În toate etapele dezvoltării este important ca mediul să fie stabil și ofertant, dar ce înseamnă aceasta concret, diferă pentru fiecare vârstă în parte. 

Copilul, aflat la pubertate, se înfășoară în mediul său ca într-un cocon care-i permite transformarea în adolescent la adăpost de observatori externi. Cu cât el se reduce la mai puțin, cu atât mediul din jur are o mai mare însemnătate.

Pubertatea este o perioadă plină de ambivalența ce rezultă din opoziția dintre nevoi și cerințe. Tensiunea diminuează când adulții înțeleg corect nevoile și permit împlinirea lor.  

Copilul poate profita de comunitatea de congeneri abia când este pregătit pentru aceasta, când are el nevoie să iasă în lume. Cum vârsta de trei ani nu este un indicator al nevoii copilului, putem să ne orientăm după indicii ale dezvoltării și ale pregătirii sale.

Articolul poate fi citit aici: https://speranta.farca.ro/pregatirea-copilului-pentru-gradinita-2/

Succesul social al copilului contribuie la construirea stimei de sine și la respectul pentru ceilalți.

Jocul este un limbaj care îi permite copilului să devină stăpânul lumii sale. Prin joc, copilul își construiește dimensiunea simbolică a psihicului, aceea care-i va permite să mențină echilibrul între lume și sine, între nevoi și posibilități de împlinire, între trecut, prezent și viitor.

Articolul poate fi citit aici: https://speranta.farca.ro/importanta-jocului-in-copilaria-mica-1-si-3-ani/

Jocul este un limbaj care îi permite copilului să devină stăpânul lumii sale. Prin joc, copilul își construiește dimensiunea simbolică a psihicului, aceea care-i va permite să mențină echilibrul între lume și sine, între nevoi și posibilități de împlinire, între trecut, prezent și viitor.

Articolul poate fi citit aici : https://speranta.farca.ro/importanta-jocului-in-copilaria-mica-1-si-3-ani/

Copilul, în primii trei ani de viață, reușește să se adapteze lumii sociale din care face parte păstrându-și individualitatea. Acum se pun bazele umanității căci bebelușul se înțarcă și face control sfincterian, învață să meargă biped, să comunice și să stabilească relații cu cei din jur.

Articolul poate fi citit aici.

Copilul, în primii trei ani de viață, reușește să se adapteze lumii sociale din care face parte păstrându-și individualitatea. Acum se pun bazele umanității căci bebelușul se înțarcă și face control sfincterian, învață să meargă biped, să comunice și să stabilească relații cu cei din jur.

Articolul poate fi citit aici.

Mama și întreaga comunitate modifică mediul natural pentru a i se potrivi copilului, iar acesta învață să se adapteze. Acomodarea copilului are ca scop supraviețuirea și se realizează prin legăturile emoționale stabilite între mamă și copil.

Articolul poate fi citit aici: https://speranta.farca.ro/primul-an-de-viata

Bebelușul, oricât de mic ar fi, este o persoană întreagă, diferită și separată, chiar dacă are nevoie de îngrijirea mamei sale pentru a supraviețui.  El este puternic influențat de felul în care este tratat.

Articolul poate fi citit aici: https://speranta.farca.ro/primul-an-de-viata