O economie foarte mică, precum cea a României, aflată într-o economie mare, dar lentă și defazată, cum e cea a UE - ambele aflate în turbionul competiției dintre giganții SUA și China.

Și un investitor optimist: cum se văd lucrurile din drona unui antreprenor de top, care a creat unul dintre marile repere ale economiei și comerțului românesc.

CAPITOLE

0:00 Introducere

8:08 “Îmi doresc să ajung la 10 eMAG în 10 ani!” – Iulian Stanciu, ex – CEO eMAG

17:45 Avem un sector IT care produce valoare adăugată / Bitdefender, UiPath, eMAG – În România, constant, apar între 3 și 5 companii foarte bune

20:22 Lumea e într-o continuă schimbare. Germania, cea mai mare industrie auto, cedează sub presiunea chinezească

28:01 Avem o problemă de competitivitate pe piața globală. China vrea 30% cotă de piață din piața auto românească, până în 2030

41:48 China a ajuns rapid de la produse ieftine și copiate, la produse inovatoare. China a devenit jucător inclusiv în spațiu.

47:08 “Economia produce bunăstare. Să ascultăm economia de la firul ierbii” – Iulian Stanciu, ex – CEO eMAG

54:57 Modelul american funcționează! Noi europenii, noi românii de ce nu-l implementăm?

59:50 Asistăm la o schimbare de joc în Europa, din perspectiva cursei pentru viitor. Inteligența Artificială va schimba lucruri pe care nici nu ni le imaginăm azi.

1:17:34 Există companii în care CEO-ul stă la masa și AI învață de la el. Fiecare dintre noi va trebui să înțeleagă cum vom folosi această unealtă

1:26:25 România este pe ultimul loc, în Europa, la alocările pentru cercetare. Statul n-are nici bani, nici chef! Cum convingem companiile private să aloce bani

1:32:31 Noi, “Romania SA”, suntem într-o competiție cu țările din jur. Cum ne impunem în regiune?

Această anomalie în fiziologia democrației românești a funcționat vreme de 21 de ani ca un pivot anticonstituțional între cele trei puteri ale statului – chintesență a structurilor dintre serviciile secrete, politică și economie, care au contaminat România până la desfigurare.

Întrebări - și răspunsuri - fierbinți ca vara asta:

Cum ajunge o țară ca România - care are la îndemână atâtea ”cărți” în domeniul energiei și atâtea miliarde de euro alocate din bani europeni - aproape de blackout cu energia electrică?

Și ce rol poate juca o astfel de țară într-o regiune care-și redesenează hărțile energetice care vor modifica geoeconomia?

Încercăm niște explicații împreună cu Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, fost președinte al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie și actual membru în Consiliul de Supraveghere al OMV-Petrom.

CAPITOLE

0:00 Introducere

6:10 Avem o criză energetică. Care sunt erorile strategice care ne-au adus aici?

9:30 Oamenii care decid nu au viziune și competență. Problema investițiilor neterminate

13:03 Incompetență sau rea-voință? Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă au rămas la nivel de discuție de zeci de ani

18:14 România și Franța sunt singurele țări care au fabrici de baterii. Și totuși, nu avem spațiu de stocare al energiei

23:24 350.000 de români și-au luat soarta în propriile mâini. Societatea a reacționat mult prea rapid și nu avem spațiu de stocare și rețelele necesare

39:04 80% dintre angajații Statului în Energie nu au ce să caute în pozițiile pe care le ocupă. Statul confiscă, aproape integral, profitul companiilor din Energie

40:39 PPC a luat o companie care avea valoare de piață de 300 de milioane și a adus-o la o valoare de piață de 15 miliarde. Cum?

45:14 Care sunt cele 3 butoane pe care ai putea apăsa pentru a face din cele 16 miliarde de la UE un sistem energetic funcțional?

51:26 Ce înseamnă conductele NATO și Coridorul Vertical? Unde e România pe acest Coridor Vertical?

55:44 România are companii de stat cu potențial de internaționalizare. Care sunt acestea?

58:36 La Marea Neagră se întâmplă niște modificări geo-politice. Se schimbă locul României pe hartă?

1:03:58 Noi, europenii, avem o problemă de competitivitate în privința prețului energiei. Judecăm ecuația energetică doctrinar

O emisiune din mijlocul unui fenomen aflat în plină desfășurare: dezmeticirea Europei la realitatea războiului și necesitatea de-a se pregăti de apărare – cu România aflată în vecinătatea marelui agresor – Rusia, care își înmulțește provocările cu intrarea dronelor sale în spațiul național al României, adică în teritorul NATO.

Cum se reconfigurează apărarea României, odată cu marșul european pe securitate – cum construim o industrie militară, ce cumpărăm, cum abordăm tehnologia dronelor, cum reacționăm la provocări și atacuri – cum au funcționat așa numitele ”contracte off-set” încheiate în anii precedenți și cum ne poziționăm militar pe harta regiunii?

Niște răspunsuri primim de la Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale.

