În acest episod aflăm de ce teiul este considerat un „arbore-minune” pentru orașe – și ce riscă Chișinăul când nu protejăm corect spațiile verzi.🎙

În primul interviu despre spațiile verzi din Chișinău, colegele noastre Anetta Dabija și Inessa Aprodu, peisagistă stabilită în Germania, discută despre:

🌳 starea copacilor din Chișinău;

🌳 cum lucrările de infrastructură pot distruge arbori valoroși și ce măsuri trebuie luate atunci când se fac astfel de lucrări;

🌳 de ce tuia nu este întotdeauna o soluție bună și cu ce poate fi înlocuită;

💚 și de ce teiul rămâne unul dintre cei mai valoroși aliați pentru un oraș sănătos.

Acest episod este un apel pentru o relație mai atentă și responsabilă cu natura urbană. Vorbim despre alegeri bune și mai puțin bune în amenajarea spațiilor verzi, dar și despre cum fiecare arbore plantat (sau salvat) poate schimba în bine microclimatul unui cartier întreg. În contextul crizei climatice – cu veri tot mai fierbinți și ploi din ce în ce mai agresive – arborii devin infrastructură vitală, nu doar elemente decorative.Dacă îți pasă de Chișinău și vrei să vezi un oraș mai verde și mai bine gândit, urmărește acest episod și distribuie-l mai departe.Pe noi ne găsiți și aici: https://savechisinau.org/

02:48 - Despre orașul care a fost construit în jurul unui tei

05:24 - De ce spațiile verzi sunt importante pentru orașe08:44 - Spațiile verzi contribuie la diminuarea efectelor inundațiilor10:31 - Chișinău și spațiile verzi. Un oraș verde nu înseamnă doar un oraș cu multe parcuri12:11 - Sunt mulți copaci care trebuie defrișați pentru că prezintă pericol. Apare întrebare: dar de copacii n-au condiții pentru ca să crească?15:41 - Cum sunt protejați copacii în Germania atunci când se fac lucrări la infrastructură17:30 - Un copac are nevoie de mai mult timp ca să ajungă la maturitate23:49 - Noul proiect din Parcul Catedralei: vor rezista magnoliile plantate?26:42 - De ce plantăm tuie pe aliniamentul stradal? Cu ce le putem înlocui?28:38 - De ce teiul este un copac preferat de orașe? Arbore rezistent la secetă29:59 - Vorbim despre platanii din Chișinău32:27 - Noul proiect pentru scuarul din fața liceului Gheorghe Asachi - de ce rădăcinile copacilor ies la suprafaă?34:39 - Se fac proiecte de înverzire fără a ține cont de loc și de condiții. 36:00 - Alegerea copacilor noi plantați nu este cea mai potrivită. De ce?41:21 - În parc, cu o analiză adecvată, unii copaci pot fi salvați. Sunt măsuri care permit salvarea unor copaci42:35 - Copacii nu trăiesc doar până la 50 de ani. Este trist că în orașul nostru copacii au așa o viață scurtă. Nu este un lucru firesc

Deși în acest episod discutăm despre un plan din Chișinău care s-ar putea să nu fie realizat – un proiect ce propune construirea unor blocuri de locuințe pe un fost spațiu industrial – informațiile despre modul în care se construiește în oraș rămân relevante.

Împreună cu arhitectul și urbanistul Andrei Vatamaniuc, explorăm cum noile dezvoltări imobiliare influențează accesul la educație și servicii medicale, impactul acestora asupra orașului și ce putem face pentru a avea proiecte imobiliare mai bine gândite pentru Chișinău.

Vorbim în acest episod despre orașe cu Victor Stratulat.

Victor Stratulat este colegul nostru, urbanist cu studii de licență în tehnologii arhitecturale și management în construcții (Danemarca) și master în urbanism (Norvegia).

Vorbim despre orașele din Norvegia și Danemarca. Despre orașul Chișinău, ce-i lipește Chișinăului, ce schimbări am putea face și cu ce se poate mândri orașul nostru.

