Ecofrecvența

Piața e unul dintre puținele locuri din România unde poți face cumpărăturile pentru o săptămână întreagă și să pleci cu coșul plin și conștiința împăcată, mai ales dacă încerci provocarea Plastic Free July – fără folii, fără polistiren, fără pungi. Asta dacă îți amintești să iei pungile tale de-acasă...

Piața Floreasca și Piața Obor din București, Piața Mihai Viteazu din Cluj, Piața Mare din Sibiu sau piețele agroalimentare de cartier din orice oraș mai mare găzduiesc în weekend producători care vând direct roșii, dovlecei, vinete, ardei copți, ierburi aromate cântărite la gramaj și puse direct în sacoșa ta.

Bonus – în jurul tarabelor cu zarzavaturi găsești de obicei și băcănii cu brânzeturi locale tăiate la bucată, ouă de la găini crescute în curte, miere sau murături în borcane de sticlă, pâine de casă coaptă în vatră, pește proaspăt sau condimente vrac în pungi de hârtie.

După o vizită completă, sunt șanse mari să nu mai ai nevoie de niciun supermarket pentru o săptămână.

Cel mai eficient inamic al ambalajului de plastic nu e sacoșa de rafie, ci planificarea. Meal planning-ul, obiceiul de a găti în avans pentru mai multe mese e cel mai concret gest zero waste pe care îl poți face într-o sâmbătă de vară: 

Un sos mare de roșii proaspete se împarte în borcane și merge la congelator, o tavă de legume coapte – vinete, dovlecei, ardei – devine în trei zile diferite o garnitură, un sos pentru paste sau umplutura unei lipii, iar o oală de supă cremă de sezon hrănește familia la prânz și mai rămâne și pentru a doua zi. 

Fiecare porție gătită acasă din ingrediente de la piață e un ambalaj de takeaway în minus, o pungă de plastic evitată și, de cele mai multe ori, și câțiva lei economisiți. Nu e nevoie de un sistem elaborat: ajunge să gătești puțin mai mult decât consumi azi și să ai borcane la îndemână. 

Dacă există o masă care rezumă tot ce înseamnă vara mediteraneană și cumpărăturile fără plastic și fără să deschidem aragazul – aceea e salata grecească.

Regula ei de aur poate fi simplă, dacă încerci provocarea globală Plastic Free July: ambalajul principal acceptat să fie sticla cu ulei de măsline. 

Roșiile, castraveții, ceapa verde și ardeii grași vin în sacoșa proprie, de la piață. Brânza se poate cumpăra vrac, ambalată în hârtie, iar oregano, busuioc sau alte ierburi găsești proaspete în ghiveci, numai bune de crescut pe mai departe. 

După ce-ai ajuns cu toate acasă, taie-le, pune-le într-un bol și stropește-le cu cât ulei de măsline te lasă inima. În doar zece minute ai o altă masă de vară fără plastic. 

Pentru că e iulie și vorbim de provocarea Plastic Free July, în care încercăm să consumăm cât mai puține lucruri ambalate, în special în plastic, ne oprim și la două rețete vechi – una italiană și una românească. Ambele au inventat conceptul zero waste înainte ca termenul să existe.

Panzanella este salata în care pâinea de ieri devine vedeta de azi, iar un echivalent românesc pe care îl știm cu toții din copilărie este frigăneaua. Ambele pornesc de la același reflex înțelept, pe care bunicile nu l-au numit sustenabilitate, ci doar bun simț: pâinea bună nu se aruncă, se transformă. 

În varianta toscană, feliile rămase se înmoaie în apă rece, se storc și se amestecă cu roșii coapte de vară, ceapă, busuioc și ulei de măsline, un prânz complet fără niciun ambalaj – cel mult cu un drum la aprozar.

În varianta românească, aceleași felii se trec prin ou bătut și se prăjesc în tigaie, ieșind aurii și crocante, gata să primească deasupra resturi din frigider: brânză, roșii, miere, gem de casă.

Cele două rețete spun același lucru: înainte de a cumpăra ceva nou, uită-te în cămară. De multe ori, ingredientele pentru o masă sunt acolo.

WWF România, filiala World Wide Fund for Nature, una dintre cele mai mari organizații neguvernamentale de mediu din lume, aniversează anul acesta 20 de ani de existență. Despre realizările organizației vorbim astăzi cu doamna Orieta Hulea, CEO WWF România.

