Roxana Bucată de la 2Celsius ne vorbește despre altceva. Nu ajunge doar să ne rupem de combustibilii fosili importați din Rusia și nici să ne jucăm de-a reducerea emisiilor. Cu Roxana ne schimbăm și modul de gândire, ba chiar și relațiile sociale atunci când vorbim despre generarea de energie.

Roxana e doctorandă la Universitatea Centrală Europeană unde studiază comunitățile energetice.

Scurtele episoade 2Celsius despre trenuri continuă.  Tot cu Corina Negrea de la Radio România Cultural analizăm alte propuneri ale Comisiei Europene dezbătute în rețeaua noastră, Europe on Rail.

Evaluăm necesitatea unei scutiri de TVA la nivelul UE pentru serviciile feroviare internaționale. Doar câteva țări percep acum TVA pe biletele de tren, iar puține o fac la rata completă. Dar orice reduce puțin prețul biletelor de tren, sigur, trebuie făcut…

Sprijină și promovează călătoriile multimodale aer-feroviar pe rutele în care există infrastructura adecvată. Poate că cu punctul de bilete multimodal va apărea.

În fine, noul coridor est-european nord-sud, de la Gdansk la Salonic cuprinde și România.

Așadar, o grămadă de modificări de dimensiuni mici spre medii, care fiecare va ajuta puțin, și niciuna nu trage niciun semnal alarmă pentru societatea civilă. Muncă solidă pe care se va putea construi noua politică feroviară a UE!

Grațian Mihăilescu e un personaj care se confundă cu 'dezvoltarea locală'. În România vorbește aproape obsesiv despre orașe, regionalizare, soluții sustenabile pentru comunități mici sau mari.

În urmă cu câțiva ani a fondat un ONG și un produs numit UrbanizeHub care concentrează cunoaștere și bune practici pentru comunitățile din România. "UrbanizeHub este pentru oamenii visători care vor să vină cu idei și să le pună în practică pentru a trăi într-o lume mai bună. Este pentru oameni inteligenți care gândesc într-un mod neconvențional și cred în viitorul dezvoltării urbane durabile și al tehnologiei. Suntem conectați de cunoștințele comune, de pasiunea pentru sustenabilitate și de dorința de a construi un viitor mai bun."

L-am intervievat așa ca între prieteni și alumni; amândoi am absolvit același program de Master al Universității din Trento, Italia -  dezvoltare locală.

Raul Cazan

Poet, scriitor, vocalist, chitarist și trompetist. Dar aici la 2Celsius vorbim și cu activistul, hai să-i zicem ecologist, Mihnea Blidariu de la Luna Amară. 

Acum câteva săptămâni i-am citit o carte mai veche, Playlist pentru sfârșitul lumii. Una dintre povestiri descrie ultimele minute de viață ale ultimei frunze; îmi dă imaginea apocaliptică a crizei ecologice sau climatice de azi exprimată delicat în contrapunct cu ceea ce se întâmplă între oameni la nivelul trunchiului: crime, un sat care arde, un polițist care scrutează orizontul și sfârșitul prin binoclu. La minutul zero, frunza se desprinde si gata! Frumos și liric - iar asta m-a dus către toate albumele Lunei amare pe care le reascult nervos, spre mișcarea sănătoasă de la Roșia Montană, spre "Folclor" ori texte mai vechi. Le-am vorbit.

Raul Cazan

E una dintre cele mai fascinante povești ale primilor iubitori ai muntelui de pe teritoriul României. Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor / SKV / Siebenbürgischer Karpatenverein, a luat ființă în 1880 la Sibiu, fiind una dintre cele mai vechi asociații montane și de drumeție din lume.

Ea a fost a revitalizată de Marcel Șofariu după '90. A fost, cu trei decenii înainte de Marele Război, o uniune culturală între intelectualii sași și fruntași români ardeleni, pe de o parte, cu  membri din Vechiul Regat. Printre membri i-au fost Dr. Julius Römer, Dr. Eduard Bielz, Dr. Carl Wolf, Emil Sigerius, Alfred Prox, Acad. Dr. Emil Racoviță, Dr. Ioan Meșotă, Gheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu, Iosif Pușcariu, Take Ionescu, Prințul Nicolae ori Bucura Dumbravă.

În comunism a fost o ramură a Clubului Alpin German, în exil, și încă un exemplu al eco-rezistenței de dincolo de cortina de fier. 

După 1996 a revenit în România și își găsește locul în lumea organizațiilor alpine românești, încearcă să își recupereze cabanele furate de comuniști, dar mai ales să își regăsească numele printre cețuri de birocrație și corupție.

