Guvernatorul BNR se întreabă cine va plăti factura creșterii deficitului bugetar cu mult peste standardele Uniunii Europene. Politicienii vor decide, dar povara ar trebui împărțită, dacă nu în mod egal, măcar la cât mai multă lume.

Ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a susținut conferința de presă anunțată cu ocazia prezentării raportului asupra inflației. Momentul este foarte complicat: euro a depășit pragul de cinci lei, inflația nu cedează, deficitele sunt mari, piețele financiare au fost nervoase, iar prin ciclul electoral, început anul trecut, a fost ales un nou președinte al țării.

Dincolo de explicațiile tehnice ale guvernatorului BNR, ceea ce atrage atenția este afirmația lui Isărescu conform căreia România nu a încasat anul trecut niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza întârzierilor în adoptarea măsurilor agreate cu Comisia Europeană. Acesta este indicatorul supremei contraperformanțe pe care a reușit-o guvernul în anul 2024 și de aici ar trebui să plece orice discuție legată eficiența administrativă.

Anul trecut, însă, toți funcționarii din administrație cu atribuții pentru realizarea PNRR și-au încasat salariile și sporurile. România a primit zero euro din PNRR, dar angajații statului au luat salariile până la ultimul leu.

Citeste siPNRR-ul nu va fi extins cu 18 luni, spune Comisia Europeană

Guvernatorul BNR afirma ieri că problema României nu este cursul de schimb leu-euro, ci finanțarea deficitului. Ca și alți economiști, Mugur Isărescu susține că este nevoie de o creștere a veniturilor bugetare și că o reducere rapidă a cheltuielilor statului nu se poate face. Iată ce spune Mugur Isărescu: „Reducerea deficitului bugetar este greu de făcut pentru că nimeni nu vrea să suporte nota de plată. Cum faci distribuirea costurilor ajustărilor este o problemă esențială, chiar dacă de natură politică. Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat și sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă numai pe spatele unui grup social. Iar aceasta este o decizie destul de grea”. Superbă demonstrație teoretică de echilibru.

Economia reală este mai complicată de atât. Beneficiarii direcți ai creșterii deficitului bugetar au fost angajații plătiți din fonduri publice și pensionarii. Ar trebui să plătească ei și factura echilibrării bugetului? Ca efect de runda a doua companiile au beneficiat și ele de pe urma măririi consumului și eventual a creșterii nivelului de trai. Putem să extindem și să ajungem până la angajații din sectorul privat care, poate, au primit o creștere de salariu sau și-au păstrat locul de muncă datorită performanțelor mai bune ale companiei la care sunt angajați. Dar, primii beneficiari ai deteriorării deficitului bugetar au fost angajații la stat, iar încă o dovadă în acest sens este chiar creșterea anul trecut cu 24% a cheltuielilor de personal față de anul precedent.

Fără îndoială, este greu pentru politicieni să decidă cine să poarte povara reducerii deficitului bugetar și din motive de legislație primii beneficiari nu vor fi și cei care vor plăti. Dar de ce ar achita antreprenorii nota aferentă echilibrării bugetului? Sau angajații din sectorul privat, în condițiile în care, de exemplu, funcționarii din administrație au avut rezultate zero în ceea ce privește fondurile din PNRR. Dacă însă politicienii vor să împartă povara soluția cea mai clară este creșterea TVA.

În altă ordine de idei, guvernatorul BNR a precizat că între cele două tururi de scrutin au fost ieșiri masive de capital. Iar banca centrală a intervenit cu sume foarte mari. Chiar mai mari decât ceea ce au calculat analiștii financiari, respectiv banca Erste a arătat într-o analiză că BNR a intervenit pe piață cu șase miliarde de euro. Mugur Isărescu a precizat că rezerva nu a scăzut pentru că BNR a vândut euro, dar a cumpărat lei.

Care au fost cauzele deprecierii leului? Discursul politic inflamat (capitalul pleacă atunci când aude de naționalizări și confiscări, spune Isărescu), rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și demisia premierului. Guvernatorul BNR a oferit câteva repere referitoare la evoluția economiei și logica piețelor financiare. Sunt învățături la care noua putere executivă ar putea să ia aminte.