Guvernul parcă a călcat pe un mușuroi. A fost suficient să anunțe că vrea să taie un spor pentru activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, lucru pe care l-a și făcut seara trecută în ședința de guvern, pentru ca protestele să pornească.

Ne întrebam cine încasează sporul de periculozitate și de condiții vătămătoare de muncă? Am putut vedea zonele în care au fost proteste, adică la Ministerul Finanțelor, la ANAF, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Este greu de înțeles care pot fi condițiile periculoase sau vătămătoare de muncă în birourile aerisite de la Ministerul Finanțelor sau de la Fondurile Europene.

Am văzut la ANAF cum lucrează funcționarii în birouri înghesuite, pline de dosare, cu calculatoare vechi de cel puțin 10 ani și cu softuri care rulează greu. Dar, să fie toate acestea condiții periculoase de muncă? Am mari îndoieli.

Vom vedea dacă sporul va rămâne plafonat, pentru că va urma o perioadă complicată, în care vor fi proteste în sectorul bugetar și probabil plângeri în instanță legate de constituționalitatea legislației sau de alte chichițe. În această situație, aplicarea ordonanței ar putea întârzia sau chiar bloca aplicarea legii.

Să reamintim că ordonanța de urgență plafonează sporul care până acum însemna un plus de 15% la salariu, dar nu mai mare de 1.500 de lei. O dată cu aplicarea ordonanței sporul este plafonat la 300 de lei brut.

Sindicatele declară că sunt mii de cazuri în care veniturile salariale vor scădea între 300 și 1.200 de lei, ceea ce înseamnă că sporul funcționa pe scară largă în rândul instituțiilor publice.

De fapt, reducerea sporului are și un rol de simbol, în sensul că guvernul face pași mici către prezentarea pachetului de măsuri de ajustare a deficitului bugetar.

Cine plătește primul?

Marea temă de astăzi este cine plătește primul prețul reducerii deficitului bugetar. Teoretic, toată lumea clamează solidaritatea, dar tot toată lumea preferă ca tăierile să înceapă cu altcineva, nu cu el.

Așa stau lucrurile și în ceea ce privește sporul de muncă grea. Este clar că guvernul a decis să dea un exemplu de reducere de cheltuieli. Pentru că recent ministrul educației a anunțat o reducere a burselor școlare, ceea ce a stârnit critici legate de prioritizarea tăierii cheltuielilor.

De asemenea, plafonarea sporului de muncă grea va aduce o economie bugetară de 1,3 miliarde de lei. Am auzit și opinii care spun că suma este insignifiantă față de nevoia de reducere a cheltuielilor, dar să fim serioși, un miliard este totuși o sumă importantă pentru buget.

Totodată, ieri, s-a anunțat că vor fi reduse o parte din veniturile salariale ale parlamentarilor și sumele alocate de la buget pentru partidele politice. Sunt câțiva pași timizi care s-au făcut în materie de reducere a cheltuielilor, la care mai adăugăm și reducerea indemnizației membrilor Consiliului de Supraveghere ai Eximbank.

Dar, partea complicată abia acum urmează și anume săptămâna aceasta sunt șanse mari ca guvernul să prezinte programul de reducere a deficitului bugetar. Abia atunci vom vedea în ce măsură guvernul va putea respecta regula celor 10. Adică, 10 miliarde de lei din taxe și impozite crescute, 10 miliarde din reducerea cheltuielilor și 10 miliarde din prioritizarea investițiilor.

Indiferent cum va arăta planul de reducere a deficitului vor exista nemulțumiți. Antreprenorii vor fi furioși pe creșterile de taxe și impozite. Sindicatele au anunțat deja proteste pe motiv că s-a tăiat sporul. Primarii vor fi probabil supărați pe prioritizarea investițiilor, pentru că o parte dintre ele nu vor mai fi finanțate, iar consumatorii vor fi enervați de creșterea TVA. În concluzie, așa cum era de așteptat măsurile de reducere a deficitului bugetar vor supăra pe toată lumea. Dar, important este să vedem efectele, adică o reducere a deficitului bugetar.