Ecofrecvența

Asociațiile Tășuleasa Social și UmanEast au lansat Terra Memoriae, un proiect de rezidențe culturale și artistice gândit ca o nouă formă de a parcurge Via Transilvanica, și, totodată, un răspuns la o întrebare simplă, dar esențială: Ce înseamnă cultura unui loc și cum o poți descoperi mergând pe jos? 

Proiectul aduce cercetarea umanistă direct pe cărare, punând-o în dialog cu oamenii, poveștile și comunitățile întâlnite de-a lungul celor 1.600 de kilometri ai traseului, cu ideea de a construi, pas cu pas, o „cultură a memoriei”, una despre tine și despre cine ești atunci când alegi drumul lent în locul destinației grăbite. 

Proiectul vine să amintească oportunitățile de cercetare și conectare cu ruralul României, așa că urmărește ce povești vor ieși la iveală din el, căci s-ar putea să-ți schimbe felul în care privești următoarea ta explorare.

Într-un spațiu ambiguu și nemarcat pe nicio hartă, chiar în inima Bucureștiului, între Academia Română, Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului, un grup de artiști și activiști a pus bazele ”Stației Scai”, o grădină comunitară crescută pe fostul cartier Uranus, demolat în perioada comunistă. 

Activiști, biologi și peisagiști au transformat acest loc într-un program de rezidențe artistice și cercetare colectivă, precum arată și un scurtmetraj documentat de Mihai Gavril Dragolea pentru Scena9, care le urmărește peste doi ani de activitate.

Povestea are și o miză importantă pentru oricine ia orașe la pas: legea din 2007 care reglementează spațiile verzi din România nu acoperă grădinile de legume, iar acest vid legislativ face ca soarta grădinilor comunitare să depindă complet de bunul plac al fiecărei primării.

Anul acesta, peste 20 de asociații și grădini din toată țara au cerut oficial legalizarea acestor spații. 

Asociația Ecopolis a publicat vara trecută un raport care arată clar unde e cea mai mare problemă de calitate a aerului din Capitală: celebrele particule fine PM10 și PM2.5 sunt prezente în special în zonele Obor/Veranda, Colentina și Voluntari, unde depășesc cu mult limita legală de zile poluate pe an.

Dacă locuiești sau treci prin aceste zone, verifică indicele de calitate a aerului înainte să faci sport în aer liber, mai ales dimineața și seara, când concentrațiile tind să fie mai mari și n-ar strica să porți o mască de protecție pe față. 

Poți folosi aerlive.ro, platformă creată de Ecopolis, care colectează și publică în mod coerent date despre calitatea aerului în Capitală și care are peste 100 de senzori. 

Cum ar fi ca pentru o zi, să detectezi toate sunetele din orașul tău care nu se aud din cauza traficului, pentru că este acea zi din an în care toată lumea și-a lăsat mașina parcată? 

Nu știm dacă vom trăi o astfel de zi, însă astăzi, 22 septembrie este Ziua Mondială fără Mașini, punctul culminant al Săptămânii Europene a Mobilității, care anul acesta a avut ca temă „Mobilitate pentru toți”. 

Că îți iese pe 22 sau în altă zi, te lăsăm cu o provocare: alege un traseu pe care-l faci des cu mașina și parcurge-l, în schimb, cu bicicleta sau pe jos. Îi vei face bine și minții, și corpului și – s-ar putea să descoperi că nu era atât de departe pe cât credeai ...

Dacă simți nevoia de aer curat, mai puțină agitație și ceva inspirație pentru o aventură viitoare, Alpin Film Festival revine la Brașov, Râșnov și Bușteni între 21-27 septembrie, cu peste 40 de documentare montane și întâlniri cu alpiniști. 

Din selecția de anul acesta, merită să prinzi Bătrânul Fulger, unul dintre cele mai premiate filme de alpinism ale momentului, proiecția specială a Sherpa, documentarul despre viața ghizilor de pe Everest sau Cântecul pădurii, semnat de fotograful naturalist Vincent Munier, cel mai apreciat documentarist francez al ultimilor douăzeci de ani. 

Nu trebuie să fii montangnard experimentat ca să te bucuri de festival, dar cu siguranță spiritul de aventurier din tine se va trezi că-ți planifici prima sau următoarea drumeție. E important să nu te împotrivești.

Astăzi discutăm despre fapte bune, cu Gina Neacșu, fondator Asociația Fabrica de Daruri și cu Lăcrămioara Rediu, director Fundraising și Comunicare la Federația Băncilor de Alimente din România, organizație non-guvernamentală care luptă împotriva risipei de alimente și sprijină comunitățile vulnerabile.

Fabrica de Daruri

Federația Băncilor de Alimente din România

A doua ediție NOD - International Literary Rights Festival, va avea loc la Brașov în perioada 24-27 septembrie și va avea tema ”Building communities”. Invitata emisiunii de azi e Liviana Tane, fondatoare NOD Festival.

Programul NOD Festival, aici

Dacă nu dorești să aștepți după inițiative publice, ci vrei să strângi câțiva prieteni și să cureți o zonă din cartierul în care locuiești, spre exemplu, lucrurile nu sunt atât de complicate: 

Alege o zonă de pe domeniul public, cere aprobare de la primărie și calculează aproximativ 10-20 mp pentru fiecare voluntar. Nu uita de mănuși, saci separați pentru reciclabile, dezinfectant și, dacă e cazul, clești pentru deșeurile mai puțin plăcute. 

Cel mai important lucru, însă, e să stabilești, împreună cu primăria, cine ridică sacii la final – de obicei, sunt preluați de serviciul de salubritate contractat de primărie, dar e bine să fie lucrurile clare.  

Valea Jiului a devenit, fără voia ei, o groapă de gunoi a Europei de Vest: o singură companie locală aduce săptămânal 60 de tone de textile, arată un reportaj ARTE, iar o investigație RISE Project arăta că, doar din Germania, în 2020-2023 au intrat în România peste 125.000 de tone de haine uzate – jumătate din tot importul legal.

Problema e că o parte din aceste transporturi nu sunt haine cu adevărat vandabile, ci deșeuri textile deghizate, iar localnicii cei mai vulnerabili din zonă le ard iarna pentru încălzire, în lipsa banilor pentru lemne, în timp ce restul se adună pe malurile Jiului, unul dintre marii afluenți ai Dunării.

(Reportajul ARTE aici)

Sesizează autoritățile de fiecare dată când vezi un morman de haine aruncate. Iar dacă vrei să donezi din ele, verifică întâi cui le dai – alege organizații locale, biserici sau centre sociale cunoscute, unde știi exact că hainele ajung la oameni, nu firme intermediare.

Dacă vrei să te implici pe termen lung în acțiuni de curățenie, să-ți organizezi comunitatea pentru intervenții regulate, poți cere sprijin și training din partea unor organizații precum Mai Mult Verde, care coordonează proiectul Cu Apele Curate.

De-a lungul ultimilor ani, proiectul a strâns comunități locale în mai toate orașele din apropierea Dunării, care organizează periodic acțiuni în preajma albiei râului, a zonelor verzi care o mărginesc, dar și direct din caiace.  

Acum, cu sistemul de Garanție Returnare pentru sticle, au mai scăzut cantitățile de deșeuri adunate de pe fluviu, însă ele vin sub multiple alte forme, așa că este mereu nevoie de ajutor. Dacă te tragi dintr-un oraș precum Drobeta, Giurgiu, Călărași sau Galați, spre exemplu, un mesaj către organizatori cum că vrei să te implici ar putea fi un prim pas spre un grup local.