Alegeri prezidențiale 2024. Factual: Minciunile candidaților din timpul dezbaterii prezidențiale / Despre ce au mințit Lasconi, Geoană, Simion și Kelemen (HotNews) - Program de Președinte | Politica externă, între teme facile și obiective neaprofundate (Europa Liberă)

Specialii campaniei și bătălia pe votul util (SpotMedia)

Participarea la sau absența de la o dezbatere electorală reprezintă, dincolo de regulile negociate, de întrebările propriu-zise, o alegere tactică importantă, cu mesaje de subtext importante. Dl Ciolacu și dl Ciucă au absentat de la dezbaterea DigiTv cu restul candidaților, dar și-au organizat interviuri la Antena 3, unu la unu cu moderatorul și întrebări servite la fileu.

Simpla disociere de restul candidaților transmite mesajul că există două ligi: cei mărunți, aliniați la pupitre și cu răspunsuri cronometrate, la Digi TV, și liderii care contează, la Antena 3, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Dezbaterea de la Digi TV nu a adus vreo surpriză, pe fond, pentru cei care au urmărit profilul candidaților. Surpriza, cel puțin aparent, a fost retragerea din cursă a dlui Ludovic Orban în favoarea Elenei Lasconi.

În mod realist, Ludovic Orban nu avea nicio șansă să intre în finală, cu 0,7% la cât îl cota ultimul INSCOP (din totalul celor care sunt deciși să meargă la vot).

Dacă retragerea dlui Orban, care va rămâne pe buletinul de vot, este suficientă pentru că dna Lasconi să ajungă în finală, rămâne de văzut. Nu atât procentele sunt importante, cât semnalul că ea ar fi candidatul cel mai aproape să ajungă în turul al doilea, deci cel care merită să capitalizeze votul util.

Dincolo de mesajul ligii diferite, e drept sub pretextul unei vizite la Bruxelles, de unde a și intrat de altfel la Antena 3 în direct, dl Ciolacu a încercat să acopere scandalul Nordis cu imaginea unui lider care rezolvă problemele țării.

A avut grija să puncteze pe larg întâlnirea cu secretarul general NATO și să își lipească bine de tot, aproape pe persoană fizică, anunțul intrării în Spațiul Schengen din 1 ianuarie 2025. 

 

Alegeri prezidențiale 2024. Factual: Minciunile candidaților din timpul dezbaterii prezidențiale / Despre ce au mințit Lasconi, Geoană, Simion și Kelemen (HotNews)

Site-ul de fact-checking Factual a descoperit câte trei minciuni spuse de Elena Lasconi (USR) și Mircea Geoană (independent) în timpul dezbaterii prezidențiale de la Digi24 de luni. În cazul lui George Simion (AUR) au fost identificate două afirmații false, iar în cazul lui Kelemen Hunor (UDMR) una, rezumă HotNews. 

Elena Lasconi a greșit și când a spus că în cazul activării articolului 5 din tratatul NATO ar trebui să „rezistăm cel puțin 30 de zile”. 

„Articolul 5 din Tratatul Nord-atlantic nu menționează nicăieri termenul de 30 de zile de așteptare în cazul în care România ar fi atacată militar de o altă țară. Articolul 5 se referă la ajutorarea imediată de către țările membre NATO  în cazul unui atac armat din partea unei alte țări”, punctează Factual. 

Elena Lasconi a mințit și când a spus că a atras fonduri europene pentru Câmpulung Muscel „cât bugetul orașului pe 40 de ani”.

Mircea Geoană a dat informații greșite când a vorbit despre educație, criterii de performanță și corupție.

George Simion a mințit când a vorbit despre școlile din Caracal și despre sistemul de urgență din România.

De-a lungul dezbaterii de luni seara, Factual a descoperit și afirmații adevărate sau trunchiate ale candidaților la prezidențiale. 

 

Program de Președinte | Politica externă, între teme facile și obiective neaprofundate (Europa Liberă)

Politica externă este printre cele mai importante atribute ale președintelui României. Conform Constituției, el încheie tratate și desemnează reprezentanții diplomatici ai României în străinătate și îi primește pe cei ai altor state. Diplomații reprezintă vârful de lance al politicii românești în străinătate.

Europa Liberă trece în revistă felul în care sunt reflectate principalele teme de politică externă în programele candidaților plasați pe primele cinci poziții în sondajele electorale. Și ce lipsește din ele.

Candidații oscilează între a clama relații bune cu partenerii europeni și consolidarea poziției României în Uniunea Europeană - cum reflectă programele lui Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi sau Mircea Geoană - și un spirit justițiar prin care UE trebuie să răspundă pentru o pretinsă desconsiderare a cetățenilor români în comparație cu alte naționalități - cum rezultă din programul lui George Simion.

Metodele concrete prin care președintele, ca șef suprem al diplomației, ar trebui să ducă la concretizarea tuturor aspirațiilor lipsesc.