Ca toate poveștile și cea a lui Moș Crăciun începe cu… a fost odată un bătrânel vesel care sculpta cu multă răbdare, cât era ziua de lungă, jucării frumoase și colorate. Muncea așa până în Ajunul Crăciunului, când pleca să-și vândă jucăriile într-un oraș apropiat. Adesea le dădea pe foarte puțini bani, pentru că oamenii din acea regiune nu erau bogați; dar nu conta, pentru că meșterul era bucuros să vadă cu câtă fericire primeau micuții darurile sub brad.

Pe măsură ce sezonul sărbătorilor se apropie, toți copiii încep să îl viseze pe Moș Crăciun și, mai ales, darurile pe care le aduce în sania magică. Este momentul în care ne întâlnim cu toată familia și ne bucurăm de fructe, covrigi și dulciuri. Acum… fie vorba între noi… un răsfăț cu 2-3 biscuiți în plus nu strică, mai ales că Moș Crăciun se bucură de… milioane de biscuiți în fiecare an, nu? Shhh… nu ați auzit de la noi!

Expediția Antarctică Belgiană, care a avut loc în anii 1897-1899, a fost prima din istoria omenirii în care exploratorii au petrecut 13 luni în apele înghețate ale continentului sudic. În acest episod vei afla cât de importantă a fost expediția din prisma descoperirilor pe care le-au făcut membrii echipajului.

Pe 16 august 1897, ora 10.00, începe oficial expediția Antarctică Belgiană. Echipajul salută mulțimea adunată pe chei, salută navele cu oficiali ai statului belgian ce însoțesc corabia până în larg, familiile și Koortenaar trimis de Regina Olandei. Să ne revedem cu bine!

În acest episod vom cunoaște ECHIPAJUL expediției Belgica și vom descoperi motivația fiecăruia de a se aventura într-un loc atât de puțin cunoscut.

Cum îți imaginezi Antarctica în urmă cu 2 secole? Să fi fost un ținut înghețat aflat la capătul pământului, ori suma unor insule greu de cucerit? Ce pericole crezi că ascundea gheața care mărginea coasta?

Mulți navigatori entuziaști și visători și-a adresat aceste întrebări, iar printre ei se afla și Adrien de Gerlache de Gomery, un tânăr ofițer belgian, un baron idealist de numai 29 de ani pasionat de explorarea latitudinile sudice.

„O idee s-a născut în mintea mea, întâi vagă, apoi… Pentru ce n-aș întreprinde eu însumi, din proprie inițiativă o călătorie de explorare în zona antarctică, atât de puțin cunoscută?” s-a întrebat într-o zi tânărul Adrien de Gerlache de Gomery.

Dragi copii, industrializarea este procesul de transformare a unei țări agrare într-o țară industrială dezvoltată din punct de vedere economic pentru a produce bunuri și produse la scară largă.

De exemplu, fabricile construiesc mașini, telefoane, haine și multe altele. Industrializarea excesivă înseamnă că acest proces de construcție și producție crește foarte mult, adesea fără a se ține cont de impactul asupra mediului înconjurător.

Când există prea multe fabrici și uzine care funcționează fără reguli stricte pentru protejarea mediului, apar probleme grave: Poluarea aerului, Poluarea apei sau Distrugerea pădurilor. Industrializarea excesivă consumă resurse naturale cum ar fi petrolul, cărbunele, mineralele și apa.

Fabricile produc deșeuri, multe dintre ele fiind periculoase. Dacă nu sunt gestionate corect, aceste deșeuri pot polua solul, afectând plantele și animalele. Chiar dacă industrializarea este necesară pentru a produce lucruri de care avem nevoie, este important să ne asigurăm că acest proces respectă mediul.  

Circuitul deșeurilor este ca un drum pe care îl parcurg toate lucrurile pe care le aruncăm. În loc să ajungă pur și simplu la gunoi și să polueze, există un proces prin care deșeurile sunt colectate, sortate și tratate astfel încât să fie eliminate în mod sigur sau transformate în ceva nou. Acest circuit ne ajută să menținem planeta curată și să protejăm mediul.

Dragi copii, drepturile și obligațiile de mediu ale cetățenilor și instituțiilor publice locale sunt reguli și responsabilități care ne ajută să protejăm natura și să avem un mediu curat și sănătos.

1.⁠ ⁠Dreptul la un mediu curat, sănătos și sustenabil. Acesta este un pilon esențial al drepturilor omului. Fiecare persoană are dreptul să trăiască într-un loc unde aerul, apa și solul nu sunt poluate și unde există spații verzi.

2.⁠ ⁠Dreptul la informație: oamenii au dreptul la informații de interes public, inclusiv la detalii despre starea mediului înconjurător . Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice, așa cum scrie și în Constituția României.

3.⁠ ⁠Dreptul de a participa la viața civică și culturală. Oamenii au dreptul să se implice în deciziile care afectează mediul, cum ar fi proiectele de construcție sau alte activități care pot avea un impact asupra naturii și asupra bunăstării lor. Multe reglementări privind protecția mediului obligă guvernele să comunice informațiile pe care le colectează cu privire la starea mediului. Acest lucru vine în avantajul oamenilor.

Dragi copii, în această poveste ne vom imagina că Pământul este un cufăr uriaș care conține multe comori - resursele naturale. Ele nu sunt ascunse sau ținute sub cheie, ci sunt la îndemâna noastră, le folosim zilnic. Totuși, cufărul este limitat, iar dacă noi luam fără oprire comori din el, atunci el se va goli. Resursele naturale ale Pământului sunt materiale și elemente care se găsesc în mediu, esențiale pentru viața umană.

Ele sunt împărțite în două categorii: resurse regenerabile precum apa, energia solară, vântul, pădurile sau resurse neregenerabile, cum sunt petrolul, zăcămintele de sare sau cărbunele. Gândește-te la toate lucrurile pe care le ai acasă: apa pe care o bei, mâncarea pe care o mănânci, jucăriile sau hainele tale. Toate aceste lucruri au legătură cu resursele Pământului. Dar ele nu sunt infinite.