În era digitală, rețelele sociale joacă un rol central în viețile noastre, mai ales pentru tineri. În acest episod, explorăm cum social media influențează dezvoltarea creierului și sănătatea mentală a generației tinere. Află cum platformele de socializare sunt proiectate să creeze dependență, stimulând secreția de dopamină și generând un ciclu de recompense care ne ține captivi în fața ecranelor.

Discutăm efectele negative ale social media asupra atenției, reglării emoționale și somnului, precum și cum comparația constantă cu alții poate duce la anxietate și depresie. Statisticile alarmante arată o creștere semnificativă a problemelor de sănătate mintală în rândul adolescenților și tinerilor adulți din ultimul deceniu.

Vom dezbate și potențialele beneficii ale utilizării moderate și conștiente a acestor platforme, precum accesul la informații și conectarea cu oameni din întreaga lume. 

Alătură-te nouă în ultimul episod din acest sezon pentru a descoperi cum să navighezi cu înțelepciune în lumea digitală și să protejezi sănătatea mintală a tinerilor în această eră a ecranelor.

Memoria implicită a unui om începe să se formeze încă din primul trimestru de sarcină, iar primele luni de viață cântăresc disproporționat de mult în raport cu perioadele următoare. Mediul în care ne dezvoltăm are un impact semnificativ asupra noastră încă de dinainte să ne naștem și continuă să fie un element important pe toată durata vieții noastre. 

Relațiile, ideile, obiectele de care ne înconjurăm, contactul cu natura sau semnificațiile pe care le dăm spațiilor în care ne desfășurăm viața, toate acestea contribuie la starea noastră de bine, la emoțiile, gândurile, percepțiile și comportamentele pe care le dezvoltăm. 

Ce se întâmplă cu noi în perioade în care suntem copleșiți de volumul de informație pe care îl primim constant? Cum ne afectează perioadele aglomerate, în care nu ne mai vedem capul de sarcini sau cum ne modifică oamenii de care ne înconjurăm? 

Despre toate acestea vorbim în episodul de astăzi, cu Dana Boabeș, alături de care descoperim un model de coaching care ne poate ajuta să dezvoltăm medii mai sănătoase și mai potrivite pentru noi.

Într-o lume a productivității și a regulilor de urmat pentru a atinge succesul, persoanele cu ADHD ar putea fi copleșite de dificultățile în a găsi moduri optime de funcționare. 

Cum arată motivația pentru cei diagnosticați cu ADHD? Ce se întâmplă când aceasta dispare și cum gestionăm momentele sau perioadele de procrastinare? Ce impact are nivelul de interes și cum ne putem folosi de el pentru a trăi vieți mai productive, dar și mai aliniate cu nevoile specifice pe care le are fiecare dintre noi? 

Vorbim astăzi despre toate acestea cu Roxana Tașcu, psiholog în afaceri și coach în ADHD, așa că te invităm să ni te alături în a descoperi cum arată bunăstarea și productivitatea pentru persoanele cu ADHD.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România

Resurse:

„Modelul iModel este preluat de la ADDCA (ADD Coach Academy), prima și cea mai mare academie de formare pentru coach-i ADHD, acreditată de ICF și PAAC.”

ENG

In this episode, Dr. Luke Sniewski, a Wellbeing Coach and Somatic Therapist with a PhD in Psychology and extensive training in Compassionate Inquiry, psychedelic-assisted therapy, and chronic pain rehabilitation, shares how the body holds the key to true transformation, revealing that healing begins not in the mind but in the physical sensations and emotions we experience.

We discover how our thoughts follow bodily sensations, and why understanding this connection is crucial for creating authentic change. Through his unique approach, he explores how stillness helps us become aware of our habitual responses and empowers us to make conscious choices in life’s challenging moments.

Together, we explore the role of pain and discomfort as powerful catalysts for growth. Dr. Sniewski introduces the practice of conscious discomfort, such as cold exposure, sauna, and yin yoga, showing how these experiences teach resilience and foster healing. By embracing discomfort, we can learn to transform pain into a teacher, guiding us toward inner peace and authentic vitality.

Prepare to rethink your approach to well-being and discover how the body’s wisdom can lead to lasting change and a deeper sense of peace in everyday life.

