Ecofrecvența

România riscă să nu atingă țintele de reciclare stabilite pentru 2025, conform unui raport al agenției Europene de Mediu, care atrage atenția că gestionarea deșeurilor rămâne deficitară și că lipsa progresului amenință obiectivele europene de mediu.

Putem contribui și la nivel individual prin colectare selectivă simplă și responsabilă: separă resturile de mâncare de ambalajele uscate (plastic, hârtie, metal), stoarce sau golește ambalajele înainte de reciclare și evită să arunci în hârtie sau carton resturi umede care strică materialele reciclabile.

Chiar dacă-ți pare că un anume ambalaj nu va fi reciclat, poate avea o șansă să se transforme, prin ardere, în combustibil.

Ministerul Agriculturii este obligat, prin lege, să pună la dispoziție o platformă națională pentru prevenirea și diminuarea risipei alimentare, în care operatorii economici să încarce anual planurile și rapoartele referitoare la alimentele irosite sau donate.

Putem acționa și noi, la nivel individual, pentru a reduce risipa alimentară: planifică mai bine meniurile, cumpără doar cantitățile necesare, folosește resturile – legume pentru supe, pâine veche pentru crutoane –, depozitează corect alimentele și folosește congelatorul pentru prelungirea vieții alimentelor.

Verifică și folosește etichetele „de preferință înainte de” și transformă resturile în rețete creative, înainte să le arunci. Orice banană înnegrită își are locul într-o prăjitură, brioșă sau clătită.

Toamna este momentul ideal pentru drumeții, când culorile pădurilor devin de poveste. Pentru a te bucura de ele în siguranță, alege și testează dinainte rucsacul și bocancii Alege gustări energizante ușor digerabile, hidratează-te din plin și alege un traseu pentru nivelul tău de pregătire.

Dacă traseul implică coborâri, strânge șireturile mai bine și folosește bețe de trekking — vor fi aliatul genunchilor tăi pe viață.

Ai la dispoziție și aplicații excelente pentru drumeții montane: hărți offline, trasee evaluate de comunitate și track-uri GPS. Printre cele mai folosite de montaniarzi se numără cele de la Munții Noștri.

Pentru siguranță, nu uita să instalezi și aplicația Salvamont, unde poți semnala locația și faptul că ești în pericol prin apăsarea unui buton.

Ministra Mediului Diana Buzoianu a atras atenția că Delta Văcărești din Capitală, rămâne vulnerabilă în lipsa unor sancțiuni ferme, în ciuda statutului de parc natural protejat prin lege.

Situația din București arată cât de necesar este să consolidăm rețeaua ariilor naturale urbane și să le apărăm prin implicarea cetățenilor și a autorităților.

În acest sens, Rețeaua națională a ariilor naturale urbane propune identificarea și protejarea a 15 astfel de zone în marile orașe ale României — cinci în București și zece în orașe precum Cluj-Napoca, Oradea sau Brașov.

Printre ințiative se numără malurile Crișului Repede, din Oradea, platoul Cozla din Piatra-Neamț sau Parcul Est din Cluj-Napoca. Astfel de proiecte oferă beneficii directe: biodiversitate mai bogată, aer mai curat, combaterea insulelor de căldură urbană și acces la natură aproape de casă. Dacă locuiești în apropierea uneia dintre aceste arii, merită să le vizitezi și să sprijini, cum poți, inițiativele locale.

Stațiunea Băile Tușnad găzduiește, între 21–24 octombrie 2025, cea de-a patra ediție a conferinței internaționale despre urs și carnivore mari. Evenimentul reunește experți din Europa, autorități, administrații de parcuri, cercetători și ONG-uri pentru a discuta soluții de coexistență om–urs, în contextul peisajelor noastre tot mai antropizate.

Mesajul central rămâne același, valabil și pentru plimbările noastre în păduri: responsabilitatea conviețuirii ne aparține tuturor. Astfel că – explorează cărările însoțit, fă zgomot pentru a evita întâlniri neașteptate, nu lăsa mâncare sau gunoaie, nu organiza grătare în buza pădurii, nu încerca să te apropii pentru fotografii și păstrează distanța.

Amintește-ți că noi intrăm pe teritoriul ursului, nu invers, iar respectul și prudența sunt cheia pentru o experiență sigură.

Marta Popescu, coordonator program Apele Curate, Mai mult Verde este invitata emisiunii Ecofrecvența.

Ghețarii din Alpi se topesc tot mai rapid din cauza temperaturilor în creștere, iar turiștii care revin în aceste zone sunt surprinși de cât de mult s-a schimbat peisajul în doar câțiva ani.

Fenomenul este accelerat de încălzirea globală și de presiunea turismului de masă, care aduce aglomerație, poluare și emisii ce contribuie la creșterea temperaturilor locale.

Pentru a ne bucura de munte într-un mod responsabil putem alege trasee mai puțin aglomerate și zone naturale protejate, reducând astfel presiunea asupra ghețarilor cei mai vizitați. Mai mult, pentru mai puțină poluare, putem folosi transportul public, să facem carpooling și să respectăm principiul ”Nu Lăsa Urme”

Industria textilă este a treia cea mai poluantă din lume, generând 10% din emisiile globale și 92 de milioane de tone de deșeuri anual, iar trecerea la un model circular devine esențială pentru a reduce impactul asupra mediului.

Pentru a contribui la această schimbare, ne putem crea o garderobă capsulă, alegând haine versatile, de calitate, care se potrivesc între ele și rezistă în timp.

Este mai sustenabil să avem mai puține articole bine alese decât un șifonier plin de haine fast fashion, purtate o singură dată.

Merită să verificăm și etica muncii brandurilor de la care cumpărăm și să adoptăm regula one in, one out: adică pentru fiecare piesă nouă, să donăm, vindem sau reciclăm una veche, evitând astfel aglomerarea inutilă.

În Pădurea Băneasa continuă construcțiile care fragmentează spațiul verde: apar drumuri, restaurante și blocuri noi. Activiștii de mediu cer oprirea acestor abuzuri și protejarea pădurii, un spațiu esențial de recreere în București.

Ca cetățeni, ne putem implica pentru protejarea spațiilor verzi, în orice oraș: putem merge la ședințele publice ale consiliului local, pentru a vedea ce planuri de urbanism sunt în lucru și pentru a adresa întrebări.

Putem scrie petiții, aducând presiune publică, iar dacă nu există un ONG activ în zonă, putem fonda unul – întrucât au mai multă putere juridică decât o persoană fizică. De asemenea, documentarea cu fotografii și dovezi, comunicarea pe rețele sociale și în presă, precum și propunerea de soluții concrete precum zone protejate sau coridoare verzi pot face ca vocea comunității să fie auzită.

Între 2016 și 2021 am consumat 75% din cât am consumat în tot secolul XX, arată Raportul privind Decalajul în Circularitate din 2024.

Putem reduce consumul general prin câteva măsuri simple:

- să prioritizăm repararea și reutilizarea obiectelor în locul înlocuirii lor imediate.

- De asemenea, să alegem produse durabile și eficiente energetic, reducând astfel risipa pe termen lung.

- Apoi, limitarea consumului de plastic de unică folosință și colectarea selectivă a deșeurilor ajută la diminuarea impactului asupra mediului.

- Nu în ultimul rând, e bine să ne amintim să adoptăm un stil de cumpărături minimalist – să cumpărăm doar ce avem nevoie, pe cât posibil și să reducem risipa alimentară prin planificarea meselor.

Raportul privind Decalajul în Circularitate poate fi consultat aici