Dumnezeirea omului Iisus nu este natura divină, ontologic, ci este împuternicirea deplină de la Dumnezeu pentru împlinirea lucrării măreţe a lui Dumnezeu prin fiul Său, care este omul Iisus, făcut domn de către Dumnezeu, Tatăl.

A fost unul dintre cele mai puternice live-uri ale mele pe facebook în care am arătat imaginea biblică a adunării lui Dumnezeu şi interpretările greşite ale confesiunilor.

În această înregistrare din 2018 prezint pasaje biblice din Noul Legământ care înfăţişează decăderea spirituală a creştinilor

mi-am concentrat toate eforturile şi cunoştinţele pentru a ajuta şi pe alţii cunoaşterea adevăratei identităţi biblice a comunităţii de credinţă care aparţine omului Iisus din Nazaret, fiul şi unsul lui Dumnezeu, sau adunării lui Dumnezeu, Tatăl nostru întemeiată pe fiul Său.

Chiar dacă această perspectivă unitariană poate fi judecată drept îngustă şi învăţătură sectară de mulţi, dar la un studiu atent al Bibliei, oamenii vor recunoaşte că Biblia susţine punct cu punct aceste afirmaţii.

Există multe feluri de credinţă de multe secole, feluri de organizaţii şi biserici creştine pe care nu le poţi număra. Dar în Biblie există etalonul prin care identificăm ce oameni se califică drept parte din adunarea Dumnezeului cel viu întemeiată pe fiul Său, omul Iisus sau Ieşua Unsul.

Modul în care scriptura priveşte creaţia realizată de Dumnezeu cu fiul SĂu, omul Iisus în minte şi datorită lui nu este acceptată de marea parte a creştinismului din cauza unei tradiţii de secole înfiinţată prin forţă şi manipulare, nu prin studiul liber şi dezvoltat al surselor antice ale Bibliei.

Această înţelegere este în acord cu toate pasajele care vvorbesc despre puterea creatoare a lui Dumnezeu personificată şi planul mântuirii făcut din veşnicie în omul Iisus Hristos, mai degrabă decât învăţătura străină despre o fiinţă cu natură ca a lui Dumnezeu sau în mare parte asemănătoare cu natura lui Dumnezeu - idei care îşi au sursa în elementele metafizicii din filosofia neoplatonică şi în unele elemente din gnosticismul docetic.

Trebuie să înţelegem biruinţa noastră prin credinţa în Hristos, cu preţul de a tăia autoritatea eului păcătos.

Doar prin înţelegerea efectului învierii lui Hristos putem avea o viaţă de biruinţă, dar nu poate avea loc învierea noastră împreună cu Hristos dacă mai întâi nu am murit împreună cu el.