Acest episod (din două interviuri) a pornit de la un nou plan urbanistic care s-a propus recent pentru o zonă din orașul nostru (PUZ). Am decis să discutăm cu invitații noștri - Andrei Vatamaniuc (arhitect și urbanist) și Alexandru Munteanu (urbanist) despre modul în care se dezvoltă și se construiește orașul nostru în ultimii zece ani. Vorbim despre bune practici, despre catastrofa urbanistică spre care se îndreaptă orașul nostru, despre clădiri noi, despre calitatea apartamentelor care se construiesc azi și zone ale Chișinăului care ar putea deveni adevărate puncte de atracție.

În prima partea a acestui episod discutăm cu Alexandru Munteanu, urbanist de profesie, despre propunerea recentă în locul Zonei Industriale Mezon și cum aceasta ar putea deveni un spațiu atractiv pentru orașul nostru și chiar pentru regiune.

V-ați gândit vreodată cum se deplasează o persoană în scaun rulant, o persoană în cârje sau un părinte cu un copil în cărucior prin Chișinăul nostru? Pentru cei mai mulți dintre noi problemele de accesibilitate ne creează incomodități, însă pentru unii oameni acestea limitează accesul la viața publică și în unele cazuri chiar îl exclude.

Pe noi ne găsiți și aici: https://savechisinau.org, Facebook.

Acest episod poate fi văzut și pe Youtube - https://youtu.be/NE4wSdhX0SE

În contextul descoperirii pe strada 31 august 1989 a unei porțiuni vechi de caldarâm (https://bit.ly/3lQ4uNT) am decis să vă povestim câte ceva despre istoria acestuia.

Episodul poate fi văzut și pe canalul nostru de youtube: https://youtu.be/XzSehaALhkg

Pe noi ne găsiți aici: https://savechisinau.org

Azi multe subiecte trezesc polemici. În contextul actual poate că e foarte important să vorbim și despre arhitectura pe care o avem aici din perioada sovietică. Ce facem cu ea? Hotelul Național, Cafeneaua Guguță și Clădirea Filarmonicii - sunt aceste clădiri monumente istorice sau nu? Despre aceste aspecte am discutat în acest episod (episodul patru din seria de interviuri cu doctorul în arhitectură Sergiu Ciocanu). 

Totodată vorbim despre conceptele „oraș vechi” și „oraș nou” în contextul creării în Chișinău a unui nou pol de dezvoltare urbană. 

În acest episod distrugem mituri - un monument istoric nu înseamnă neapărat monument de arhitectură. „Patrimoniul construit nu constă doar din vârfurile dezvoltării arhitecturale ci și din clădiri foarte simple” - despre acest concept vorbim în acest interviu și despre criteriile prin care unui edificiu i se atribuie statutul de monument. Discutăm desigur și despre Nucleul Istoric al Chișinăului și de ce acesta astăzi cuprinde aproape 618 hectare. 

Acesta este al treilea episod din seria de interviuri cu domnul Sergius Ciocanu, doctor în arhitectură și cercetător științific.

În primele două episoade am vorbit despre cum a devenit Chișinăul un centru administrativ important în Țara Moldovei și ulterior capitală gubernială în secolul XIX și despre reconstrucția orașului Chișinău după cel de-al doilea Război Mondial. 

În episodul anterior am discutat cu domnul Sergius Ciocanu despre cum orașul nostru a devenit în secolul XVIII un centru administrativ important. 

În acest episod discutăm despre orașele post război și comparăm Chișinăul cu Varșovia în acest sens. 

De ce n-a fost restaurat complet nucleul istoric al Chișinăului după cel de-al Doilea Război Mondial?

Episodul poate fi văzut și pe pagina de Youtube: 

Mai multe detalii despre cum au fost reconstruite cele două orașe puteți citi și aici: https://savechisinau.org/orase-versus-razboaie-cum-si-au-revenit-orasele-europene-dupa-marile-razboaie/

Sursă foto: shorturl.at/suFI1