Sistemul public de pensii este departe de a se afla în echilibru. Subvențiile de la buget sunt masive, iar condițiile introduse prin legi speciale nu pot fi modificate. O analiză cu datele statistice „pe masă” este un bun punct de plecare pentru o schimbare.

Statistica ne oferă o serie de coordonate la zi despre pensii și pensionari. Așadar, numărul mediu de pensionari (pentru că se calculează lună de lună) a fost anul trecut de 4,9 milioane de persoane, în scădere cu 21.000 față de anul precedent.

În anul 2024, pensia medie a fost de 2.581 de lei, în creștere cu 22% în comparație cu 2023. Trebuie făcute două precizări: în calculul pensiei medii statistice nu sunt incluse așa-numitele pensii speciale. De altfel, este inexplicabil motivul pentru care statistica nu oferă date referitoare la pensiile de serviciu sau speciale, cum sunt numite. În al doilea rând, este evident că anul trecut creșterile pensiilor au depășit substanțial rata inflației: 22% față de 5%, cu aproape 15% mai mult.

Un indicator important este așa-numita rată de înlocuire. Datele arată că pensia medie calculată pe baza stagiului complet de cotizare și pentru limită de vârstă reprezintă 54% din salariul mediu net. De remarcat că la acest capitol există o creștere, cu un an în urmă, în 2023, raportul pensie-salariu fiind de numai 50%.

Datele statistice arată că 92% din pensionari sunt din sistemul de asigurări sociale de stat, restul fiind cei cu pensii de serviciu. Cifrele confirmă analize de specialitate anterioare care arată că 80% din pensionari îndeplinesc limita de vârstă. Cu alte cuvinte, există un milion de persoane care au ieșit la pensie, dar sunt sub vârsta standard, adică un procentaj de 20% din total. Nu avem din păcate date referitoare la stagiul complet de cotizare.

Un alt raport important este cel dintre pensionari și salariați. Ecuația pensionari-salariați este esențială pentru o țară și pentru o economie în condițiile în care efectele pe care le aduce raportul angajați-persoane retrase la pensie sunt combinate pentru sistemul de asigurări sociale,pentru sistemul de sănătate și evident pentru bugetul de stat. La nivel național, sunt opt pensionari la 10 salariați. Este un raport insuficient pentru o economie care vrea să se dezvolte.

În România, există o diferență între regiuni și între județe. În București, raportul pensionari-salariați este de 4 la 10, la extremă se află Vaslui, cu 14 pensionari la 10 salariați și Teleorman, cu 15 la 10. Trebuie spus că diferențele între județe nu sunt întâmplătoare. Ele arată și definesc decalajele de dezvoltare dintre regiuni sau între județe.

Nu este singurul indicator care reflectă nivelul diferit de dezvoltare. De exemplu, există PIB pe cap de locuitor sau gradul de dezvoltare al infrastructurii de transport, educațională sau sanitară. Așadar, raportul pensionari-salariați în teritoriu este un indicator care trage un semnal de alarmă asupra potențialului de creștere. Dar, nu este suficient doar să fie constatată problema, ci ar fi nevoie de politici publice mai bine direcționate către zonele defavorizate sau rămase în urmă.

Mai există un indicator care ne poate arăta mai mult decât valoarea lui absolută. Este vorba despre cuantumul pensiilor medii pe județe. Cele mai mici valori, sub 2.000 de lei, sunt în județele Botoșani, Vrancea, Giurgiu și Vaslui. Cele mai mari pensii sunt în București, Gorj și Brașov, aproximativ 3.000 lei.

De data aceasta, nu mai este vorba despre decalajele de dezvoltare regionale, ci despre sectoarele economice preponderente în unele județe. De exemplu, Gorj, cu o industrie energetică importantă, se află printre județele cu pensiile cele mai mari. Pe de altă parte, Botoșani, cu pensii mici, are companii din industrii cu valoare adăugată mică.

Și încă o cifră: aproximativ un milion de persoane sunt beneficiare ale indemnizației sociale pentru pensionari. Numărul lor, în raport de totalul pensionarilor, este ridicat. Ceea ce ne arată, încă o dată, vulnerabilitatea sistemului public de pensii.