După mulți ani, bugetul de stat a fost alcătuit în mod realist. Numai că anul acesta realizarea bugetului depinde de situația din economia mondială. Mai precis depinde de prețurile materiilor prime energetice.

Înainte de a citi nota Consiliului Fiscal referitoare la proiectul bugetului de stat pe anul 2026, am revăzut opiniile instituției cu privire la proiectele celor două rectificări bugetare din toamna anului trecut. Am vrut să verific acuratețea analizei Consiliului Fiscal și, într-adevăr, dacă privim anticiparea deficitului bugetar avem confirmarea că a fost corectă. Adică, instituția fiscală a mizat pe un nivel al deficitului bugetar, în anul 2025, de 8,4% din PIB, ceea ce s-a și întâmplat.

Am plecat de la rectificările bugetare de anul trecut pentru a vedea premisele bugetului pe anul acesta. Și, într-adevăr, anul trecut, pentru prima dată după o lungă perioadă, Consiliul Fiscal considera că veniturile și cheltuielile bugetare nu sunt supraevaluate și respectiv subevaluate.

Din acest punct de vedere, vestea bună se păstrează pentru proiectul de buget pe anul acesta. Am scăpat de supraevaluarea veniturilor și subevaluarea cheltuielilor, o metodă devenită clasică prin care fostele guverne își asigurau pe hârtie un deficit bugetar țintit, dar o dată cu execuția bugetului devenea clar că va exista o deviere semnificativă de la deficitul aprobat.

Se întâmplă o mică „minune” și anume că observațiile Consiliului Fiscal nu mai includ supra sau sub evaluarea. Dar, anul acesta, riscurile ca datele bugetare să fie complet deturnate de realitate vin de pe plan internațional. Mai precis, tensiunile politice și incertitudinile din economia mondială ar putea da complet peste cap echilibrele bugetare pe care le-a creat proiectul.

De altfel, documentul Consiliului Fiscal precizează în mai multe rânduri că plauzibilitatea veniturilor și cheltuielilor este strâns legată de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea determina un impact negativ asupra creșterii economice.

Proiectul de buget este construit cu un deficit de 6,2% din PIB, nivel considerat realist de Consiliul Fiscal, dar, din nou, doar în condițiile în care nu se vor face resimțite efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu.

În rest, Consiliul Fiscal se întoarce la măsuri care au fost discutate de nenumărate ori în ultimii ani fără, însă, fără rezultate. Este vorba despre gap-ul de TVA și o colectare mai bună a taxelor și impozitelor. Sunt subiecte de la care așteptările au fost mari, dar realizările au fost nesemnificative.

Raportul Consiliului Fiscal arată că există o serie de obiective divergente unele față de celelalte, cum ar fi creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea fiscală (adică, reducerea deficitului bugetar) și o creștere realistă a veniturilor bugetare.

O temă care poate fi controversată este cea a investițiilor publice. După ce s-a alocat pentru investiții 6,7% din PIB, în anul 2024, și 7,2% din PIB, anul trecut, proiectul de buget de anul acesta prevede cheltuieli de capital în valoare de 8% din PIB.

Raportul Consiliului Fiscal arată că în pofida unor investiții mari creșterea economică a rămas redusă, cu cel mult 1%. Alocarea unui procentaj atât de mare din PIB pentru investiții în acest an este discutabilă. Pe de o parte, este un an important pentru absorbția de fonduri europene, ceea ce necesită un nivel de cofinanțare semnificativ. Pe de altă parte, într-un moment în care este nevoie să continue reducerea deficitului bugetar ar fi o soluție bună să existe o prioritizare a investițiilor în așa fel încât să poată fi atinse două obiective în același timp și anume reducerea deficitului bugetar și realizarea unor investiții cu efect de antrenare în economie și care să genereze creștere economică.

În concluzie, Consiliul Fiscal consideră că bugetul de stat este construit pe baze realiste și indicatorii pot fi atinși. Cu o singură condiție și anume ca efectele conflictului din Orientul Mijlociu să nu fie atât de mari încât să dea peste cap toate datele bugetare.