
Sign up to save your podcasts
Or


DEVOȚIONAL PENTRU Marți, 2 Martie 2021,
SCRIS DE Szász-Cserei Géza
O binecuvântare veșnică
Binecuvintează dar casa robului Tău, ca să dăinuiască pe vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit, și, prin binecuvântarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvântată pe vecie. (2 Samuel 7:29)
Un împărat a angajat doi muncitori și i-a dus în via lui. Au fost însărcinați ca să scoată apa din fântână și s-o verse într-un coș de nuiele. Unul din muncitori nicicum nu a înțeles, de ce trebuie să facă un lucru care este fără rost și a renunțat plecând acasă.
Celălalt liniștit a continuat să scoată apa din fântână cu sârguință și o vărsa în coș. S-a înserat. Fântâna era aproape goală. A privit în fântână și a observat ceva strălucind în ea. A coborât din nou găleata și a scos un inel cu diamant strălucitor. - Acum înțeleg de ce trebuia să vărs apa în coș - a exclamat - altfel puteam să arunc cu apa și inelul, dar așa a rămas în coș. Nu am muncit degeaba.
De fapt, împăratul cu o lucrare fără rost, cerceta ascultarea și credincioșia acelora care doreau să devină slujitorii lui. Atunci când împăratul a revenit, muncitorul cu bucurie a predat inelul găsit. - Păstrează-l - a spus împăratul - rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri (Matei 25:21).
Dumnezeu ne cheamă în lucrarea Lui, dorește să ne ofere binecuvântări imense, care sunt condiționate. Oamenii se îndoiesc de căile lui Dumnezeu și nu ascultă de poruncile Lui și pierd binecuvântările pregătite. Viaţa creştină ar fi mult mai frumoasă şi calea îngustă ar fi mai ușoară dacă toţi ar avea mai multă încredere în atotștiința lui Dumnezeu.
Viaţa lui David a fost şi fericită şi rodnică atunci când s-a supus cu totul voinţei lui Dumnezeu. El avea în inimă gândul să clădească un templu și pentru aceasta a predat fiului său, Solomon, următoarele: "Iată, prin străduinţele mele, am pregătit pentru Casa Domnului o sută de mii de talanţi de aur, un milion de talanţi de argint, şi o mulţime de aramă şi de fier, care nu se poate cântări, căci este foarte mult; am pregătit de asemenea lemne şi pietre, şi vei mai adăuga şi tu."
Am înțeles din această relatare că adevărata binecuvântare, care durează veșnic este să fii tu însuți o binecuvântare.
DEVOȚIONAL PENTRU Luni, 1 Martie 2021,
SCRIS DE Mihaela Micu
Promisiuni uimitoare
Binecuvintează dar casa robului Tău, ca să dăinuiască pe vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit, și, prin binecuvântarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvântată pe vecie. (2 Samuel 7:29)
David este un personaj biblic care nu are nevoie de prezentare. Apare in multe dintre poveștile copilăriei, este un personaj plin cu curaj si cu o mare credința, acesta făcând sub conducerea lui Dumnezeu lucruri mari pentru poporul sau. Dumnezeu l-a binecuvântat pe David într-un mod minunat. Încă de când era copil acesta a avut o viată spectaculoasa si a putut simți modul in care divinitate a lucrat pentru binele lui. De la un umil fiu de cioban David a ajuns regale lui Israel. David își dorea ca Dumnezeu să rămână aproape de el și de copiii săi. David își dorea ca Dumnezeu sa își tina toate promisiunile pe care Acesta le făcuse asupra casei sale. Mai mult decât orice altă descoperire din viața sa, David aflase că viitorul, luptele din viată, greutățile sunt supuse voinței lui Dumnezeu. Când Dumnezeu promite, își ține cuvântul. Când Dumnezeu acționează, el acționează spre binele copiilor Săi. Viața lui David a fost departe de a fi perfectă. Din perspectiva omeneasca el nu merita făgăduințe, binecuvântări sau orice altceva de la Dumnezeu. David însuși a recunoscut acest fapt când a spus: „Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt?” Astfel nu putem sa nu ne întrebam de ce Dumnezeu și-a ținut promisiunile atât de uimitoare făcute lui David ? De ce își tine Dumnezeu promisiunile făcute poporul Său, făcute oricăruia dintre noi? Răspunsul este simplu. Pentru ca ne iubește. Trăim într-o lume în care oamenii sunt încurajați să se roage îngerilor, sfinților, strămoșilor, animalelor sau oricărui alt lucru fie el material sau nu , lucru care ar putea influența în vreun fel această viață. Totuși, rugăciunea creștină adecvată este adresată Tatălui nostru Ceresc. Astăzi nu uita sa îi mulțumești lui Dumnezeu pentru modul plin de încredere in care te susține, pentru binecuvântările Sale. Mulțumește-I pentru prezența Sa în viața ta și promisiunile actuale si viitoare.
