Începe lupta pentru reîmpărțirea puterii. Cele două redute ale PSD (SpotMedia) - INTERVIU. Ce se va întâmpla cu PSD? „Singura soluție pentru a preveni victoria extremei drepte la următoarele alegeri este să se nască o alternativă de stânga adevărată”, spune un cercetător român de la Oxford, care avertizează că „nu e nimic de substanță în programul AUR” (HotNews) - De ce a lipsit Rusia din primul discurs al președintelui Dan (DW)

Un nou preşedinte. Ce poate face el şi, mai presus de toate, cu cine (Ziarul Financiar)

Preşedintele Dan a fost aplaudat la depunerea jurământului său în parlament.

Discursul de învestitură al noului preşedinte s-a axat în principal pe teme eco­nomice. A abordat, desigur, toate temele, de la educaţie, sănătate, cultură la politică externă. Dincolo de verbul „trebuie“, cel mai folosit cuvânt a fost „deficitul“. „Trebuie“ să facem aia şi aialaltă.

Şi, da, deficitele sunt problema majoră a României şi „trebuie“ să fie re­duse.

Preşedintele Dan a făcut şi o ofertă. Spune el: Nu ne vom uita în spate, ne vom uita înainte. Ca să traducem: nu vom acuza PSD de deficitul de 9,3% din PIB pe care l-a produs în 2024, ci vrem să găsim impreună soluţii pentru a diminua acest deficit la 7,5% din PIB în 2025. Cu alte cuvinte, preşedintele Dan invită PSD la guvernare.

Dan spune că negocierile pentru formarea guvernului vor dura câteva săptămâni. Nu ar fi o problemă. În Olanda sau Germania, negocierile de guvernare durează şi şase luni. Important este ca, la final, fiecare să ştie ce are de făcut. Şi să respecte cele convenite, atrage atenția jurnalistul Iulian Anghel în Ziarul Financiar.

Începe lupta pentru reîmpărțirea puterii. Cele două redute ale PSD (SpotMedia)

Cheia viitoarei guvernări este la PSD fără de care majoritatea nu e posibilă. Și nu este vorba doar despre o susținere parlamentară pentru un guvern minoritar, ci despre participarea la o coaliție largă, care să transmită mai ales mediului de afaceri, cel cu banii și dobânzile, un mesaj de stabilitate.

PSD are de apărat câteva redute.

Sunt cele două chestiuni care țin de instinctul de supraviețuire al partidului: banii pentru primari și securitatea penală. Prima a fost inclusă în condițiile puse de PSD pentru orice susținere a guvernului, a doua este o fibrilație implicită, accentuată de informația/suspiciunea/legenda că în spatele noului președinte ar sta Florian Coldea.

Cum își poate apăra PSD cel mai bine aceste două interese vitale.

În mod cert, pretinzând acele portofolii de care depind ele în cea mai mare măsură: Justiția și Dezvoltarea.

Președintele Dan dorește, înțelegem, un acord de guvernare detaliat, care să lase cât mai puțin spațiu de controversă, pe model german. De aceea și avansează un termen atât de lung pentru constituirea executivului.

E foarte bine ca model, însă nu îmi amintesc când o semnătură a împiedicat în România vreo trădare, vreo sucire. Ca să guvernezi nemțește, ai nevoie de clasa politică din Germania, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

INTERVIU. Ce se va întâmpla cu PSD? „Singura soluție pentru a preveni victoria extremei drepte la următoarele alegeri este să se nască o alternativă de stânga adevărată”, spune un cercetător român de la Oxford, care avertizează că „nu e nimic de substanță în programul AUR” (HotNews)

„În România nu avem partide de stânga, ci doar diferite tipuri de dreapta”, crede Vladimir Borțun, doctor în științe politice și lector la Universitatea din Oxford. „Chiar și PSD este mai la dreapta decât social-democrații europeni”, a spus Borțun într-un interviu acordat publicului HotNews. Și asta, crede el, în țara unde avem de două ori mai mulți angajați plătiți cu salariul minim (2.574 de lei în mână) decât media europeană. 

Cel mai mare partid din noul Parlament, PSD, nu are doar dilema „intrăm sau nu la guvernare?”, ci „cum ne conturăm misiunea în anii care vin?”. 

Cercetător la Universitatea Oxford, Vladimir Borțun este un critic al cotei unice de impozitare de 10% și a impozitului pe profit pentru companii de 16% și spune că „nu există dovezi științifice că taxele mici stimulează creșterea clasei de mijloc”. Profesorul invocă exemplele țărilor din jur, precum Polonia sau Slovacia, care au introdus taxarea progresivă și care au, atât clase de mijloc dezvoltate, cât și servicii publice de calitate. 

Despre Nicușor Dan, expertul de la Oxford spune că și noul președinte este un adept al neoliberalismului și că există riscul ca, dacă se continuă politicile economice actuale, extrema dreaptă să canalizeze nemulțumirea populară și să ajungă la guvernare peste patru ani. 

Economistul ne invită să ne uităm și la indicatori mai rar folosiți: „În 2024 a fost o creștere de 16% a micilor afaceri care s-au închis în raport cu anul anterior”.

De ce a lipsit Rusia din primul discurs al președintelui Dan (DW)

În primul său discurs după învestirea ca președinte al României, Nicușor Dan nu a făcut nicio referire la Rusia, nu a rostit numele acestei țări, nu s-a referit deloc la intervențiile Moscovei în procesul electoral autohton. Președinția împreună cu serviciile secrete și cu celelalte instituții de forță ar trebui să prezinte însă în cel mai scurt timp o strategie de protejare a României în fața agresiunilor hibride gândite de Rusia, împotriva agenților de influență ai Moscovei și împotriva trădărilor care au fost și care ar putea să revină. Deși noul președinte a spus că nu vrea să privească spre trecut, totuși în ceea ce privește Rusia ar fi necesar să clarifice ce rol au avut serviciile secrete înaintea primului tur de scrutin al prezidențialelor din noiembrie 2024. Trecutul poate arăta dezvoltările viitorului, dar și în această privință, Nicușor Dan este dependent de o majoritate parlamentară care să voteze noii șefi ai principalelor servicii secrete autohtone.

Poate că Nicușor Dan a omis intenționat Rusia din discursul său tocmai fiindcă are nevoie de mai multe date, conchide jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.