Ecofrecvența

... discutăm astăzi cu doamna Valentina Vesler, Head of Pr &Communication la Valvis Holding.

Platforma de Mediu pentru București este unul dintre cele mai active mecanisme de sprijin pentru inițiativele civice de mediu din Capitală. Dacă ai o idee pentru cartierul tău, ei te pot sprijini să o transformi în realitate.

Programul În ZONA TA acordă granturi de până la 15.000 de euro grupurilor de inițiativă comunitară care vor să facă ceva concret pentru spațiile verzi, calitatea aerului, gestionarea deșeurilor sau mobilitatea urbană din zona în care locuiesc. 

Platforma organizează periodic și forumuri de idei și inspirație unde inițiatorii din edițiile anterioare povestesc parcursul de la o idee vagă la un proiect implementat. 

Dacă locuiești în București și vrei să te implici, urmărește Platforma de Mediu pentru noi evenimente și runde de finanțare.

Ascunsă în spatele Casei Memoriale Tudor Arghezi din București, Livada Comunitară Mărțișor a devenit treptat un spațiu viu de compostare, grădinărit participativ și reconectare cu natura urbană. Spațiul este accesibil locuitorilor din cartierele Tineretului și Văcărești din Capitală pentru activități comunitare culturale, educative și de mediu.

Livada Comunitară Mărțișor este îngrijită de grupul de inițiativă Acțiunea Comunitară Tineretului, dar face parte și din consorțiul Academiei de Compost.

Evenimentele organizate periodic acolo – zile de îngrijire a livezii, ateliere de compostare, întâlniri cu vecinii – sunt deschise oricui vrea să pună mâna la treabă sau doar să petreacă o dimineață în aer liber, într-un loc liniștit din mijlocul Bucureștiului. Dacă locuiești în zonă, urmărește-i, ca să vezi când poți face următoarea vizită în Livada Mărțișor. 

În primăvara lui 2026, în Parcul Păsărarilor din apropierea Pieței Obor, a fost deschisă prima ladă pentru compost comunitar din zonă – un moment marcat de membrii grupului Gospodari la Obor alături de primii vecini curioși să vadă cum funcționează. 

Inițiativa aparține Asociației Lanțului Alimentar Scurt, s-a concretizat cu sprijinul Academiei de Compost și al Primăriei Sectorului 2 și folosește compostarea comunitară ca instrument de educație ecologică și de coeziune între vecini.

Beneficiile sunt clare: mai puține deșeuri organice ajunse la groapa de gunoi, compost folosit în spațiile verzi din cartier și o dezbatere deschisă despre risipa alimentară.

Dacă locuiești pe-aproape și vrei să participi la evenimente viitoare, urmărește pe Facebook Gospodari la Obor. 

Carta Albă a Rezilienței Climatice este un document elaborat de Asociația Ecopolis printr-un proces participativ care a reunit peste 150 de cetățeni din 5 cartiere ale Sectorului 1, experți, organizații și reprezentanți ai administrației publice.

Carta, votată deja în Consiliul Local al Sectorului 1 în unanimitate, propune direcții concrete de acțiune pentru ca sectorul, și implicit orașul, să fie mai bine pregătit în fața efectelor schimbărilor climatice: caniculă, inundații, lipsa spațiilor verzi și a umbrei, vulnerabilitatea infrastructurii.

Procesul a debutat în toamna lui 2025, prin Agora Climatică și un chestionar online deschis publicului larg, iar rezultatul a fost un document profesionist asumat de autorități.

Dacă vrei să fii implicat în etapa implementării, Ecopolis și partenerii lor continuă să monitorizeze aplicarea măsurilor și organizează periodic consultări publice.

Pe un deal din Parcul Tineretului, acolo unde ploile puternice poartă pământul spre alei și canalizare, a apărut recent prima grădină de ploaie din Capitală, concepută de Asociația Parcul Natural București.

Ea e gândită să rețină și să infiltreze apa în sol, folosind plante adaptate atât secetei, cât și perioadelor umede. Dincolo de rolul practic, noul spațiu devine și un refugiu pentru polenizatori și alte specii urbane, demonstrând că soluțiile bazate pe natură pot face orașul mai rezilient la schimbările climatice.

Proiectul face parte dintr-o serie de inițiative ale asociației, de la protejarea și deschiderea către public a Pajiștei Petricani, până la acțiuni de ecologizare, plantare și monitorizare a biodiversității în diferite colțuri ale orașului.

Dacă vrei să te implici, urmărește-i: Asociația Parcul Natural București organizează periodic atât plantări și amenajări de habitate, cât și tururi ghidate sau evenimente educative.

În Țara Făgărașului sustenabilitatea nu este doar un concept. Invitatul emisiunii de azi este Vasile Grecu, președintele asociației S.O.S. Țara Făgărașului și administrator al Eco Scout Camping Copăcel - ESCC.

Rețeaua Națională a Grădinilor Comunitare conectează zeci de inițiative locale din toată țara. Misiunea ei este să susțină dezvoltarea și recunoașterea grădinilor comunitare și a grădinilor pedagogice ca parte legitimă a infrastructurii verzi urbane din România. 

Asta se întâmplă prin advocacy față de autorități, educație, documentare de bune practici și conectare între inițiative. Rețeaua reunește deja grupuri precum Livada Comunitară Mărțișor, Casa Semințelor sau Academia de Compost, și funcționează după principiile permaculturii – grijă față de pământ, față de oameni și un schimb echitabil de resurse. 

Dacă ești implicat într-o grădină comunitară oriunde în țară și vrei să te alături rețelei, te poți înscrie direct pe gradinicomunitare.ro – un pas mic cu potențial de impact printr-o forță colectivă.

Club Clorofila, organizație dedicată reconectării locuitorilor cu natura urbană prin grădinărit, artă și gastronomie, a pornit un proiect amplu de revitalizare a spațiilor verzi cu valoare istorică din București, aflate în abandon sau marginalitate. 

Primul rezultat concret a fost transformarea grădinii Muzeului Hărților din București, unde, alături de 55 de voluntari și o echipă multidisciplinară de specialiști, organizația a plantat peste 20 de specii de plante perene, a amenajat o grădină de aromatice și a creat zone de micro-pajiști gândite ca refugii pentru albine, fluturi și alți polenizatori. 

Succesul acestei intervenții a deschis calea proiectului mai larg „Timpul Grădinii", lansat în 2026, care vizează pe rând grădina Palatului Suțu și cea a Palatului Cesianu-Racoviță – redeschise comunității printr-o colaborare între arhitecți, peisagiști și vecini. Mesajul Clubului Clorofila este că instituțiile publice de cultură pot juca un rol activ în regenerarea urbană.

CotroShare, inițiativa Asociației pentru Consum Sustenabil și dedicată comunității din Cotroceni, organizează frecvent acțiuni comunitare. Spre exemplu, au transformat treptat o zonă altădată betonată de pe strada Grigore Romniceanu, într-un spațiu verde în care plantele au prins rădăcini.

Voluntarii au afânat solul, au plantat semințe de pajiște și specii rezistente, iar din materiale recuperate au confecționat jardiniere pentru plante aromatice, totul cu uneltele puse la dispoziție din biblioteca de obiecte a vecinătății. 

Dacă locuiești în zonă, fii cu ochii pe următoarele activități de acest fel – de la plantări și ateliere până la alte inițiative de comunitate și înscrie-te pe cotroshare.ro.