Donald Trump reaprinde războiul comercial cu Uniunea Europeană. În pline negocieri, președintele SUA recomandă impunerea unor taxe vamale de 50%. Este o tactică de negociere sau o decizie care se va aplica? Vom afla în această săptămână.

Este clar că negocierile dintre SUA și Uniunea Europeană pe tema taxelor vamale se află în impas. Cea mai bună dovadă în acest sens este că vineri, 23 mai a.c., președintele american a făcut ce știe mai bine, adică a anunțat pe rețeaua sa socială că recomandă impunerea unor taxe vamale de 50% pentru statele europene.

Știind cum procedează Donald Trump ne putem întreba, desigur, dacă nu este din nou decât o tactică de negociere sau chiar începând de săptămâna viitoare Uniunea Europeană va avea taxe vamale de 50% pentru produsele pe care le exportă în America? Evoluțiile recente (cazul China și amânarea cu 90 de zile a intrării în vigoare a tarifelor vamale, un moratoriu aflat în curs chiar în acest moment) ne arată, însă, cât de schimbătoare pot fi deciziile președintelui american.

Lăsând la o parte repetarea ideii lui Trump că Uniunea Europeană a fost creată pentru „a profita de Statele Unite din punct de vedere comercial”, ceea ce, evident, este inexact, mai îngrijorătoare sunt punctele de dezacord dintre negociatori.

Primul subiect controversat este chiar nivelul deficitului comercial al SUA în relația cu Uniunea Europeană. Președintele american vorbește despre un deficit de 300-350 miliarde de dolari pe care îl consideră „total inacceptabil”, experții americani au calculat un deficit de 235 miliarde de dolari, iar Comisia Europeană contestă această cifră estimând deficitul comercial pentru bunuri la 150 miliarde de euro și numai 50 miliarde de euro, dacă se ia în calcul excedentul american de la capitolul servicii. Se pare că aceste diferențe dintre cifre sunt un motiv major de resentimente și suspiciuni între cele două părți.

Dar, Donald Trump are o listă întreagă de nemulțumiri la adresa politicilor comerciale ale Uniunii Europene. Iat-o: bariere comerciale, TVA, bariere netarifare, sancțiuni ridicole împotriva companiilor americane și procese injuste și inechitabile împotriva lor plus manipulare valutară. După cum se poate vedea este un amestec eterogen de teme dintre care multe nu au de-a face cu taxele vamale.

Să reamintim că în acest moment tarifele vamale impuse mărfurilor europene trimise în America sunt în medie de 12,5%, după ce au crescut cu 10% chiar sub actuala administrație Trump. În luna aprilie a.c., SUA a impus pentru Uniunea Europeană taxe vamale de 20%. Aplicarea tarifelor anunțate a fost apoi amânată pentru toată lumea cu excepția Chinei cu 90 de zile, termen care expiră la începutul lunii iulie, ceea ce ar însemna, în principiu, timp suficient pentru negociere. Dar, iată că la sfârșitul săptămânii trecute, președintele american a recomandat ca taxa vamală să fie crescută la 50%. Pare o nouă încercare de presiune politică „made in Donald Trump”.

Să mai luăm un exemplu și anume Japonia. În acest caz, taxele vamale americane actuale pentru importuri sunt de 10% și de 25% pentru oțel și automobile. În aprilie a.c., SUA a impus o taxă de 24%, suspendată, deocamdată, și pe tema căreia se negociază. Conform declarațiilor oficiale ale părții japoneze, negocierile caută soluții de tip win-win.

Taxele vamale cu America sunt esențiale pentru câteva ramuri economice japoneze. De exemplu, industria auto exportă în SUA aproape o treime din totalul bunurilor și, de asemenea, Japonia este al doilea mare producător de oțel din lume având exporturi solide în SUA, de aproximativ două miliarde de dolari în anul 2024.

Japonia are câteva atuuri importante în negocierea cu SUA. Mass-media internațională arată că Japonia a fost în anul 2023 cel mai mare investitor străin în Statele Unite cu o valoare de 783 miliarde de dolari. De asemenea, recent premierul japonez a promis noi investiții de aproximativ 1.000 miliarde de dolari. Producători auto japonezi, precum Honda și Toyota, au deja fabrici în America, dar intenția este de a deschide și altele.

Japonia s-a angajat să cumpere mai mult gaz lichefiat din SUA. În fine, nu trebuie uitat că Japonia deține obligațiuni americane în valoare de 1.300 miliarde de dolari și, totodată, este un partener cheie în regiune. De exemplu, în Japonia sunt peste 50.000 de militari americani pentru găzduirea cărora statul gazdă plătește anual 1,4 miliarde de dolari. Sunt aceste argumente suficiente pentru ca Japonia și SUA să găsească o cale de negociere a taxelor vamale?