la tratamente medicale integrative. Am analizat aceste practici de consum medical alternativ din perspectiva antropologiei medicale critice, concentrându-mă asupra valențelor sale socio-culturale manifestate în viața de zi cu zi a interlocutorilor. Îmbrățișarea acestei abordări medico-spirituale implică un proces atotcuprinzător de schimbare personală, care urmărește vindecarea holistică. Pe fundalul incompatibilității resimțite dintre universul referențial personal și paradigma biomedicală caracteristică sistemului medical românesc, se naște nevoia de a stabiliza un Weltanschauung personal pe scheme mai largi de tratament, fie el (bio)medical, alternativ sau spiritual.În lectura actriței Katia Pascariu, cu o ilustrație de Dona Arnakishttps://antropedia.com/sfertulacademic/maria-trifon-medicina-neortodoxa-pentru-ortodocsi/
    21 min
  • Despre memorie şi rememorare: aromânii şi cântece lor. Nu în ultimul rând, despre antropologi. - CORINA IOSIF
    Textul de faţă coreleză două teme: procesul de elaborare a unui subiect de cercetare antropologică şi câteva aspecte ce au caracterizat, imediat după 1990, formarea în antropologie a generaţiei de la începuturile intrării disciplinei în mediile universitare româneşti. Iniţierea, în acea perioadă, a unui studiu a de caz, cel al aromânilor din România, îmi permite astăzi o privire retrospectivă nu doar asupra formării mele în antropologie ci, implicit, asupra felului în care s-a formulat treptat obiectul tezei mele de doctorat: construirea identităţii etnice a aromânilor. Una dintre temele abordate în cercetarea începută acum mai bine de 20 de ani, cea a memoriei colective a devenit, acum, calea de acces către privirea retrospectivă despre care vorbeam mai sus. Prezentarea cântecelor făcute la comandă ca domeniu al memoriei colective este folosită în acest text ca mijloc şi unealtă, în acelaşi timp, pentru o exemplificare empirică a unui proces formativ: ucenicia de antropolog.În lectura actriței Katia Pascariu, cu o ilustrație de Ciprian Mureșanhttps://antropedia.com/sfertulacademic/corina-iosif-despre-memorie-si-rememorare-aromanii-si-cantece-lor-nu-in-ultimul-rand-despre-antropologi/
    27 min
  • Masculinități ale migranților - IONELA VLASE

    Masculinitatea și feminitatea sunt adesea privite ca un simplu binom la care este redusă identitatea de gen. Deși sunt construite polarizat și sunt asociate cu trăsături fizice, afective și morale net diferite pe care le atribuim bărbaților și femeilor (de exemplu, femeile sunt emoționale/bărbații sunt raționali, femeile sunt blânde și grijulii/bărbații sunt agresivi și competitivi, femeile sunt corecte/bărbații sunt mai ușor de corupt), în fapt acestea nu sunt decât stereotipuri care simplifică exagerat complexitatea identității de gen. Pentru a ilustra diversitatea acestei identități voi exemplifica multiplele sale manifestări făcând apel la datele unei cercetări antropologice privind migrația ca proces prin care migranții reflectă asupra experiențelor trăite ca devenire a lor ca bărbați adulți. De-a lungul a mai bine de 10 ani, am realizat interviuri și observații participative cu migranți români în diferite contexte, atât în țară cât și în străinătate, în special în Italia, principala destinație a migranților români. Am încercat să înțeleg cum vorbesc despre masculinitatea lor migranții care au locuit în altă țară mai mult de 10 ani și să desprind din aceste narațiuni modul în care masculinitatea se întrepătrunde cu alte aspecte ale identității cum sunt clasa socială, vârsta și experiența migrației.În lectura actriței Katia Pascariu, cu o ilustrație de Andreea Moisehttps://antropedia.com/sfertulacademic/ionela-vlase-masculinitati-ale-migrantilor/

    18 min
  • Omul din Natură și Natura din Om. Unde găsim Natura, afară sau înăuntru? Discuții dinspre antropologie și alte discipline - IOANA SAVIN BURSAN
    Discuțiile despre mediu și despre relația dintre acesta și societatea umană sunt tot mai prezente în spațiul public, în timp ce subiectul dihotomiei om-natură este dezbătut în cadrul unui spectru larg de domenii. Preocuparea pentru interdependența natural/social nu este astăzi doar o preocupare a antropologiei de mediu, a ecologiei sociale, a științelor umaniste de mediu sau a altor științe sociale. Pornind de la transdisciplinaritatea și universalitatea subiectului, articolul de față trece în revistă câteva idei teoretice din sfera antropologică și a geografiei umane. Studiile teoretice sunt fundamentate de argumente din cadrul cercetării mele doctorale, astfel că eseul de față arată cum socialul este înrâurit de către natural, și invers, precum și faptul că o nouă direcție de cercetare este una în formare și absolut necesară în contextul nostru contemporan. Natura a fost privită ca ceva extern și fără legătură cu viața umană în timpul industrializării, iar, în opoziție, societățile tradiționale ”au ceva să ne învețe” în ceea ce privește modul nostru de a întrebuința resursele naturale. Ne îndreptăm oare spre un fel de post-tradiționalism în ceea ce privește relația noastră cu elementele mediului natural? Rămâne de văzut cum va evolua noua abordare a Omului față de mediul ”său” natural.În lectura actriței Katia Pascariu cu o ilustrație de Ioana Șopovhttps://antropedia.com/sfertulacademic/ioana-savin-omul-din-natura-si-natura-din-om/
    18 min
  • Eu, Wuhan și antropologia – partea a doua - ELENA CHIOREAN

    Textul care urmează este o continuare a poveștii străinei, așa cum mi-a fost dat să trăiesc această experiență în călătoria mea în Wuhan, China. De această dată am descris tipurile de relații sociale al căror subiect am fost în timpul petrecut în Wuhan, încercând să schițez o imagine cât mai fidelă realității întâlnirii dintre mine, o est-europeană, și Celălalt, profund diferit, și totuși la fel ca mine. Limba vorbită, experiențele comune, bagajul cultural diferit, contextul cultural și punctele de întâlnire ale acestora într-un spațiu cultural anume – întrețesute, creează cadrul cultural care definește tipurile de relații sociale posibile între actanți, precum și modul în care se vor materializa ele. Abordarea antropologică ne arată modurile subtile în care se nasc, se dezvoltă și se destructurează relațiile pe care de multe ori le vedem ca fiind strict dependente de voința noastră.

    În lectura actriței Katia Pascariu, cu o ilustrație de Tuan Nini

    https://antropedia.com/sfertulacademic/elena-chiorean-eu-wuhan-si-antropologia-ii/

    17 min

About Sfertul Academic – podcasturi de antropologie

From the publisher's feed

Sfertul Academic este un proiect editorial digital care aduce împreună cercetători din științele sociale, actori și artiști ilustratori cu scopul de a populariza antropologia, oferind publicului…