Odată cu creșterea volumului remiterilor, moldovenii au început să autoironizeze, întrebând „Ce face un moldovean când i se termină banii?” și răspunsul era – schimbă 100 de euro.

Iată că între timp lucrurile s-au schimbat și moldovenii tot mai des își finanțează necesitățile din credite. Iar astăzi vrem să vedem toate opțiunile pe care le avem atunci când vrem să luăm un credit, căci piața financiară nu se limitează la bănci, deși acestea sunt prima opțiune care ne vine în gând.

La lansarea cardurilor bancare în Republica Moldova, acestea erau privite de întreprinderi ca un soi de casierie. Salariile erau transferate pe carduri și imediat retrase de către beneficiari. 99% din operațiunile cu cardul constau în retragere de numerar de la bancomate.

Cu timpul însă, lucrurile s-au îmbunătățit și în 2010 deja 7% din numărul tranzacțiile cu card efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, erau plăți fără numerar, iar în anul 2020 acestea au ajuns la cca 69,5 la sută din tranzacțiile cu carduri. Astfel, am putea spune că filosofia de utilizare a cardurilor bancare s-a schimbat radical, acestea devenind un adevărat instrument de plată, iar această tendință va continua să se accentueze.

Ascultați podcastul „De unde apar banii?” cu Vitalie Condrațchi, astăzi despre plățile fără numerar.

Este imposibil să dezvolți o națiune de antreprenori peste noapte. Însă cam acest lucru s-a întâmplat în Republica Moldova odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, când din lipsă de bani toată lumea s-a apucat să facă comerț cu diverse bunuri de consum, care anterior lipseau cu desăvârșire. De aici a apărut și percepția falsă, alimentată și de propaganda sovietică anterioară, că oamenii de afaceri sunt niște „speculanți”.

Totuși, fără inițiativă privată nu poate exista economie de piață. Afacerile private sunt, în mare parte, cele care produc bunuri și servicii, generează bunăstarea societății și, prin impozite, venituri la buget și redistribuirea veniturilor. În sfârșit, afacerile private nu înseamnă doar comerț, ci și producție, locuri de muncă și salarii.

Din acest motiv, tot mai multă lume cu inițiativă se gândește la o afacere proprie. Iar astăzi vom încerca, împreună cu economistul Veaceslav Ioniță, să enumerăm toate sursele posibile de finanțare pentru afacerea dumneavoastră.

Personajele lui Dostoievski trăiesc, ca și însuși scriitorul de altfel, în case construite special pentru a fi date în chirie, așa numitele доходные дома. După revoluție, acestea au fost naționalizate și transformate în apartamente comunale, cu multe familii care locuiau în câte o singură cameră, iar bucătăria și baia le foloseau în comun. Către 1917, cca 40% din locuințele din Moscova erau în astfel de case de închiriat. Iar națiunea germană este supranumită națiune de arendași, iar 60% din populație stă și astăzi cu chirie.

La noi însă zicala spune că orice moldovean trebuie să sădească un pom, să crească un copil și să construiască o casă. Probabil, și din acest motiv suntem programați din copilărie să ne dorim propria locuință, măcar și o garsonieră. Iar chiria este privită în Moldova doar ca o etapă provizorie, până la timpuri mai bune.

Astăzi, în podcastul „De unde apar banii?” vorbim despre creditul ipotecar și îl comparăm cu costul unei chirii.

Timp de sute de ani, împrumutul cu dobândă a fost un lucru condamnabil. Biserica în Europa l-a interzis, iar creditorii, practic în toate religiile, erau considerați chiar mai răi decât datornicii și trebuiau să simtă toată umilința celor pe care i-au împrumutat, măcar și în lumea de apoi. Cu toate acestea, creditul a existat, deghizat sub diverse forme, mereu, încă înainte să fi fost inventat scrisul. Iar regulile sale au stat la baza eticii moderne și a filosofiei morale și, respectiv, a societății, a lumii, așa cum o cunoaștem azi.