Capitole:

0.00 Introducere

5.01 Vecinătatea noastră cu războiul a intrat într-o nouă fază: 3 incidente cu drone în 48 de ore.

10.51 Până când vom avea sisteme antidronă, România va împrumuta aceste capabilități?

14.34 Cele mai multe cazuri de violare a spațiului aerian sunt în România. Suntem pregătiți pentru un roi de drone?

22.53 Care sunt direcțiile pe care se duce industria militară română, cu banii din SAFE? Ce vom produce?

24.46 „Offset” a fost un cuvânt inventat. Dacă aduceai un TIR de bulion în România, se chema că ai îndeplinit condiția de „offset”, fără nicio legătură cu armata română.

31.30 Are loc o schimbare de filisofie în maniera în care se poartă războiul. Drona e vedeta noului război. Va produce România drone?

40.48 Firmele private din România și din lume au intrat în competiție pentru capabilitățile necesare armatei. Condițiile SAFE au triat multe dintre ele.

45.31 Avem o strategie pentru drone? Pregatim piloti de drone, vom avea sisteme antidronă, vom face drone în colaborare cu Ucraina?

51.35 Ce achiziții va face armata română și în baza cărei filosofii de apărare?

56.41 Conductele NATO. Această componentă economică s-a discutat la Summitul de la Ankara. Ce înseamnă pentru România participarea la acest sistem?

1.01.53 Nu se poate armată fără militari. Avem un program de armată voluntară

1.07.21 Armată Română are o politică foarte veche de resurse umane și asta e o problemă majoră: oamenii buni pleacă!1.13.33 Va urma reconstrucția Ucrainei. Care ar puteasă fie rolul României aici?

De ce își păstrează Statul companiile pe pierderi de miliarde și cine finanțează aceste pierderi?

Companiile de stat și administrarea lor – mai ales că aceste companii sunt proprietate publică - au nevoie de o rațiune economică de a exista și trebuie protejate așa cum o companie privată e protejată de proprietarul ei.

Avem, în schimb, sute de companii aflate nu numai pe pierdere, ci și păstrate pentru a fi folosite de către administrația politică să stoarcă bani și de acolo de unde acești bani nu se produc.

A intra în această șerpăraie de interese și combinații politico-economice care vor să conserve actuala stare de lucruri, și să încerci să pui ordine în proprietatea statului - așa cum au pus Polonia și Cehia, de exemplu - e un act temerar: vicepremierul Oana Gheorghiu a apăsat pe primele butoane și ne povestește ce-a văzut acolo și ce-a pățit mai apoi.

CAPITOLE

0:00 Introducere

6:57 Câte dintre companiile de stat sunt pe pierdere și câte au o rațiune economică de a exista?

11:56 Multe companii sunt ținute în viață pentru că ar fi strategice. Ce e cu adevărat strategic și ce e sursă de sinecuri politice?

18:56 Câte dintre companiile de stat au și un plan de redresare? Nu cumva multe dintre acestea sunt întreținute si iertate de datorii pentru a mai face rost de niște bani publici?

25:03 Orice guvern ar veni se va izbi de o incredibilă rezistență. E nevoie de 10 – 15 ani pentru a face „curățenie”

31:05 Cum își alege statul administratorii?

38:24 E interzis prin lege ca un secretar de stat să aibă o funcție în Consiliul de Administrație. Legislația OCDE va învinge clientela politică?

42:48 Cine ar trebui să evalueze companiile statului și să decidă viitorul acestora?

43:52 Cum au procedat celelalte state foste comuniste (Polonia, Cehia) și ce soluții au gasit?

51:24 După o analiză a 22 de companii de stat s-a găsit o datorie bugetară de peste 4 miliarde de lei și peste 1,2 miliarde de lei pierderi efective la buget. Ce facem cu restul, până la 1300 de companii?

De felul cum se va rezolva ecuația politică din acest moment, va depinde modul în care va funcționa democrația românească: una cu adevărat ”liberală” (neînsemnând aici ceva în legătură cu PNL), sau una ”de struktură” – o formă bizară de i-liberalism, specific manierei fanariote de administrare a țării.

Plecăm de la o situație foarte practică: esti tânăr, contribui la sistemul obligatoriu de pensii, dar nu știi cum va putea fi plătită pensia ta peste 25-30-35 de ani.

Asta pentru că problema demografică e tot mai mare, atât în Europa, cât și în România. Numărul de contribuabili scade, numărul de pensionari crește, sistemele economice se transformă fundamental, iar garanțiile pentru ceea ce numim ”o bătrânețe liniștită” nu mai există.

Despre toate acestea, cu Radu Crăciun, vicepreşedinte al Asociației Administratorilor Independenți.

CAPITOLE

0:00 Introducere

7:13 Modelele actuale de pensii de stat in România și în UE – modelul Bismark si modelul Beveridge

10:38 “În 35 de ani, 1/3 cetățeni va avea peste 60 de ani”. Ce se va schimba în sistemele europene și românești de pensii?

14:22 “Ești pe cont propriu! Uită de pensia publică!” Care ar trebui să fie folosofia tinerei generații față de pensie?