Dacă vara asta vrei să încerci un singur lucru în bucătărie, fă paste de casă cu sos de roșii proaspete. Sunt două rețete care se completează perfect și care nu lasă în urmă ambalaje din plastic.

Aluatul simplu se face din 100 de grame de făină 00 și dintr-un ou. Frământă-l 10 minute, lasă-l să se odihnească jumătate de oră, apoi întinde-l cu sucitorul și tăie-l în tagliatelle sau pappardelle late și rustice.

În timp ce aluatul se odihnește, faci sosul: roșiile de vară de la piață se opăresc și se zdrobesc direct în tigaie cu un fir de ulei de măsline, usturoi și busuioc proaspăt cules cu mâna. În 20 de minute, rezultatul e un sos viu și ușor acid cu miros de vară. Practic, o masă mediteraneană din care rămân puține de aruncat.

Dacă încerci provocarea Plastic Free July, de a consuma și cumpăra cât mai puțin plastic, îți poți opri atenția și asupra fermei Sol și Suflet, care practică agricultura regenerativă și livrează săptămânal coșuri cu legume de sezon în capitală, Ploiești și Brașov.

Sol și Suflet este un proiect dezvoltat de Institutul de Cercetare în Permacultură din România încă din 2021. Scopul a fost să testeze dacă producția agricolă poate deveni autosustenabilă prin refacerea naturii.

Se pare că ferma a trecut testul, căci mangoldul, morcovii, sfecla și multe altele te așteaptă pe pagina lor de Facebook. 

Tu vii cu sacoșa ta și susții, în același timp, ferma de permacultură.

Dacă ești pregătit să încerci provocarea Plastic Free July, harta de pe site-ul Zero Waste România îți poate fi un prieten bun, întrucât acolo ai o hartă a inițiativelor compatibile cu principiile zero waste din România. 

Asta înseamnă magazine cu produse fără ambalaje, ateliere de reparații de încălțăminte și marochinărie, croitorii, ateliere de reparații biciclete, mobilier, electronice, electrocasnice și ceasornicării. Practic tot ce ține în viață un obiect în loc să-l trimită la gunoi.

Filosofia din spatele hărții e că zero waste nu înseamnă doar să cumperi mai puțin plastic, ci și să repari ce ai: pantofii care pot primi tălpi noi, bluza care se poate modifica sau laptopul care are nevoie de o curățare.

Harta este și colaborativă – dacă știi un atelier sau un magazin zero waste care nu apare încă, îl poți semnala organizației ca să-l adauge.

Pe parcursul lunii iulie, o mișcare globală ne provoacă să consumăm cât mai puțin plastic. Cel mai important lucru de știut – dacă vrei să te înhami la test – este că piramida zero waste propune o ordine clară a priorităților: prevenire, pregătire pentru reutilizare, reciclare, recuperare, eliminare.

Logica piramidei zero waste pornește de sus în jos. Asta înseamnă că primul gest contează mai mult decât orice coș de reciclare: refuzul de a achiziționa produse generatoare de deșeuri este primul pas, pentru că îi determină pe producători, în timp, să reproiecteze ambalajele și produsele astfel încât să limiteze de la bun început risipa. 

Urmează reutilizarea – pantofii duși la cizmar, haina la croitor, telefonul la service – și abia după epuizarea acestor opțiuni intervine reciclarea. 

A început luna iulie și odată cu ea și provocarea globală Plastic Free July, care a pornit acum 15 ani, de la 40 de prieteni din Australia, și care a ajuns cea mai mare campanie mondială de evitare a plasticului.

174 de milioane de oameni din 190 de țări au participat în 2025, adică aproximativ 16% din consumatorii globali, iar împreună au evitat 290.000 de tone de plastic într-o singură lună.

Libertatea din provocare stă în faptul că setezi tu limita confortabilă: fie alegi să renunți la plastic de unică folosință, sau să nu mai cumperi nimic ambalat în plastic pe parcursul lunii.

87% dintre participanți spun că au păstrat cel puțin un obicei nou și după iulie, ceea ce înseamnă că o lună de exercițiu conștient poate schimba felul în care faci cumpărături, gătești și consumi.

Startul e simplu: sacoșa de pânză la piață, sticla reutilizabilă, roșiile proaspete în loc de conservă și pastele făcute acasă. Ești gata?