Ecofrecvența

Tot mai multe orașe din România – precum Timișoara, Oradea sau Cavnic – iau în considerare interzicerea coroanelor funerare din plastic, pentru că produc deșeuri greu de eliminat, cresc costurile de salubrizare și au un impact negativ asupra mediului.

O alternativă sustenabilă este folosirea florilor naturale, aranjate în coroane sau jerbe simple, care se descompun ușor. Se pot folosi și materiale biodegradabile, precum crenguțe, frunze sau suporturi din lemn, în locul celor din plastic.

Buchetele mici, mai ușor de gestionat, sunt o opțiune elegantă, iar tot mai mulți oameni aleg să doneze banii pe care i-ar fi cheltuit pentru coroane, sprijinind familia îndoliată sau o cauză caritabilă.

Andrei Coșuleanu, fondator și președinte ”Act for Tomorrow”, este invitatul emisiunii de astăzi.

În fiecare toamnă, mai multe ONG-uri din România lansează apeluri pentru voluntari care să participe la acțiuni de plantare. Printre cele mai active se numără Plantează în România, MaiMultVerde, programul Adoptă un copac al Viitor Plus sau Plantăm Fapte Bune în România.

Urmărește pe site-urile organizațiilor calendarul plantărilor, detalii despre locații și modul în care te poți implica, de la înscrierea ca voluntar la donații pentru puieți.

Pregătirea pentru o astfel de activitate este simplă, dar importantă: trebuie să te îmbraci corespunzător, cu haine comode și încălțăminte de teren, să ai mănuși, apă și, dacă este nevoie, unelte ușoare. E bine să știi dinainte ce specii se plantează și cum trebuie făcute gropile, pentru ca puieții să aibă șanse mari de prindere. Astfel, fiecare voluntar contribuie activ la crearea și menținerea unei păduri sănătoase.

Pe măsură ce clima se tot încălzește, corpul nostru tinde să ceară mai multe băuturi și alimente dulci, pentru că asociem gustul dulce cu energie rapidă. Însă consumul excesiv de zahăr poate avea efecte negative asupra sănătății și chiar asupra mediului, din cauza producției intensive necesare pentru a susține cererea.

Un prim pas spre echilibru este hidratarea corectă: apa, infuziile cu fructe sau ceaiurile reci pot înlocui sucurile îndulcite. Putem opta pentru gustări naturale, precum fructele reci, iaurtul simplu sau cu puțină miere, și să avem mese regulate ca să evităm scăderea glicemiei.

Evitarea stocării dulciurilor în casă reduc tentațiile, iar un mediu răcoros ne poate ajuta să nu mai simțim nevoia de zahăr ca răspuns la stresul termic.

Rata reciclării a scăzut sub 10%, ceea ce arată că politicile publice existente nu ţin pasul cu nevoile de pe teren, a declarat șeful Gărzii de Mediu, Andrei Corlan. Asta ne arată că în România, economia circulară este încă percepută ca o obligație legală, nu ca pe o șansă de progres.

Colectarea selectivă începe cu separarea deșeurilor umede precum resturile alimentare de cele uscate. Este esențial să clătim cutiile de lapte, conservele și alte ambalaje, pentru a nu contamina celelalte materiale din pubelă.

În funcție de containerele disponibile la bloc sau la casă, păstrăm o ordine: sticla separat, hârtia și cartonul împreună, iar plasticul și metalul de regulă în același loc. Nu uita să pliezi orice cutii sau sticle din afara sistemului SGR, pentru mai mult spațiu în pubele.

O nouă perioadă cu avertizări meteo de furtuni aduce cu sine un risc crescut: ploi abundente, descărcări electrice, vânt puternic, posibil grindină sau inundații. E important să fim pregătiți înainte ca aceste fenomene să apară:

- Să verificăm prognozele meteo frecvent și să rămânem la adăpost în caz de posibile ploi puternice;

- Să ne asigurăm că locuința este în stare bună – de la acoperiș, la ferestre și canalizare;

- Să avem la îndemână un kit de urgență cu apă, lanternă, baterii, alimente neperisabile, să stabilim un plan de evacuare dacă locuim într-o zonă de risc & să fim atenți la alertele transmise de autorități;

- Să nu ne parcăm mașinile sub arbori ce par uscați sau vulnerabili;

- Să urmărim platforma națională fiipregatit.ro, care oferă ghiduri practice despre ce să faci înainte, în timpul și după o situație de urgență.

Primăria Capitalei, prin Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), a lansat un program prin care urmează să fie sterilizate gratuit până la 10.000 de pisici de rasă comună, fie că au sau nu stăpân.

Pentru a sprijini procesul, locuitorii sunt încurajați să prindă pisicile fără stăpân sau cele care le intră în curți și să le ducă la sterilizare.

Specialiștii recomandă folosirea hranei ca momeală sau a capcanelor umane tip cuști, care sunt sigure și eficiente și evitarea metodele improvizate, ce pot răni animalele.

După prindere, pisicile pot fi preluate de ASPA sau duse direct la clinici veterinare partenere. Astfel, locuitorii contribuie activ la reducerea numărului de animale abandonate și la protejarea sănătății comunității.

Din noiembrie 2025 se va aplica o taxă de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar sub 150 €, vizând în special platforme ca Shein sau Temu. Măsura urmărește să reducă avalanșa de ambalaje greu de reciclat și să echilibreze concurența pentru comercianții locali.

Platforme precum Temu sunt vizate de investigații privind exploatarea forței de muncă, ceea ce ridică semne de întrebare legate de condițiile în care sunt produse bunurile.

Asta subliniază importanța de a sprijini afacerile locale sau europene, unde standardele de muncă sunt mai atent respectate.

Astfel poate crește, într-adevăr, prețul unui produs, însă veți avea livrare mai rapidă și veți sprijini economia locală. În plus, scăpați de taxa de 25 lei și contribuiți la reducerea poluării generate de ambalaje.

Programul „Rabla Auto 2025” a pornit oficial la drum, începând cu verificarea și
aprobarea producătorilor și dealerilor auto care vor putea participa. Bugetul este de 200
de milioane de lei și se estimează că va ajuta românii să își cumpere în jur de 15.000 de
mașini noi.

Pentru a participa, cei interesați trebuie mai întâi să verifice lista oficială a dealerilor aprobați, să pregătească documentele necesare și să fie siguri că sunt actualizate.

Șoferii sunt sfătuiți să urmărească atent calendarul oficial pentru a nu rata perioada de înscriere, să analizeze modelele eligibile și valoarea sprijinului acordat, și să fie pregătiți financiar pentru a acoperi diferența de preț.

O planificare atentă și o acțiune rapidă cresc șansele de a prinde finanțarea înainte de epuizarea bugetului.

Ce condiții trebuie să îndeplinească un aliment pentru a fi considerat sigur? De ce sunt mai scumpe alimentele bio decât cele convenționale? Dar mai ales: cum se alege cea mai bună brânză la un concurs de brânzeturi în Franța? Doamna Dana Pop, dr. ing în industria alimentară, membru FNDA, este invitata emisiunii #Ecofrecvența, cu Zoli TOTH