Care vor fi consecințele suspendării ajutorului american pentru Ucraina? Este întrebarea la care au încercat să răspundă imediat marile publicații ale lumii. În același timp, se fac parelele între Washingtonul de azi și Moscova din primii ani ai puterii lui Putin.

”Suspendarea ajutorului militar american este o lovitură pentru Ucraina, dar nu fatală deocamdată”, este concluzia unei analize a agenției Reuters.

”Pierderea echipamentelor de artilerie americane nu ar trebui să fie o lovitură extrem de mare, deoarece Europa și-a intensificat semnificativ aprovizionarea cu obuze, iar alte țări au contribuit direct sau indirect.

De asemenea, Ucraina folosește acum drone produse la nivel național”.

„Ucraina are probabil suficiente arme pentru a continua lupta cu Rusia în ritmul actual până la jumătatea acestui an”,

au declarat mai multe surse occidentale pentru The Wall Street Journal. Acest lucru se datorează parțial „noilor arme aprobate de administrația Biden” la sfârșitul mandatului.

”Donald Trump poate face tot ce vrea. Chiar și după escaladarea din Biroul Oval, președintele SUA știe că Partidul Republican este ferm în spatele lui, chiar și foștii critici se răzgândesc”, observă Der Spiegel.

Potrivit analizei BBC, ”încă rămâne neclar cum ar beneficia Ucraina de pe urma tranzacției cu minerale oferită, sau mai bine zis cerută de SUA.

Donald Trump refuză să ofere garanții de securitate concrete. El spune că Vladimir Putin vrea pace, dar declarațiile recente venite de la Moscova sugerează contrariul”.

The Hill îl citează pe un veteran al armatei americane care a servit alături de armata ucraineană și care și-a exprimat consternarea față de cearta de vineri dintre președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și președintele Trump. Acesta a spus că

”națiunea europeană distrusă de război nu va înceta niciodată să lupte împotriva invadatorilor ruși, chiar dacă America nu o va sprijini”.

În acest context, Le Monde notează că ”extinderea umbrelei nucleare franceze și britanice în Europa atrage un interes din ce în ce mai mare din partea aliaților.

Cu toate acestea, (...) implicațiile remarcilor dlui Macron sunt greu de măsurat. Președintele, care singur poate decide asupra posturii nucleare, a rămas vag cu privire la limitele geografice exacte ale acestor „interese vitale”, în conformitate cu imperativele ambiguității de descurajare”.

Iar The New York Times constată că „Putinizarea Washingtonului este în curs”.

După cum scrie un fost corespondent la Moscova al ziarului american, de la începutul anilor 2000, eforturile administrației Trump de a face presiuni asupra presei, de a-și pedepsi oponenții și de a îmblânzi magnații țării evocă primele zile ale guvernării președintelui Putin în Rusia. Un „îngheț de la Moscova” se abate astăzi asupra Washingtonului.

”Desigur, Statele Unite nu sunt Rusia, nici pe departe, și orice comparație nu poate fi decât exagerată (...). Dar pentru cei care au lucrat în calitate de corespondenți acolo, cu un sfert de secol în urmă, Washingtonul lui Trump seamănă cu Moscova din primele zile ale lui Putin.

Mass-media este sub presiune. Legiuitorilor li se pune botniță. Înalții oficiali considerați neloiali sunt concediați. Procurorii numiți de un președinte care a promis „răzbunare” îi vizează pe cei pe care el îi percepe ca adversari. Magnații i se închină. Judecătorii care blochează temporar deciziile guvernamentale pe care le consideră ilegale sunt amenințați cu punerea sub acuzare”.