DEVOȚIONAL PENTRU Sunday, 28 Februarie 2021,
SCRIS DE Amedeo Andronic
Alege binecuvântarea specială!
Binecuvintează dar casa robului Tău, ca să dăinuiască pe vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit, și, prin binecuvântarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvântată pe vecie. (2 Samuel 7:29)
Astăzi îmi doresc să învățăm despre binecuvântarea generală și cea specială. DA, există așa ceva! Când Dumnezeu are în atenție binecuvântarea cuiva, nimeni și nimic nu poate împiedica planurile divine. David îl cunoaște pe Dumnezeu, știe că făgăduințele Lui sunt sigure și dăruite oamenilor fără părere de rău. Întrebarea pentru noi ar fi dacă o promisiune a cerului poate fi valabilă și în cazul în care oamenii nu ascultă și se răzvrătesc? Este ca și cum i-am găsi pe părinții noștri binedispuși apoi am încerca să ” smulgem” promisiunea lor că îmi vor cumpăra o bicicletă sau un telefon. De obicei se întâmplă ca unul dintre ei să lanseze provocarea:” dacă vei obține un rezultat bun la școală sau vei fi ascultător, vei primi ceea ce ți-ai dorit!” Probabil că în mintea noastră nu rămâne decât gândul că ”se rezolvă!” Așteptările noastre de cele mai multe ori se împlinesc pentru că ” slăbiciunea” părinților este mare și peste 80% dintre ei ” rezolvă” promisiunea chiar dacă așteptările lor nu s-au împlinit…așa sunt părintii…dragostea lor îi copleșește și uită nerealizările copiilor. Oare cum procedează Dumnezeu ca și Tată al nostru? Biblia ne spune că ” El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepți şi peste cei nedrepți.” Este o binecuvântare generală a tuturor oamenilor, cu toții suntem copiii lui Dumnezeu. Primim în mod nemeritat atât de mult! Și oferim în atât de puțin… Ce ne cere în schimb Dumnezeu? Doar ascultarea, pentru binele nostru. Ai dori o binecuvântare specială de la El? Alege astăzi să fi altfel decât până acum, fii o surpriză pentru părinții, familia, prietenii și colegii tăi! Binecuvântarea Lui specială te va însoți câtă vreme vei asculta glasul Lui, din Cuvântul Lui, prin părinții tăi! Descoperă acea binecuvântare specială cerând-o cu credință asemenea lui David și Dumnezeu te va surprinde mai mult decât ți-ai imaginat!
DEVOȚIONAL PENTRU Sâmbătă, 27 Februarie 2021,
SCRIS DE Benjamin Stan
Gândul veșniciei
Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă dă în mâinile noastre``. (1 Samuel 17:47)
Există un gând care trebuie însușit de mine și de tine. Care este acesta? “Biruința este a Domnului”. Gândul acesta nu e nou, și cu siguranță nu sunt eu primul care te îndemn spre el, însă este necesar.
De ce?
Pentru că gândul acesta arată o stare a minții, un gând al rămășiței… (ce înseamnă rămășița, e o întrebare care merită adresată părinților, pastorului sau instructorului astăzi).
Pentru că atunci când Dumnezeu ne obișnuiește cu biruința, e foarte posibil ca la un moment dat să credem că ne descurcăm și fără El. În realitate nimic nu este mai departe de adevăr.
Dumnezeu nu ne învață metode prin care devenim biruitori, ci să depindem de El.
De aceea, azi e mai multă nevoie să ne ancorăm în Dumnezeu decât ieri. Trebuie încă odată să deschidem Cuvântul Său, și să vorbim cu El prin rugăciune. Altfel, exact în momentul în care ne gândim că filistenii nu mai pot prezenta nici o provocare nouă, ne trezim în față cu Goliat.
Ce gând apare în mintea ta în fața lui Goliat? Orice alt gând în afară de “biruința este a Domnului”, trebuie alungat.