RO

În acest episod, Dr. Luke Sniewski, un Wellbeing Coach și terapeut somatic cu un doctorat în psihologie și o pregătire extinsă în Metoda Compassionate Inquiry, terapie asistată de substanțe psihotrope și reabilitarea durerilor cronice, împărtășește cum corpul deține cheia adevăratei transformări, dezvăluind că vindecarea începe nu în minte, ci în senzațiile fizice și emoțiile pe care le experimentăm.

Descoperim cum gândurile noastre urmează senzațiile corporale și de ce înțelegerea acestei conexiuni este crucială pentru a crea schimbări autentice. Prin abordarea sa unică, el explorează cum liniștea ne ajută să devenim conștienți de reacțiile noastre obișnuite și ne împuternicește să facem alegeri conștiente în momentele provocatoare ale vieții.

Împreună, explorăm rolul durerii și disconfortului ca și catalizatori puternici pentru creștere. Dr. Sniewski introduce practica disconfortului conștient, cum ar fi expunerea la frig, saună și yoga yin, arătând cum aceste experiențe ne învață reziliența și stimulează vindecarea. Prin acceptarea disconfortului, putem învăța să transformăm durerea într-un învățător, ghidându-ne spre pacea interioară și vitalitatea autentică.

Pregătește-te să îți regândești abordarea asupra bunăstării și descoperă cum înțelepciunea corpului poate conduce la schimbări durabile și la un sentiment mai profund de liniște în viața de zi cu zi.

Când vorbim despre iubirea de sine, nu vorbim despre rolurile care ne-au ajutat să supraviețuim, ci despre cine suntem noi înainte să fi apărut toate aceste roluri și dincolo de ele. 

Cine suntem noi cu adevărat, nu cine credem că suntem și trebuie să fim ca să supraviețuim. 

De foarte multe ori, însă, chiar dacă înțelegem acest lucru, în lipsa clarității asupra a cine suntem, putem evalua acțiunile pe care le facem în beneficiul nostru ca fiind egoiste sau chiar acționa din egoism. 

Unde tragem linia între iubirea pentru sine și atașamentul față de ego și cum parcurgem distanța de la cine-am învățat că trebuie să fim pentru a supraviețui până la iubirea de sine care ne permite trăirea pe deplin? 

Descoperim toate acestea în episodul de astăzi, într-o conversație fascinantă alături de psihoterapeutul Cristina Trepcea.

În acest episod, discutăm cum să trecem de la presiunea perfecționismului și competitivității la o orientare sănătoasă către rezultate. 

De la o vârstă fragedă, suntem învățați să evităm greșelile și să ne comparăm cu ceilalți, ceea ce duce la stres cronic și o teamă constantă de eșec în viața adultă. Aceste tipare mentale ne influențează obiectivele și modul în care ne percepem valoarea personală.

Însă există o alternativă: orientarea către rezultate. Acest stil de a trăi pune accent pe satisfacția obținerii obiectivelor și rezolvarea problemelor fără presiunea de a fi cel mai bun. Valorificarea feedback-ului, stabilirea de obiective realiste și lucrul colaborativ devin esențiale pentru a atinge excelența personală. Învățăm cum să ne construim acest stil încă din copilărie, prin susținerea autonomiei și încurajarea învățării active.

Descoperim alături de Adrian Dinu cum să reconstruim acest stil și ca adulți, concentrându-ne pe îmbunătățirea personală și pe lucrurile care contează cu adevărat. Astfel, stima de sine devine o bază solidă pentru realizările noastre, eliberându-ne de constrângerile perfecționismului și competitivității.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Resurse:

1. Carol Dweck, Mindset

2. Cum ne influențează mindsetul traiectoria personală și profesională - https://youtu.be/YzM1skHr-5k?si=tE5RWSzTzhBfgo6q

3. The 85% rule for learning - https://www.nature.com/articles/s41467-019-12552-4

uzele ca pe o formă de lene.

Pauzele nu sunt o dovadă de slăbiciune, ci o necesitate biologică. Ele ne permit să ne regenerăm motivația, să ne menținem creativitatea și să ne consolidăm învățămintele din experiențele trăite. Însă societatea ne insuflă ideea că pauzele sunt ceva rău, instigând vinovăția în momentele de inactivitate.

