Despre Holocaust

În cel de-al doilea episod din acest sezon, Marius Cazan și Emanuel Grec discută despre efortul statului român în primii ani după cel de-al Doilea Război Mondial, de a aduce în fața unei forme de justiție, pe cei vinovați pentru crimele comise în timpul Holocaustului din România. Un dialog despre contextul în care au apărut Tribunalele Poporului. Deseori contestate astăzi de cei care neagă Holocaustul ce au fost de fapt aceste instanțe speciale de judecată? Care a fost scopul lor? Când și cum au funcționat? Ce categorie de fapte au anchetat?

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În România de astăzi se construiesc proiecte care promovează toleranța. Ne afirmăm deschis spiritul civic și valorile democratice. Manifestăm însă empatia selectiv, în situații care nu ne scot din zona de confort. Privim doar partea luminoasă a istoriei, ignorând umbrele care continuă să proiecteze prejudecăți asupra celor pe care îi considerăm ALTFEL. 

Ana Bărbulescu și Ciprian Necula ne invită în noua serie a podcast-ului „Despre Holocaust” la un dialog onest despre stereotipuri și prejudecăți. Cum iau naștere și se perpetuează stereotipurile despre romi? Este familia cuibul prejudecăților? Cum deconstruim stereotipurile? Ce rol au sistemul educațional și Biserica în procesul de formare a sistemului de valori prin care ne raportăm la cei pe care îi considerăm diferiți de noi? Este reconcilierea trecutului un prim pas spre vindecarea dizabilității sociale provocată de stereotipuri și prejudecăți?

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

A fost antisemitismul un factor de atracție pentru clerul ortodox român sau un semnal de alarmă pentru cei care simpatizau Mișcarea Legionară? Care este impactul presei bisericești asupra preoților și în ce măsură a influențat antisemitismul la nivelul clerului? Nu în ultimul rând, cum se raportează astăzi Biserica Ortodoxă Română la trecutul interbelic, la colaborările cu Mișcarea Legionară? Sunt câteva din întrebările care își găsesc răspuns în ultima parte a dialogului dintre Marius Cazan și Ionuț Biliuță.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În continuarea dialogului despre „Clerul ortodox și Mișcarea Legionară” Ionuț Biliuță vorbește despre modul în care clericii se raportează la violențele și crimele legionarilor. Discuția se îndreaptă spre figurile din rândul Mișcării care au avut aderență în rândul preoțimii și, totodată, spre clericii care promovează legionarismul. Marius Cazan și Ionuț Biliuță aduc, de asemenea, în prim-plan, factorii care au influențat activismul clerului în favoarea partidelor sau mișcărilor fasciste.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În prima parte a dialogului pe care Marius Cazan îl poartă cu istoricul Ionuț Biliuță aflăm despre profilul socio-cultural al clerului BOR în perioada interbelică, diferite tipologii de preoți din mediul rural și din comunitățile urbane, diferențele regionale, implicarea în viața socială, factorii și contextele care-i fac pe preoți să se apropie de activismul politic al perioadei.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Umanitatea stă în ochii privitorului? O întrebare la care Ana Bărbulescu și Diana Dumitru încearcă să găsească un răspuns, în cel mai recent episod al podcast-ului „Despre Holocaust”. Un dialog onest despre studierea Holocaustului în România și în Republica Moldova, despre participarea populației civile la înfăptuirea Holocaustului, despre asumarea responsabilității și memoria genocidului din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Diana Dumitru - istoric din Republica Moldova,  profesor la Georgetown University, preocupată de cercetarea unor teme precum: Holocaustul din Europa de Est, naționalism și antisemitism în URSS. În prezent lucrează la un material despre viața evreilor în Uniunea Sovietică, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Manifestările extremiste și apologia extremei dreapta în România și la nivel internațional sunt realități contemporane pe care nu le putem ignora.
Care sunt rădăcinile elogierii și cum s-a manifestat în ultimele trei decenii apologia extremei dreapta în România? Cine sunt cei care promovează astfel de agende? Cum comunică și relaționează organizațiile de extremă dreapta în România? Care este impactul retoricii extremiste la nivelul publicului? Sunt câteva dintre temele dezbătute de către Marius Cazan și Wiliam Totok în al doilea episod din sezonul doi al podcastului „Despre Holocaust”. 

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Când, cum și cât să vorbim despre Holocaust în școli? De ce ar trebui să învețe copiii din România despre Holocaust? 

În primul episod al celui de-al doilea sezon al podcastului „Despre Holocaust”, cercetătorul științific Ana Bărbulescu și profesorul Marcel Bartic încearcă să ofere un răspuns, aducând în discuție contextualizarea istoriei Holocaustului, înțelegerea profilului victimelor și a făptașilor, rolul profesorului în transferul informațiilor despre Holocaust și interiorizarea acestora de către elevi, prin conștientizare fenomenelor care au generat o astfel de tragedie.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

O realitate transnațională, susținută de persoane extrem de vocale, negarea Holocaustului reprezintă o modalitate de a distorsiona si vulgariza realitatea istorică. Prin diversele sale forme de manifestare, negaționismul este, în fapt, o expresie a antisemitismului și xenofobiei, o cale deschisă spre discursul instigator la ură.

Când a apărut negaționismul ca fenomen și care au fost primele forme de manifestare, care sunt diferențele între discursul negaționist occidental și cel din spațiul est-european sau cum a evoluat profilul negaționistului – sunt câteva din întrebările prin care, în episodul de astăzi al podcastului „Despre Holocaust", istoricul Marius Cazan îl provoacă pe politologul Michael Shafir la dezvăluiri.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

12 octombrie 1941 - o dată pe care Miriam Bercovici, supraviețuitoare a Holocaustului în România nu o poate uita. Este ziua în care evreii din Câmpulung Moldovenesc au fost deportați în Transnistria. În acea zi, Miriam, alături de părinți, bunici și sora mai mică, Silvia, au părăsit pentru totdeauna orașul care le-a fost „acasă”. Trauma deportării și anii petrecuți în ghetourile din Transnistria au șters amintirea orașului natal pe care acum doar în vis îl rememorează.

Cei trei ani în Transnistria sunt prezentați în Jurnal de Ghetou, un volum editat plecând de la jurnalul pe care Miriam l-a ținut în perioada când se afla în ghetoul din Djurin. 

Despre amintirile din perioada trăită înaintea deportării, despre repatriere și readaptarea la viața în țara din care a fost izgonită, Miriam Bercovici povestește în interviul realizat de Ana Bărbulescu.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!