Mă gândesc că un David care s-a luptat cu leul, și cu ursul, un David despre care știm că a fost uns ca următorul rege al lui Israel putea gândi: “Acum înțeleg. Știu de ce mi-a dat Dumnezeu toate acele biruințe până acum. Cu siguranță acele lecții mă vor ajuta. Acum sunt mai puternic, mai agil, acum am tehnici mai bune.” Însă David înaintează înaintea unui războinic fără sabie, și fără suliță. Nu el poartă biruința, ci Dumnezeu.
Biblia ne spune că acest gând va fi exprimat și de cei mântuiți. În Apocalipsa 7:10, Biblia ne spune că “ei strigau cu glas tare și ziceau: Mântuirea este a Dumnezeului nostru, care șade pe scaunul de domnie, și a Mielului!``. Adică cei mântuiți vor recunoaște că nu ei au biruit, ci Dumnezeu a biruit pentru ei. Ca gândul acesta să fie gândul tău și în ceruri, trebuie să te înveți cu el de pe acum. Și David aceasta a făcut. Nu e de mirare că David a fost om după inima lui Dumnezeu. Fii și tu.
DEVOȚIONAL PENTRU Vineri, 26 Februarie 2021,
SCRIS DE Eduart Tilihoi
Când lupți alături de Dumnezeul nevăzut
Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă dă în mâinile noastre``. (1 Samuel 17:47)
Textul de azi reprezintă esența gândirii ciobănașului cu păr bălai, care mai târziu a devenit unul dintre uriașii credinței în Dumnezeul Bibliei. Suntem exploratori și ne plac provocările. De aceea, aș dori să te întreb: ce crezi că poate determina o astfel de gândire? Oare să fie să fie familia în care a crescut sau cei cu care a intrat în contact? Poate… Însă nu trebuie să uităm faptul că Iese, tatăl lui David, nu a reușit să vadă în cel mai mic dintre băieții săi un potențial rege. De asemenea, nici frații lui nu au văzut un potențial războinic. Înaintea luptei cu Goliat, Eliab, fratele mai mare, i-a făcut o radiografie a intențiilor care ar fi putut să-l destabilizeze. Până și împăratul Saul l-a privit cu scepticism. Statura, chipul, vârsta și, în viziunea lui, experiența nu erau de partea lui David. De aceea, Saul, a dorit să-l îmbrace cu armura lui.
Observăm că toți cei care au interacționat cu David i-au zis că nu are potențial. Totuși, a fost capabil să depășească limitările relaționale impuse de familia sa. În al doilea rând, a reușit să depășească limitările stilului de conducere a împăratului Saul. În al treilea rând, a demonstrat că încrederea în Dumnezeu poate depăși limitele impuse Goliat, oponentul său, cu multă experineță în lupta corp la corp.
Obstacolele nu ne limitează dacă nu le dăm voie. Chiar dacă familia și cei mai apropiați nu vedeau cine poate deveni, credința l-a așezat sub influența directă a lui Dumnezeu. Ceea ce nu vedeau ochii fizici, era tocmai sursa puterii lui. În al doilea rând, să nu lăsăm pe alții să ne impună limitele lor. Dumnezeu nu te va face răspunzător pentru darurile pe care nu ți le-a dat. El dorește să fii tu însuți. O gândire care se oprește doar la aparențe este limitată.
Ridică-te deasupra așteptărilor celor din jurul tău, încrede-te în Dumnezeul nevăzut și El va birui orice obstacol în calea îndeplinirii misiunii tale pe aceast pământ. Aceasta să fie credința ta!
DEVOȚIONAL PENTRU Joi, 25 Februarie 2021,
SCRIS DE Adrian Toader
Biruința este a Domnului!
Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă dă în mâinile noastre``. (1 Samuel 17:47)
Uităm prea des că lumea în care trăim este un câmp de luptă între forțele binelui conduse de Isus și forțele răului conduse de Lucifer.
Uneori, fără nici o avertizare, suntem confruntați cu realitatea alegerii între aceste două lumi.
Eram în anul al doilea de facultate și în sesiunea de iarnă unul dintre cele mai grele examene a fost programat sâmbăta. Mi-am spus: “Nu este nici o problemă, sunt două grupe, așa că voi merge cu cealaltă grupă la examen.” Dar soluția aceasta a stat în picioare doar câteva minute pentru că, uitându-mă la avizier, am constatat că și cealaltă grupă are examenul programat tot sâmbăta. Ce să fac? Pot să rămân credincios lui Dumnezeu și să mă închin Lui în Sabat sau să las credința la o parte câteva ore în Sabat și să dau examenul. Eram botezat de un an și jumătate și până atunci nu mă confruntasem cu o asemenea alegere.
