Institutul de Statistică a publicat datele referitoare la pensii și pensionari în anul 2025. Nu sunt modificări extraordinare, dar unele schimbări atrag atenția.

Anul trecut, numărul mediu de pensionari a fost de 4.917.000 persoane, cu 42.000 de oameni mai puțin decât în urmă cu un an. Cuantumul pensiei medii a fost de 2.936 de lei, dar valoarea este trunchiată de faptul că în calcul intră toate categoriile de pensii, inclusiv așa-numitele pensii speciale, ceea ce este clar că denaturează media.

Dacă vrem să fim mai apropiați de realitatea societății românești trebuie să vedem că pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.814 lei. Este un nivel mai apropiat de ceea ce putem vedea în viața de zi cu zi în țară.

Totodată, este greu de explicat ritmul de creștere al pensiilor de anul trecut. Astfel, pensia medie a crescut cu 13% față de anul precedent, iar pensia medie de asigurări sociale a crescut cu 14,4%, față de anul 2024. Este ciudat acest ritm de creștere, pentru că anul trecut, teoretic, toate pensiile au fost înghețate. Dacă s-a blocat creșterea pensiilor, indiferent de categorie, atunci cum se explică ritmul de creștere al pensiilor? Desigur, ar fi posibil să fi crescut discret pensiile de serviciu, dar în discursul public s-a spus că toate pensiile sunt „înghețate”.

Raportul dintre pensia medie (cu stagiu complet de contribuție) și salariul mediu a fost anul trecut de 63%, în creștere față de anul precedent, când era de aproximativ 54%. Deci, un progres deloc de neglijat care a avut loc doar într-un singur an.

Mai este o evoluție surprinzătoare, dacă ne gândim că anul trecut a fost dificil din punctul de vedere al puterii de cumpărare. Și anume indicele pensiei medii reale, adică raportul dintre pensia medie și indicele prețurilor de consum a fost de 105,7%, ceea ce înseamnă că pensiile au crescut mai mult decât inflația cu 5%.

Un alt indicator important este raportul dintre angajați și pensionari. Nu mai este un secret pentru nimeni că funcționarea, eficiența și dezvoltarea unei economii depinde de numărul de pensionari și de cel al salariaților. Anul trecut, raportul dintre pensionari și salariați a fost de 8 la 10. Pare mulțumitor, dar dacă avem în vedere deficitul fondului de pensii ne dăm seama că este nevoie de mai mulți angajați pentru același număr de pensionari.

Din acest punct de vedere, București-Ilfov are un raport favorabil lucrătorilor, 10 angajați la 4 pensionari. La polul opus se află județele Vaslui, 13 pensionari la 10 salariați și Teleorman 14 pensionari la 10 salariați.

Așa cum sunt diferențe județene pe tema angajați-pensionari, la fel se întâmplă și în ceea ce privește cuantumul pensiei medii. Astfel, cea mai mare pensie medie din țară este în București (3554 lei), urmat de Hunedoara (3.505 lei), Brașov (3.325) și Gorj (3.245 lei). La polul opus, se află Botoșani (2.228 lei), Vrancea (2.266 lei), Giurgiu (2.279 lei) și Vaslui (2.284 lei). Concluzia pe această temă este că pensiile urmează salariile, adică o muncă bine plătită sau cu salarii peste medie va genera și o pensie mai mare. Să mai adăugăm că 902.000 persoane încasează indemnizație socială care este de 1.281 lei.

Pensia medie pentru angajații retrași din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este de 5.507 lei, adică aproape dublu față de media pe țară, iar pensia medie a militarilor este de 4.700 de lei. Prea multe cifre pot să creeze confuzie. În concluzie, statistica ne oferă câteva surprize, adică ne arată că pensionarii au fost, totuși, apărați în fața valului inflaționist.