În timp ce unele sindicate din companii de stat anunță greve și tensiunea politică este în creștere, sunt firme care își programează investiții majore. Este un semnal de încredere important în condițiile incertitudinilor din economie și din mediul politic.

Este cel puțin interesant ca din când în când să faci o selecție a știrilor săptămânii. Ar putea părea că nu au neapărat legătură între ele, dar totuși informațiile puse una lângă alta ne arată cât de diferite sunt preocupările societății românești.

Așadar, au apărut așa-zise provocări pe rețele sociale în care cei care se tăvălesc desculți și parțial dezbrăcați în zăpadă ne spun că este un nou mod de a avea libertate.

Tensiunea crește. Extremiștii fac liste cu „sorosiști”, iar „sorosiștii” îi arată cu degetul pe extremiști. Un posibil viitor candidat la președinție a declarat că va interzice rețeaua Soroș în România. Ce o fi însemnând acest lucru, doar politicianul știe, dar extremiștii visează la momentul în care vor avea puterea.

Sindicatele de la Metrou au făcut o grevă de exces de zel cerând creșterea salariilor și o finanțare corespunzătoare a companiei. Oare la ce se referă când vorbesc despre „o finanțare corespunzătoare” dacă ne gândim că la începutul anului tariful unei călătorii cu metroul a crescut de la 3 la 5 lei și jumătate din cheltuielile companiei se acoperă prin subvenții?

Guvernul vrea să aplice o legislație nouă, adoptată ca un jalon din PNRR, prin care cere ca veniturile salariale ale directorilor companiilor de stat și ale membrilor Consiliului de administrație să fie calculate în funcție de mai mulți indicatori de performanță.

Această încercare de schimbare a primit un răspuns rapid. Sindicatele din companiile Transelectrica și Smart au anunțat declanșarea grevei începând cu data de 10 martie a.c.. Rolul companiei Transelectrica este esențial în cadrul sistemului energetic național. Nu doar că este întreprinderea care asigură transportul energiei electrice în țară și în relația cu sistemele europene, dar Transelectrica are și statutul de dispecer național.

Ce vor angajații de la Transelectrica? Este o listă lungă de revendicări, dar din ea spicuim câteva: nu au crescut salariile cu 300 lei pentru fiecare angajat începând cu luna decembrie 2024, nu a crescut cuantumul diurnei la 200 lei pe zi, nu se acordă două zile libere plătite pe an pentru rezolvarea unor probleme medicale sau personale, nu s-a acordat o creștere a salariului brut cu 400 de lei, o dată la cinci ani, nu se acordă o serie de bonusuri și sporuri, dar, în schimb, fiecare angajat al companiei primește sume în bani echivalentul a 6.000 de kWh pe an.

O altă știre ne arată, însă, că directorii Transelectrica au o indemnizație lunară de aproximativ 42.000 lei brut, iar membrii Directoratului au în plus echivalentul în lei a 1.250 euro lunar pentru cheltuieli de transport și chirie.

De asemenea, este relativă „înghețarea” angajărilor în administrația centrală, pentru că numărul funcționarilor crește în continuare, iar concursurile de angajare din unele instituții nu s-au oprit.

În tot acest timp, în care sindicatele din unele companii de stat și instituții publice vor să scape de aplicarea ordonanței trenuleț, folosind chiar și șantajul grevei, în care prăpastia ideologică între simpatizanții politici crește, o companie cu capital austriac la care statul român încă mai deține o participație semnificativă, anunță investiții de 750 milioane de euro în următorii cinci ani. Scopul acestor investiții este să producă combustibili sustenabili. La această sumă se adaugă și investițiile pe care compania le face deja pentru exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră.

Un alt exemplu este anunțul făcut de o mare rețea comercială care va inaugura 200 de supermarketuri, în următorii cinci ani. Chiar dacă un supermarket nu este o uzină sau fabrică, proiectele de extindere pe piața locală arată încrederea în economie și în societate. Este o adevărată minune că investitorii români sau străini mai au încredere să se dezvolte pe piața locală, în situația în care incertitudinile politice și economice sunt mari.