Omul îşi petrece viaţa trudind pentru a satisface cerinţele unui apetit nesăţios, și fără dobândirea binelui suprem. Când vanitățile nu sunt împlinite, oamenii sunt înclinaţi să fie galcevitori şi să se plângă, dar autocompatimirea și vorbăria nu poate să îmbunătăţească nici o situaţie. E mai util ca omul să se deprindă a se încrede în Dumnezeu.