Eforturile guvernului, atâtea câte sunt, de a reduce deficitul bugetar se lovesc de opoziția sindicatelor. Riscul este, însă, mare. Dacă România nu reușește să convingă finanțatorii că face consolidare fiscală, împrumuturile statului ar putea fi sub semnul întrebării.

În ultimele șapte-opt zile s-au înmulțit protestele împotriva ordonanței trenuleț. Avem o diversitate de categorii profesionale nemulțumite de măsurile luate de guvern pentru a încerca, în primă instanță, să păstreze anul acesta o parte din cheltuielile bugetare la nivelul din anul 2024.

Avem ceferiști, mineri, siderurgiști, silvicultori, pensionari, angajați ai Metrorex sau polițiști care protestează. Fiecare contestă câte ceva: pensionarii vor indexarea pensiilor, polițiștii revendică plata orelor suplimentare, constructorii, agricultorii și IT-iștii sunt nemulțumiți de retragerea facilităților fiscale pentru salarii și așa mai departe. Micile încercări de a eficientiza aparatul administrativ la Senat sau la Camera Deputaților s-au lovit de proteste spontane.

Sindicatele din sistemul bugetar nu sunt de acord cu restricțiile impuse folosirii voucherelor de vacanță, iar Blocul Național Sindical atrage atenția asupra unui „efect devastator” pe care l-ar avea ordonanța trenuleț.

Este un moment complicat. Angajații bugetari și cei din companiile de stat contestă ordonanța. Miza este însă enormă. Proiectul de buget pe anul acesta a fost construit pe baza înghețării sau reducerii unor cheltuieli publice, chiar dacă primele cifre ale bugetului aduc multe semne de întrebare. Dar, o revenire asupra ordonanței trenuleț ar însemna o acutizare a problemelor bugetului.

Mai mult, agențiile de rating, finanțatorii internaționali și Comisia Europeană sunt „cu ochii” pe economia și guvernul României. Este normal să fie așa, după un an încheiat cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB și un deficit de cont curent de aceeași mărime. De aceea, un pas greșit față de respectarea cifrelor de consolidare fiscală poate duce România într-o zonă extrem de complicată.

De exemplu, există riscul ca ratingul de țară să fie retrogradat la categoria „nerecomandat pentru investiții”, ceea ce ar însemna o adevărată catastrofă pentru posibilitatea finanțării deficitului de anul acesta.

Bineînțeles, sindicatele nu vor să se gândească până aici. Din nou, macroeconomia este mai puțin importantă pentru angajații la stat și pentru sindicatele care îi reprezintă. Dar, acum este momentul în care macroeconomia se poate răzbuna, în sensul că dacă guvernul este împiedicat sau este incapabil să facă o reducere a deficitului bugetar s-ar putea ajunge ca ajustările să se facă sub presiunea piețelor financiare, adică sub presiunea unor dobânzi atât de mari la împrumuturi încât acestea să devină prohibitive. Într-o astfel de situație, reducerea deficitului bugetar s-ar face dezordonat, cu măsuri dure, luate „peste noapte”.

Să aruncăm o scurtă privire asupra cheltuielilor cu salariile plătite din fonduri publice. Astfel, în anul 2022, cheltuielile de personal au crescut cu 5,2%, iar inflația a fost de 16,4%. În anul 2023, inflația a ajuns la 6,6%, iar cheltuielile cu salariile au urcat cu aproape 13%. Lovitura de grație s-a dat anul trecut, atunci când inflația fost de 5,1%, iar cheltuielile de personal au crescut cu 24% față de anul precedent.

Ce arată aceste cifre? Că în ultimii doi ani, statul a fost foarte generos cu alocarea de fonduri pentru salariile bugetare. Evident, acestea sunt cifrele mari și se referă doar la buget. Nemulțumirile de astăzi nu sunt doar ale angajaților din administrație, ci și din companiile de stat, care au bugete separate, contracte colective de muncă cu clauze speciale și, unele dintre ele, rezistă doar cu ajutorul subvențiilor bugetare.

Lucrurile sunt complicate și pentru că, de exemplu, săptămâna aceasta, un ziar local, a publicat informația că mai multe companii, printre care Haier, Unilever sau UTI, vor disponibiliza aproximativ 500 de locuri de muncă, doar în județul Prahova. Ceea ce arată că o parte a sectorului privat suferă, deci, veniturile bugetare vor și ele în pericol.