Discuția despre programa școlară prea încărcată a elevilor revine, constant, în actualitate. Mulți părinți și elevi se plîng adesea că sînt prea multe ore de școală și prea multe materii – unele, poate, inutile. Și că, mai ales în anii terminali de liceu, elevii ar trebui lăsați să se concentreze pe disciplinele de bacalaureat și pe materiile unde au probe de admitere la universitate. În urmă cu cîteva zile Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică noile planuri-cadru pentru liceu. Cu intenția de a flexibiliza programul. În esență, se arată într-un document, schimbarea este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rînd de către minister, ci vor avea un cuvînt de spus școlile și elevii. Această  descentralizare ar încuraja autonomia și performanța, se arată în document. Potrivit noilor planuri-cadru, latina nu mai e disciplină obligatorie. Propunerea a stîrnit deja critici argumentate din partea filologilor și clasiciștilor. Ce pierd elevii dacă nu mai studiază latina? Cum stăm cu profesorii de latină, sînt ei destui și sînt pregătiți să predea latina? Cum se poate echilibra nevoia de adaptare la realitatea contemporană cu păstrarea unor tradiții academice? L-am întrebat pe Ștefan Colceriu, doctor în filologie clasică (greacă veche și latină), cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. 

Latina a mai fost în ultimii ani în centrul unor discuții similare pe tema o păstrăm sau nu în programa de liceu. De ce se propune acum scoaterea ei din rîndul disciplinelor obligatorii, chiar și la profilul filologie? 

Ștefan Colceriu: „Pentru că lumea are impresia că latina e un balast. O impresie care trenează de 35 de ani în mintea autorităţilor din învăţămîntul românesc, cu luminoasa excepţie a domnului Mihai Şora care, după Revoluţie, în mandatul său de ministru, a reintrodus latina pe scară destul de largă în liceele din România. După acest mandat luminos, a fost o reducere constantă a orelor şi, treptat, latina a avut de suferit. Penultima lovitură, înaintea acesteia, a fost aceea că latina nu mai putea fi susţinută ca probă opţională la bacalaureat. În clipa în care o materie nu mai are acest statut, de a fi probă de bacalaureat, îşi pierde cu totul relevanţa. Cine ar mai vrea să studieze latina dacă nu poate să susţină un examen la sfîrşit care să arate ce progrese a făcut la materia respectivă?” 

Ce impact va avea faptul că latina ar putea deveni materie opţională? 

Ștefan Colceriu: „Eu sînt un susţinător al descentralizărilor, pentru că sînt liberal clasic şi cred că e foarte bine să existe descentralizare şi unele materii să fie la dispoziţia şcolilor. Realist vorbind, pentru că numărul de ore de latină a fost din ce în ce mai scăzut, nu există foarte mulţi profesori titulari care să-şi facă norma din orele de latină, motiv pentru care mulţi profesori trebuie să migreze dintr-o şcoală într-alta, unde nu sînt titulari. Problema este că în şcolile unde profesorii de latină nu sînt titulari, şcolile acelea nu pot să propună opţional de latină. Şi dacă nu se poate face asta, latina, în mod fatal, va dispărea din foarte multe locuri.  Abandonarea trunchiului comun, a obligativităţii ca măcar umaniştii să studieze latina conduce la dispariţia disciplinei. Or, dispariţia unei discipline, dispariţia unei instituţii este foarte greu de compensat după aceea.”   

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral 

O emsiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural