Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat luni o serie de prevederi menite a înăspri regulile privind migrația. Printre altele, se prevede o simplificare a deportărilor și o creștere a numărului de cazuri în care migranții ilegali pot fi reținuți. Primele comentarii au apărut deja în presa internațională.

”Țările UE susțin represiunea migrației pe fondul creșterii extremei drepte, titrează” Politico.

”Noi măsuri vor permite statelor să trimită solicitanții de azil în străinătate pentru procesarea cererilor. Aceasta survine pe fondul unei neliniști publice tot mai accentuate legate de migrație, într-o mișcare menită să contracareze extrema dreaptă și să revizuiască modul în care capitalele îi tratează pe nou-veniți”.

AP comentează că ”între membrii UE există de mult timp o dezbatere aprinsă cu privire la  migrație. De la creșterea numărului de solicitanți de azil în Europa, acum un deceniu, dezbaterea publică pe această temă s-a schimbat, iar partidele de extremă dreapta au câștigat putere politică. Politicile UE privind migrația s-au înăsprit, iar numărul solicitanților de azil a scăzut de la niveluri record.

Citeste siImigrația românilor în Marea Britanie a scăzut drastic în ultimii cinci ani

Președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur, în ultimele zile, politicile UE privind migrația, ca parte a unei noi strategii de securitate națională care îi prezintă pe aliații europeni ca fiind slabi”.

Ziarul francez La Croix notează că măsurile s-au luat  ”sub impulsul Danemarcei, care deține președinția rotativă a Uniunii Europene și pledează de mult timp pentru o politică de imigrație mai strictă.

 

Printre puținii sceptici se numără Franța, care pune la îndoială legalitatea și eficacitatea unora dintre aceste măsuri. De asemenea, Spania nu este convinsă de „centrele de returnare”, deja testate de mai multe țări, dar fără un succes real.

Dar aceste măsuri beneficiază de sprijinul clar al dreptei și extremei drepte, care și-au unit forțele în Parlamentul European săptămâna trecută pentru a da aprobarea inițială. Și aici, ideea este de a acționa rapid, mulți europarlamentari și lideri pledând pentru adoptarea lor finală la începutul anului viitor”.

 

Financial Times informează că ”reprezentanții guvernelor au convenit, de asemenea, asupra unei liste la nivelul UE a țărilor desemnate drept „sigure”, inclusiv Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc sau Tunisia.

Aceasta va permite agențiilor de azil să proceseze mai rapid cererile persoanelor din aceste țări și, eventual, să le respingă mai ușor.

Activiștii au avertizat că unele dintre aceste țări nu sunt sigure, de exemplu, guvernul autoritar al Tunisiei i-a închis pe oponenții politici, a reprimat societatea civilă, ca și pe imigranți.

Dar noile reguli ar permite desemnarea unei țări drept „sigură” chiar dacă UE recunoaște o parte a teritoriului său ca fiind nesigură.

Diferitele acte legislative trebuie încă negociate cu Parlamentul European înainte de a putea intra în vigoare.