În inima Ungariei, pe malurile albastre ale Dunării, se întindea un sat mic și liniștit, unde oamenii își duceau traiul pescuind și cultivând pământul fertil. Printre ei trăia un băiat pe nume András, fiul unui pescar modest, dar cu o inimă mare și visuri îndrăznețe.

Bunicul său, un om înțelept cu barba albă ca spuma râului, îi spunea deseori povești despre Regina Apelor, un spirit magic care veghea asupra Dunării și ascundea în adâncurile sale o comoară legendară.

– „Dar această comoară nu este din aur sau pietre prețioase, dragul meu András,” îi spunea bătrânul. „Este ceva mult mai valoros, dar numai cel cu suflet curat și curajos o poate descoperi.”