Mai era o sesiune de reexaminare în primăvară, dar și atunci examenul fusese programat tot sâmbăta.
Acum ce voi face? Aștept până în toamnă, dar dacă și în toamnă examenul va fi tot în Sabat, cum mă voi descurca? Atunci am decis că orice s-ar întâmpla vreau să rămân credincios lui Dumnezeu și voi lăsa consecințele în mâna Lui pentru că El poate rezolva orice problemă.
Am decis să vorbesc cu profesorul și să îl rog să dau examenul singur în orice altă zi. Aveam 3 ore de curs în aceeași zi și în fiecare pauză mi-am propus să vorbesc cu el în pauza următoare. Profesorul a venit la cea de-a treia oră și ne-a spus că el nu poate veni în sâmbăta programată la examen și să îl reprogramăm în altă zi. Astfel, examenul a fost reprogramat într-o zi de joi și eu am văzut cum Dumnezeu a intervenit.
Atunci am aflat că Dumnezeu biruiește în locul meu dacă eu îi sunt credincios și fac tot ce depinde de mine, lăsând în seama Lui consecințele.
DEVOȚIONAL PENTRU Miercuri, 24 Februarie 2021,
SCRIS DE Benjamin Stan
Privește în sus
Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă dă în mâinile noastre``. (1 Samuel 17:47)
Când te-ai temut ultima dată? În urmă cu câțiva ani eram student la Universitatea Adventistă din Montemorelos. Ceea ce trebuie să știi e că și azi, Mexic este o țară nesigură. Războiul crunt dintre cartelurile de droguri și guvern a dus la pierderea a zeci de mii de vieți. Eu nu cunoșteam toate acestea dar am aflat foarte repede. Primul lucru descoperit a fost că e foarte periculos să călătorești noaptea. Al doilea a fost recomandarea de a nu ieși din campus. Dacă și prima recomandare mi-a fost greu să o accept datorită orelor la care ajungeam cu avionul în Mexic, a doua a fost și mai dificilă pentru că în campus era doar un mic magazin și prețurile acestuia mi se păreau foarte mari. După ce am stat de vorbă cu unii colegi în prima săptămână, am aflat că în apropierea campusului universitar, la aproximativ un kilometru era un magazin. M-am hotărât să explorez. Fiind foarte atent la oamenii de pe stradă, și cu un pas grăbit am făcut o primă încercare. Într-adevăr era mult mai ieftin, și chiar accesibil. Am început să merg săptămânal. Până într-o zi, când la aproximativ 100 de metrii de magazin, am fost abordat de niște oameni care păreau foarte dubioși. Nu am stat la vorbă cu ei, ci am alergat în magazin, unde am stat aproape până la ora închiderii, când am zărit un taxi pentru a mă duce înapoi în siguranța campusului. Nu credeam că odată adult voi ajunge să îmi mai fie teamă vreodată. Eram sigur pe mine. Așa gândeau mulți din ostașii lui Saul. Asta până când l-au văzut pe Goliat. De atunci, și până apariția lui David, exercițiul lor în fiecare dimineață și seară era să găsească o ascunzătoare potrivită. Dar David? De ce nu a fugit și el? Pentru că în timp ce toți ai săi își opreau privirea la Goliat, David privea peste el, spre Dumnezeu. El știa că atunci când alergi fiind atent la uriași, te împiedici, dar atunci când privești spre Dumnezeu, se împiedică uriașii. De aceea, oricare ar fi problema zilei, ridică-ți privirea. Dumnezeu este cheia biruinței.
DEVOȚIONAL PENTRU Marți, 23 Februarie 2021,
SCRIS DE Dobrin Alexandru
Un om obișnuit cu biruința
Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă dă în mâinile noastre``. (1 Samuel 17:47)
David este unul dintre oamenii de la care avem multe lucruri de învățat. Putem învăța din succesul lui, dar putem învăța și din greșelile lui. Viața lui a fost una foarte complexă. Cu privire la biruințele lui, pe paginile Scripturii găsim notate mai multe evenimente în care David a dat dovadă de mult curaj. Curajul lui a crescut tot mai mult de la o experiență la alta.
