Cu puține zile înainte de preconizata defilare de 9 mai, Ziua Victoriei, situația se menține tensionată la Moscova. Presa internațională vorbește tot mai mult despre măsurile de securitate draconice din capitala rusă și temerile Kremlinului cu privire la siguranța lui Vladimir Putin sau chiar posibilitatea unei lovituri de stat.

În ultimele luni, relatează Financial Times, ”Serviciul Federal de Protecție (FSO) al Rusiei a sporit drastic măsurile de securitate din jurul lui Vladimir Putin. Se pare că în Kremlin cresc îngrijorările legate de siguranța președintelui rus”.

Le Figaro amintește că izolarea lui Vladimir Putin a crescut în ultimii ani, în special de la pandemia de Covid-19. Dar, din martie, îngrijorările Kremlinului cu privire la o lovitură de stat sau o tentativă de asasinat au crescut semnificativ.

Cercul apropiat al președintelui ar fi, de asemenea, afectat. În inima Moscovei, în cartierele din jurul Kremlinului, se spune că rețelele de comunicații sunt întrerupte periodic, iar forțele de ordine efectuează numeroase acțiuni de patrulare însoțite de câini de război”.

La Repubblica citează surse din serviciile secrete care susțin că liderul de la Kremlin

„nu mai doarme la reședințele prezidențiale din Moscova și Valdai. Își petrece cea mai mare parte a timpului în buncăre subterane. Le interzice bucătarilor, gărzilor de corp și șoferilor să folosească transportul public sau să poarte telefoane mobile. Și își intensifică măsurile de securitate. (...) Vladimir Putin se teme să nu fie asasinat, poate de o dronă ucraineană. Se teme de o lovitură de stat. De aceea are din ce în ce mai puține apariții publice.” (Sursa: Eurotopics)

CNN privește către cercul restrâns al fostului ministru al Apărării, Serghei Șoigu.

”Acest fost prieten apropiat al lui Vladimir Putin și-a văzut influența scăzând după ce a fost înlăturat din Ministerul Apărării în 2024.

Arestarea pe 5 martie a lui Ruslan Țsalikov, fost adjunct și apropiat al lui Serghei Șoigu, este considerată o încălcare a acordurilor tacite de protecție dintre elite, slăbindu-l pe Serghei Șoigu”.

Citeste si“Adevăratul Putin” – portretul liderului megaloman și kleptocrat al Rusiei

The Spectator consideră însă că ”a-l prezenta pe Șoigu drept un pucist este ridicol. Pe bună dreptate sau nu, el s-a confruntat cu criticile aspre din cadrul armatei pentru invazia inițială eșuată și eșecurile ulterioare de conducere, strategie și aprovizionare. (...)

Acei ofițeri cu care a fost asociat, inclusiv șeful Statului Major General, Gherasimov, s-au disociat în mod explicit de el. Este greu, chiar imposibil, de imaginat că are autoritatea și credibilitatea în cadrul înaltului comandament pentru a organiza o lovitură de stat.”

De partea sa, revista poloneză Polityka  observă că „Atacurile ucrainene asupra unor părți ale infrastructurii critice a Rusiei au un impact din ce în ce mai mare. Încet, dar sigur, acest lucru începe să afecteze sentimentul public din Rusia – există o nemulțumire tot mai mare față de restricțiile privind accesul la internet, intensificarea represiunii și teama de o potențială mobilizare completă.” (Sursa. Eurotopics)