Felicia Ienculescu-Popovici de la Greenitiative, ecologista de la Green Mogo din, evident -  Mogoșoaia, și-a căpătat o notorietate nedorită pentru că își servește comunitatea din postura de ales în Consiliul Local al comunei unde se opune unor malversațiuni imobiliare făcute de alți consilieri locali. De curând a erupt un scandal cvasi național legat de amenințările și de violența fizică împotriva ei proferate de… colegi, bărbați consilieri.

Îmi spusese despre astea în urma cu luni de zile, însă eu i-am ignorat cauza crezând că deh… e doar cultura politică de periferie a Bucureștilor. Nu credeam că situația va fi devenit atât de oribilă.

Spun că Felicia a creat un șoc cultural; proiectele sale care promovează servicii de ecosistem, palatul Mogoșoaia și moștenirea culturală locală, conservarea peisajului, energii alternative, sunt ciocane în capetele falșilor policymakers locali care egalează dezvoltarea locală cu interesele de clan sau de partid și, de obicei, focalizate pe dezvoltări imobiliare.

Nu e nimic nou că reprezentanții locali ai comunităților pot fi de un grobianism șocant sau că modul lor de gândire, ba chiar concepțiile despre politică și viață sunt complet corupte. Pe mine însă continuă să mă șocheze rezoluția criminală exhibată fără rușine de personajele astea lombrosiene. Limbajul, exprimarea, ținuta lor te fac să vezi un mix de mafiot cu valutist și cu scandalagiu de cârciumă; iar ei sunt cei care ar trebui să facă legile pentru propriile lor comunități.

Marea problemă e că acest modus operandi a devenit însăși politica locală. În România, asta se face cu pumni, cu răcnete ori amenințări. Iar chestia asta e bi-partizană. Adică transpartinică. Agresiunea împotriva mediului și asupra peisajului, dar mai ales asupra utilizării terenurilor e în fapt singura politică a marelui corp de politicieni locali ce o impun prin violență.

Partea și mai oribilă e ca rezoluțiile astea criminale se extind, parcă ar fi povești ale capitalismului sălbatic din secolul 19. La Brașov avem de-a face cu o chestie similară. 

Dar în momentul în care faci plângere, în care mecanismele statului de drept din România (stricate, greoaie și incomplete) se pun în mișcare, se vede totuși un recul în turma rinocerilor. 

Raul Cazan

Adrian Teban va prezengta in fata Comitetului Regiunilor la Bruxelles raportul privind modificările la normele ce vizează infrastructura de combustibil alternativ și regulile „mașini și CO2” care au fost emise recent ca proiect de Comisia Europeană.

Costurile „ carbon net zero” vor fi ridicate. Dacă tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și o mobilitate zero carbon va îmbunătăți sau va afecta creșterea este doar o problemă cantitativă. Din păcate, la momentul acesta știm prea puține despre această problemă! Desigur, prosperitatea depinde pe termen lung de decarbonizare, dar în următorii cinci până la zece ani, decarbonizarea va reduce inevitabil potențialul economic, mai ales în industria auto.

Peste 1 milion de locuri de muncă în producția de piese auto și în lanțul de aprovizionare ar putea fi pierdute, 2,4 milioane de muncitori vor avea nevoie de perfecţionare și recalificare.

Acesta este motivul pentru care raportul meu se concentrează în primul rând pe TRANZIȚIA JUSTĂ în sectorul auto.

Eliminarea treptată a mașinilor cu motor cu combustie internă va influența industria auto, care va trece printr-un proces transversal de transformare fundamentală. Va afecta procesul de producție al companiilor auto, dar și al furnizorilor de piese pentru automobile.

 Asupra acestui impact teritorial Comisia Europeană nu a reflectat suficient.

Raul Cazan și Corina Negrea

Scurtele episoade 2Celsius despre trenuri continuă.  Tot cu Corina Negrea de la Radio România Cultural analizăm alte propuneri ale Comisiei Europene dezbătute în rețeaua noastră, Europe on Rail.

- Vor trebui pregătite specificațiile pentru materialul rulant pentru pasageri „go-everywhere”, în cooperare cu ERA (așteptată în 2022). Diavolul va fi din nou în detalii. Acesta va fi un vagon de pasageri RIC de 200 km/h...? NOTĂ: Regulamentul Internațional al Vagoanelor sau RIC (Regolamento Internazionale delle Carrozze) a fost convenit pentru prima dată în 1922 și a acoperit utilizarea internațională a vagoanelor feroviare de călători între căile ferate europene. Până în 1982, RIC a fost gestionat de Căile Ferate Federale Elvețiene, dar de atunci Uniunea Internațională a Căilor Ferate (UIC) și-a asumat responsabilitatea pentru acestea. Astăzi, 27 de companii feroviare din toate țările europene, cu excepția Regatului Unit, Irlandei și Finlandei, sunt parte la acordul RIC.