Când era încă tânăr și se îndeletnicea cu păstoritul, dacă venea vreun leu sau vreun urs să-i ia o oaie din turmă, alerga după el, îl lovea și-i smulgea oaia din gură, iar dacă se ridica împotriva lui, îl apuca de falcă, îl lovea și îl omora (1 Samuel 17:34-37). El folosește acest argument în fața lui Saul pentru a-l lăsa să se bată cu Goliat. Când Saul îi oferă toată armura lui și David se îmbracă cu ea, observând că nu poate merge bine, îi explică lui Saul că nu este obișnuit cu așa ceva și o dezbracă. Ar fi putut da înapoi din cauza lipsei de protecție, dar David nu se descurajează, ci se întoarce la lucrurile cu care era obișnuit: toiagul, traista de păstor, praștia și cinci pietre netede. Aceasta devine toată armura lui. Nici vorbă de descurajare. Dacă mergea doar prin puterea lui Dumnezeu, ce nevoie mai avea de armură? El știa clar că dacă nu va fi Dumnezeu cu el, nu putea birui.
Pentru noi este un lucru neobișnuit că Goliat a pierdut lupta, dar experiențele din trecut au făcut ca doborârea lui Goliat să fie ceva normal pentru David. Ne întrebăm de ce? Răspunsul îl găsim chiar la el. Acest „copilul cu păr bălai și cu fața frumoasă” punea tot succesul pe seama lui Dumnezeu cu care avea o relație strânsă. Dumnezeu l-a izbăvit de leu și urs și tot în Numele lui Dumnezeu vine și înaintea lui Goliat cu siguranța că îl va birui. Astfel „tot pământul va ști că Israel are un Dumnezeu” care „nu mântuiește nici prin sabie, nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului” (1 Samuel 17:46-47). La fel ca David, și noi astăzi să ne obișnuim să luptăm prin puterea Lui!
DEVOȚIONAL PENTRU Sunday, 21 Februarie 2021,
SCRIS DE Lazăr Andrei Valentin
SECRETUL BIRUINȚEI
Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă dă în mâinile noastre``. (1 Samuel 17:47)
Întâmplarea cu David și Goliat este foarte cunoscută de fiecare dintre noi. Se regăsește printre primele povestiri biblice pe care le învățăm! Întotdeauna m-a fascinat curajul și credincioșia lui David de a-l înfrunta pe Goliat, acel războinic de care până și împăratul Saul se temea.
Cum de a fost capabil acest tânăr să ia o astfel de decizie? Cum de a putut să obțină o astfel de victorie? Prin credință, ați putea să răspundeți. Sunt de acord, dar de unde această credință? Când s-a născut ea? Atunci? În acele momente? Cu siguranță nu! Dacă ar fi apărut atunci, aceea nu era credință, ci încumetare! David a avut parte de o pregătire îndelungată din partea lui Dumnezeu, în anii în care a păscut oile tatălui său.
„Dumnezeu îl învățase pe David lecții de credință. După cum fusese educat Moise pentru lucrarea sa, tot astfel l-a pregătit Domnul și pe fiul lui Isai pentru a deveni conducătorul poporului Său ales.” P.P. 644
Citatul de mai sus ne arată foarte clar pregătirea temeinică în ceea ce privește credința lui David, dar el a avut parte și de o pregătire fizică pentru a fi un bun luptător. Pentru a-l pregăti în acest domeniu, Dumnezeu nu a folosit oameni războinici, ci animale de pradă.
Să nu ni-l imaginăm pe David un tinerel subțirel, slăbuț, care nu se luptase niciodată până la moarte. Puterea lui David și abilitatea de a lupta se vede clar din declarația sa: „Când un leu sau un urs venea să ia o oaie din turmă, alergam după el, îl loveam și-i smulgeam oaia din gură. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam și-l omoram”. 1 Samuel 17, 34.35. Experiența în lucrurile acestea a pus la încercare inima lui David și a dezvoltat în el curaj, putere și credință.” P.P. 644.
Prin urmare, biruința sa a fost posibilă datorită dispoziției lui de a se lăsa format de Dumnezeu. Vrei să realizezi lucruri mărețe pentru Dumnezeu și omenire? Lasă-te modelat de El și la momentul potrivit vei fi capabil să realizezi fapte asemenea lui David.
From the publisher's feed