Când însă creditul a pierdut conotația negativă?  Cum au ajuns Medici și alți bancheri să fie patroni ai artelor și lideri în societate? Când și de ce creditul s-a transformat dintr-un păcat de moarte în motor al dezvoltării?

Aflați în continuare în podcastul „De unde apar banii?”

O mare parte din populația Republicii Moldova își amintește cu amărăciune despre sfârșitul secolului trecut, când destrămarea Uniunii Sovietice i-a lăsat pe mulți fără economiile de o viață. De la faptul că banii ținuți la bancă s-au devalorizat, că unele bănci au falimentat, că nu erau suficiente produse și înflorea piața neagră, mulți au rămas cu convingerea că trebuie să-și păstreze banii acasă, sub pernă, sau și mai bine în produse care, la nevoie, pot fi ușor vândute sau schimbate pe altele, cum ar fi, de exemplu bijuteriile din aur.

Economiștii ne învață însă că acestea sunt convingeri greșite, iar cea mai productivă și sigură metodă de a ne păstra banii este să-i ținem la bancă, în lei, într-un depozit la termen.

Ce are inflația, devalorizarea leului, crizele economice, sărăcia ... cu independența unei bănci centrale? Așa cum arată istoria, toate acestea apar atunci când o bancă centrală își slăbește sau își pierde independența.

Obiectivele politicienilor au deseori un interes imediat. În mod fundamental, aceștia au în vedere creșterea ratingului pentru a se menține la putere în următorul ciclu electoral. Iar deciziile nepopulare aici și acum, tehnocrate, dar care țintesc obiective pe termen lung sunt în mod prudent puse în sarcina unor instituții de reglementare și supraveghere, specializate și independente.

Acesta este și cazul băncilor centrale, care au obiectivul de a menține stabilitatea prețurilor și câteva obiective secundare, cum ar fi promovarea și menţinerea unui sistem financiar bazat pe principiile pieţei și sprijinirea dezvoltării economice a țării. Mai nou, și schimbarea climei devine o preocupare a băncilor centrale, așa cum de exemplu Banca Centrală Europeană a anunțat în ianuarie 2020 că planifică să țină cont de influența politicii monetare asupra schimbării climei.

Dar, să le luăm pe rând, în următorul episod al podcastului „De unde apar banii?”.

Pandemia de covid-19 a adus în joc mai multe elemente ale economiei de război și a crescut șansele unei inflații globale. Războaiele distrug fizic capitala și schimbă structura economiei. Coronavirusul a redus viața economică, suprimând atât cererea, cât și oferta care depind de contactul fizic uman. Însă impactul imediat al coronavirusului pare să fie deflația – șomajul a crescut, prețul la diverse bunuri s-a prăbușit, consumul s-a evaporat, în schimb cu toții suntem tentați să economisim banii pentru zile și mai negre. Cum spune Olivier Blanchard de la Peterson Institute for International Economics, tendințele de consum s-au schimbat atât de mult, încât indicii inflației nu mai au sens.

În timp ce economiștii încearcă să ghicească ce urmează, încotro ne îndreptăm atât global, cât și fiecare țară în parte, și este greu de luat în calcul toți factorii ce influențează evoluțiile economice, noi vorbim despre inflație ca fenomen, dacă e bun sau rău, dacă ne ajută să ne dezvoltăm sau ne fură economiile. și în general de ce cresc prețurile. Sunt Vitalie Condrațchi și podcastul „De unde apar banii?”

Știați că nu doar Banca Națională emite bani în Republica Moldova? De fapt, banii emiși de BNM reprezintă o parte mică din masa monetară în circulație.

Cum apar ceilalți bani și de ce banii sunt unul dintre pilonii lumii așa cum o cunoaștem astăzi, aflați în primul episod al podcastului.