16:32 Soluții și alternative individuale – fonduri de pensii private, fonduri de investiții, instrumente de economisire, piață de capital

26:04 Ce fac fondurile private de pensie cu banii? Cum îi administrează?

31:04 Economia europeană are o mare problemă de finanțare, comparativ cu cea americană. Există o tendință de intrare a fondurilor de pensii în economiile europene?

32:32 Are loc o regândire a rolului fondurilor de pensii private, inclusiv la nivel european: implicarea acestora în companii nelistate și în industria de Apărare

38:30 Fondurile europene pentru infrastructură vor fi din ce în ce mai puține. Va fi nevoie de implicarea fondurilor cu capital privat și a fondurilor de pensii

43:21 Bursa este prea mică! Ritmul în care cresc activele fondurilor de pensii private va fi mult mai mare decât eventualul ritm în care ar putea să crească bursa

52:10 Valoarea activelor pentru Pilonul II este de 42 mld euro și 1,5 mld euro la Pilonul III. Cât este randamentul?

55:10 Ce se va întâmpla după intrarea în vigoare a legii plății pensiilor private?

1:02:31 Într-o Europă sufocată demografic și într-o eră a Inteligenței Artificiale ce modificări vor apărea pe piața muncii și ce se va întîmpla cu venitul minim garantat?

1:09:03 “Diferența între a începe să economisești la 25 de ani, față de 35 de ani, e de la simplu la dublu!”

În aceste zile din primăvara lui 2026, se desfășoară, chiar sub ochii noștri, una din cele mai disruptive reașezări geoeconomice din regiunea României. Efectele sunt radicale, iar ele nu vizează numai economia, ci și scena politică și grupurile de interese economice locale din serviciile de informații.

Riscul este ca, în locul unei strategii naționale de abordare a acestui moment, să asistăm la un război intern între grupurile de interese care, în tentativa de-a câștiga, subminează interesul României.

Încheiem prima tranziție economică a României aflându-ne pe ultimul loc în UE la principalii indicatori de echilibru economic (de la indicatorii spectaculoși la deficitul bugetar, deficitul de cont curent, deficitul comercial, inflație – la cei privind educația, mortalitatea, investițiile etc etc):

Oare la fel de șifonați o să ieșim și după această cea de a doua tranziție?(Dacă v-a plăcut, o rugăminte: e important să ne dați un like, un share, un comentariu, - algoritmii ”bifează” și contează mult pentru propagare. Multumim!)

Una din cele mai mari temeri ale epocii în care intrăm, se pare, ireversibil: partea Întunecată a Inteligenței Artificiale și capacitatea ei de-a fi un instrument excepțional de eficient în deturnarea societății noastre democratice către o distopie.

Trăim deja într-o lume invadată de boți, chatboți, algoritmi și o capacitate aproape inimaginabilă de-a procesa date, a prezice itențiile fiecărui individ și a apăsa, eventual, pe butonul de control, sau de manipulare, sau de alienare a intențiilor și alegerilor naturale din viața de zi cu zi.

Cum ne putem apăra de toți acesti demoni? Și ce se poate alege din democrația noastră – bazată pe informarea și discernământul cetățeanului liber social si economic?

La acestea încercăm să răspundem împreună cu Răzvan Rughiniș, profesor și prodecan la Universitatea Politehnică București, expert în securitate cibernetică.

Capitole

0:00 Introducere

8:59 Știm cum funcționează AI. Unde a ajuns ea? Cum deformează / controlează realitatea?

12:07 Deepfake-ul e recunoscut doar de 3% dintre noi. Până unde poate merge acesta și cum ne protejăm de el?

18:39 Potențialul AI poate fi pus în funcțiune prin decizie umană: riscul ca altcineva să decidă în locul meu

24:50 AI știe despre mine mai mult decât știu eu despre mine: avatarul pe care-l construiește cu datele mele personale și comportamentul meu

39:54 Mecanismul prin care ești copleșit cu un anumit gen de informații într-un război hibrid

44:26 Noi lăsăm o libertate neîngrădită pentru toate produsele digitale chineze, dar China nu oferă același tip de libertate produselor digitale americane sau europene

49:38 Ce este Palantir și care este forța lui de control?

1:02:04 Societatea în care oamenii își vor pierde relevanța socială?

1:13:45 Cum testează Rusia manipularea prin AI în societatea occidentală?

1:18:33 Democrația noastră depinde de voința cuiva de a folosi sau nu această capacitate de control și manipulare cu AI. Care sunt soluțiile noastre de auto-protecție și de creare a unui sistem imunitar?

În urmă cu 2 luni, dl. Sorin Grindeanu stătea în fața sediului PSD și, jucându-se cu degetele pe pântece, aștepta plictisit să treacă și anul ăsta, Bolojan să ia măsurile nepopulare, iar în aprilie 2027 să preia el funcția de premier, gata să arunce din nou cu bani din elicopter în direcția alegerilor din 2028.

Da, dar rotativa care era prevăzută în programul coaliției e departe, or contractele de zeci de miliarde (de euro!) pe energie și înarmare se semnează acum, în următoarele luni. Astfel că decidenții reali au hotărât că au nevoie ca prim-ministru de unul de-al lor.