Explorăm cum credințele greșite despre odihnă se instalează încă din copilărie și cum putem învăța să acceptăm nevoia de pauze ca parte a procesului de recuperare și revitalizare. Acceptarea momentelor de inactivitate ca parte esențială a vieții ne poate ajuta să evităm epuizarea și să ne păstrăm sănătatea fizică și mentală.

Într-o lume în care productivitatea este adesea măsurată în ore lucrate, Lisa Feldman Barrett propune o abordare nouă: bugetarea energetică. Spre deosebire de gestionarea timpului, acest concept se concentrează pe modul în care creierul alocă resursele energetice pentru a menține funcționarea optimă a corpului și a minții.

Creierul, care consumă aproximativ 20% din energia corpului, operează prin mecanisme de predicție și feedback pentru a aloca energia acolo unde este cel mai necesar. Astfel, gestionarea stresului, odihna adecvată și menținerea unui echilibru între activitățile solicitante și cele de rutină devin esențiale pentru bunăstarea noastră.

Acest episod oferă o privire în adâncime asupra modului în care putem prioritiza energia, nu timpul, și cum putem crea un stil de viață care să ne susțină sănătatea mentală și fizică. Descoperim strategiile și tacticile prin care putem naviga mai bine provocările cotidiene, optimizând consumul energetic și promovând un echilibru interior mai sănătos.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Resurse:

1.https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8493823/pdf/cer-06-21.pdf

2.https://www.affective-science.org/pubs/2017/barrett-tce-scan-2017.pdf

3.Lisa Feldman Barrett, How Emotions Are Made

Într-o lume care idolatrizează munca excesivă, tot mai mulți dintre noi devenim captivi ai cultului productivității. Acest episod explorează cum dorința de a fi mereu productiv ne poate acapara viața, transformând munca într-o obsesie care ne lasă puțin spațiu pentru bucurie și relaxare.

Eduard Ezeanu, psihoterapeut si coach, ne ajută să înțelegem cum convingerile distorsionate ne împing să muncim din ce în ce mai mult, în speranța că vom obține recunoaștere, succes și fericire. Descoperim cum societatea și influențele din jurul nostru contribuie la perpetuarea acestei mentalități dăunătoare.

În acest episod, discutăm despre diferența dintre productivitatea sănătoasă și cea nesănătoasă, și despre strategiile pe care le putem adopta pentru a ne elibera de presiunea constantă de a performa. Aflăm cum putem redefini valorile personale și cum putem redescoperi bucuria în activități care nu sunt legate de muncă, de la socializare și creativitate, la pur și simplu a savura un moment de relaxare.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Resurse:

1. Devon Price, Laziness Does Not Exist (carte, 2021)

2. Celeste Headlee, Do Nothing: How to Break Away from

3. Overworking, Overdoing, and Underliving (carte, 2020)

4. Nassim Taleb, Fooled by Randomness: The Hidden Role of Chance in Life and in the Markets (carte, 2005)

5. Albert Ellis, A Guide to Rational Living (carte, 1975)

6. Alex Hern, Will Elon Musk's 120-hour week stop us worshipping workaholism? (articol, 2018) https://www.theguardian.com/technology/2018/aug/23/elon-musk-120-hour-working-week-tesla

Într-o lume în care stresul face parte din rutina zilnică, cum putem să-l gestionăm eficient pentru a ne proteja sănătatea? În acest episod, explorăm diverse tipuri de stres — de la acut la cronic și chiar traumatic — și impactul lor asupra sănătății noastre fizice și mentale.

Descoperim cum stresul acut poate, paradoxal, să stimuleze sistemul imunitar și cum stresul cronic îl poate suprime, ducând la o varietate de probleme de sănătate, de la depresie la boli autoimune. Discutăm despre cum reacționează corpul nostru la stres și cum putem identifica linia de demarcație dintre stresul care ne mobilizează și cel care ne copleșește.

Resurse:

Resurse:

5. Teoria Polivagală, adaptată de Ruby Jo Walker from: Cheryl Sanders, Steve Hoskinson, Stephen Porges & Peter Levine

6. Segerstrom şi Miller (2004, p. 617) https://www.researchgate.net/publication/247293833_Psychological_stress_and_the_immune_system_a_meta-analytic_study_of_30_years_of_inquiry

7. T. B. Herbert, S. Cohen - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8416086/

8. E.P. Zorilla et al - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11566046/