Agențiile de rating sunt în continuare „cu ochii” pe România. Este normal, pentru că vor să vadă efectele programelor de reducere a deficitului bugetar. Rezultatele ar trebui să fie cele așteptate.

Ieri a fost ziua agențiilor de rating. Pe de o parte, a fost publicat un raport al Fitch, care dorește să îi aducă la zi pe investitori cu situația din economia și politică românească. Pe de altă parte, premierul și ministrul finanțelor s-au întâlnit cu reprezentanții agenției Standard and Poor’s.

Dialogul guvernului cu agențiile de rating este important, pentru că în continuare sunt așteptate calificativele pentru România, în următoarele luni. De aceea, întâlnirile cu experții agențiilor de rating sunt esențiale, pentru că în felul acesta reprezentanții companiilor pot afla direct de la sursă ce își propune guvernul pentru a reduce deficitul bugetar și ambele părți pot câștiga încredere.

De altfel, nota de ieri a Fitch pleacă exact de la adoptarea primului pachet de ajustare bugetară. Agenția de rating reamintește că în data de 15 august va fi publicat calificativul de țară, un termen pe care îl știam, dar prin care se reconfirmă că pericolul unei retrogradări a ratingului nu a fost complet depășit.

O citire atentă a analizei Fitch ne oferă câteva chei de înțelegere a modului în care agenția vede evoluția societății românești (economică, dar și politică, pe alocuri).

Așadar, ce spune nota redactată de Fitch? Analiza arată că primul pachet va avea impact asupra bugetului, în sensul că anul acesta efectul va fi de 1,1% din PIB, iar anul viitor se va ajunge la 3,5% din PIB. Sunt cifre încurajatoare, mai ales dacă se are în vedere că măsurile de reducere a deficitului bugetar se aplică anul acesta doar pe parcursul a cinci luni în loc de 12.

Analiza Fitch trebuie citită nu doar cuvânt cu cuvânt, ci și printre rânduri. Raportul constată că riscurile politice s-au diminuat o dată cu rezultatele alegerilor de anul acesta, iar președintele țării, Nicușor Dan și premierul, Ilie Bolojan, subliniază, împreună, necesitatea reducerii deficitului bugetar. Acordul politic încheiat între partidele care formează coaliția guvernamentală își propune o consolidare fiscală ambițioasă.

Dar, agenția de rating atrage atenția și asupra efectelor posibil negative pe care măsurile de reducere a deficitului bugetar le pot induce în economie. Le știe toată lumea, și sindicatele, și patronatele, și politicienii. Numai că atenționarea agenției poate avea altă miză. Raportul Fitch scrie despre riscul de creștere a inflației, pentru că mai mult de jumătate din veniturile suplimentare preconizate că vor fi încasate anul acesta la buget vin din creșterea TVA. Ori, se știe că o creștere de TVA, dincolo de partea pozitivă (că aduce mai mulți bani la buget), are și un efect negativ (și anume creșterea prețurilor). „Creșterea TVA va genera o inflație mai mare, care va eroda veniturile reale”, scrie în raportul Fitch.

Fără îndoială, într-o analiză adresată investitorilor nu poți trece peste riscurile induse de măsurile de consolidare fiscală. Dar, la un moment dat te poți întreba: ce vor de fapt, agențiile de rating de la România? Ar vrea și o reducere a deficitului și creștere economică. Ar vrea și venituri bugetare mai mari și evitarea creșterii inflației. Dintre cele bune și cele rele, coaliția guvernamentală a ales să scadă deficitul, o măsură absolut necesară.

De aceea, ne-am fi așteptat, dacă nu la câteva fraze de încurajare în acțiunile guvernului de a reduce deficitul, măcar la un mesaj subliminal care să arate că pe 15 august a.c. ratingul va rămâne neatins.

În schimb, printre rânduri putem citi o oarecare îngrijorare legată de schimbarea premierului din anul 2027, atunci când PSD ar putea să „o lase mai moale” cu reducerea deficitului bugetar. În concluzie, tonul analizei Fitch este la fel cu cel al experților din țară: așteaptă rezultatele pentru a avea confirmarea că eforturile făcute nu sunt degeaba.