- Clarificarea până în 2023 a normelor privind ajutoarele de stat privind finanțarea publică a materialului rulant interoperabil [...] Va fi abordată chestiunea casării materialului rulant existent. E o problema occidentală - SNCF în Franța prefera sa caseze material rulant de pe linii desființate de TGV decât să le refolosească pentru linii mai încetează.

- Propune în 2022 un cadru de reglementare revizuit pentru mecanicii de locomotivă, abordând deficiențele regimului existent [...] O astfel de propunere poate include și regimul lingvistic.

Raul Cazan

Corina Negrea de la Radio România Cultural a vorbit cu noi despre planul de acțiune al Uniunii Europene privind modernizarea căilor ferate europene.

Demersul face parte din proiectul „Europe on Rail”.

Europe on Rail este o rețea de ONG-uri din Polonia, Germania, Franța, Spania și România. Rețeaua își propune să susțină o revitalizare a căii ferate în Europa și să vină cu măsuri de consolidare a primatului călătoriilor feroviare în transportul internațional de pasageri.

Anul 2021, Anul European al Căilor Ferate, a readus problema conexiunilor feroviare pe distanțe lungi în prim plan ca alternativă la călătoriile aeriene în Europa. Având în vedere urgența climatică, amânarea trecerii de la zboruri la căi ferate în Europa nu mai este o opțiune, ci un proiect care trebuie implementat cât mai repede posibil.

Pentru a sprijini tranziția către o mobilitate mai curată, mai ecologică și mai inteligentă, în conformitate cu obiectivele Pactului ecologic european, Comisia a adoptat în Decembrie 2021 un plan de acțiune care va moderniza sistemul de transport feroviar al UE. Prin creșterea conectivității și transferarea mai multor pasageri pe calea ferată, prin sprijinirea lansării punctelor de încărcare, a infrastructurii alternative de alimentare cu combustibil și a noilor tehnologii digitale, prin acordarea unui accent mai puternic pe mobilitatea urbană durabilă. Sunt propuse și diferite opțiuni de transport într-un sistem multimodal eficient. Acestea vor pune sectorul transporturilor pe calea reducerii emisiilor cu peste 90%. De asemenea, Comisia Europeană cere ca liniile feroviare de pasageri majore TEN-T să permită trenurilor să circule cu 160 km/h sau mai rapid până în 2040. România se află la confluența coridoarelor Rin-Dunăre și Orient/Est Mediteraneean; mai mult, un nou coridor va lega statele membre est-europene de la nord la sud, de la Marea Baltică până la Egee/Adriatică.

Înainte de orice, aceasta nu e o apologie adusă mașinilor electrice. A înlocui pur simplu mașinile convenționale de acum cu vehicule electrice e stupid. Mobilitatea e o problemă foarte complexă care presupune soluții comunitare, dar mai ales inteligente: electrificare, digitalizare, transport public și, pentru transportul scurt ori urban, normalizare: adică biciclete și, șocant, mersul pe jos.

Dar mașinile convenționale de pe străzile Europei de acum emit peste 12% din echivalentul CO2 pe întregul continent. Iar orașele noastre sunt cei mai redutabili ucigași, doar în România anual mor 28.000 de oameni din cauza poluării aerului cu noxe și particule fine. Deci eliminarea motoarelor cu combustie internă e obligatorie. Multe dintre ele vor trebui înlocuite cu alte versiuni de mașini – acele versiuni sunt vehicule electrice.

Inspirat de Chamberlain (Keith Chamberlain, Electric Cars: The Ultimate Guide.: 2020 Edition (Kindle Edition) (pp. 15-16). Greentech Publishing. Kindle Edition) am contracarat miturile care ne opresc mental (și financiar) să folosim mașini electrice.

Alături ne-a fost CORINA MURAFA, unul dintre primii proprietari de autovehicul electric din România, spune ea. Corina  este co-liderul inițiativei globale a Ashoka privind clima, Next Now / Planet & Climate. Ashoka este cea mai mare rețea globală care susține antreprenorii sociali și este prezentă în peste 90 de țări de 40 de ani. De asemenea, este expertă în politici publice în domeniul climei, energiei și durabilității, având experiențe profesionale și de consultanță pentru instituții precum Frankfurt School of Management, Banca Mondială, OMV Petrom, Deloitte, Cancelaria Primului Ministru, etc. Cel mai recent a condus echipa internațională de consultanți care a asistat Guvernul României și Comisia Europeană în elaborarea Planurilor Teritoriale privind Tranziția Justă în România. Corina reprezintă în prezent societatea civilă în Consiliul Economic și Social al României. Ea deține un doctorat în studii economice la Academia de Studii Economice din București, unde de altfel și preda în cadrul MBA-ului de Energie, și un master în politici publice de la Școala de guvernanță Hertie din Berlin.