Ecofrecvența

E important să-ți amintești că responsabilitatea însănătoșirii planetei nu stă doar pe umerii tăi. De ani buni, poluarea și soluționarea ei au fost puse mai mult pe umerii cetățenilor: sortează gunoiul, redu, refolosește, reciclează. În același timp, marile companii se ascund adesea în spatele unor proiecte care nu rezistă întotdeauna la o analiză atentă.

Realitatea e că niciun individ și niciun grup de cetățeni, oricât de conștiincioși, nu pot rezolva singuri o problemă sistemică generată de politici industriale și decizii economice la scară mare. 

Când te mai simți copleșit, amintește-ți că poți contribui, prin alegerile tale zilnice, dar că avem nevoie ca presiunea reală pentru schimbare să meargă și către decidenți.

E ușor să te simți vinovat când vezi pe cineva care pare să facă totul „ca la carte”: că separă fiecare tip de plastic, spală fiecare caserolă înainte s-o arunce, iar tu abia reușești să ții pasul cu viața de zi cu zi. Uneori, însă, totul se reduce la echilibru:

De exemplu, dacă ai de ales între a consuma multă apă caldă ca să speli impecabil un ambalaj care, oricum, la ratele de reciclare foarte scăzute din România, riscă să ajungă tot la groapa de gunoi, poate că economisirea apei e alegerea mai bună pentru mediu. 

Fă ce poți, cu resursele și timpul pe care le ai. Vinovăția constantă nu ajută nici planeta, nici sănătatea ta emoțională pe termen lung.

Pe 10 octombrie, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, tot mai multe discuții publice includ și un termen relativ nou: anxietatea climatică, sau eco-anxietatea este o formă de stres psihologic legată de schimbările climatice, care nu e considerată o boală, ci un răspuns firesc la o realitate îngrijorătoare. 

Conceptul a căpătat contur mai ales după 2021, când un studiu global, realizat pe 10.000 de tineri din 10 țări, a arătat că aproape 60% dintre ei se declarau foarte sau extrem de îngrijorați de climă, iar aproape jumătate spuneau că această îngrijorare le afectează viața de zi cu zi. 

Dacă simți că informațiile despre starea planetei îți ocupă tot mai mult din energia emoțională, e important să știi că a numi ce simți e primul pas spre a gestiona mai bine emoția.

Cum refacem Herăstrăul fără să sacrificăm arborii? Invitata emisiunii de astăzi este Alina Kasprovski, director executiv al Fundației Comunitare București

Între 13 și 17 octombrie, Bucureștiul devine gazda Climate Change Summit Week, cel mai mare eveniment de profil din Europa de Est, cu ziua principală la Palatul Parlamentului, pe 14 octombrie. 

Chiar dacă nu ai bilet la sesiunile principale, multe evenimente conexe din oraș sunt deschise publicului larg, așa că află de la specialiști ce soluții reale se discută pentru orașul tău.

16 octombrie, spre exemplu, este o zi dedicată orașelor și a felului în care integrăm natura în ele. În program vei regăsi teme precum refacerea pădurilor, protecția resurselor de apă și reziliența urbană prin intermediul unor ateliere, discuții și vizite ghidate în parcuri naturale și arii protejate.

Între 22-24 octombrie revine la Brașov CULMEA, primul festival de film din România dedicat educației de mediu pentru copii și tineri, cu o selecție proaspătă de filme axate pe climă, biodiversitate și felul în care trăim în orașele noastre. 

Printre titlurile deja anunțate pentru ediția 2026 se numără Flow – O pisică fără frică, o animație fără dialog despre supraviețuire și colaborare, Consiliul pentru viitor, în care opt tineri pornesc cu autobuzul printr-o Europă afectată de schimbările climatice, ca să ducă discuția direct la conducerea marilor corporații, și Odiseea păpădiei, o călătorie spectaculoasă prin ochii unor semințe purtate de vânt. 

Pe lângă proiecții, programul obișnuiește să includă ateliere de recondiționat biciclete, discuții ghidate cu activiști de mediu și plimbări climatice prin oraș, motive bune să lași mașina acasă și să descoperi Brașovul pe jos sau pe două roți. 

Pe 10 octombrie „Pedalează și Vizitează” într-un tur cicloturistic de 60 de kilometri care pornește și se încheie la Avrig. Evenimentul este gândit de Fundația Conservation Carpathia și Consiliul Județean Sibiu într-un stil de „turism lent”.

Plutonul este organizat, viteza lui va fi pe la maximum 16-18 km/h, iar acesta se va opri la Porumbacu de Sus, Muzeul Badea Cârțan din Cârțișoara, la un prânz cu produse locale și la Casa Muzeală din Săcădate, toate cu Munții Făgăraș ca decor. 

Turul face parte din proiectul european Slowdown, iar traseul e de dificultate medie: ai cam 350 metri diferență de nivel, pe asfalt, pietriș și drum forestier. Organizatorii îl recomandă pentru MTB sau bicicletă electrică.

Chiar dacă vorbim despre turism lent, e grabă cu înscrierea, căci locurile sunt limitate, așa că fugi pe iabilet.ro și caută evenimentul „Pedalează și vizitează”.

Ca să capeți motivație să mergi mai mult pe jos și să stai mai puțin în mașină, uneori e suficientă o carte care-ți schimbă felul în care privești orașul și natura din jur. Îți recomandăm trei care să-și facă poftă de explorare: 

A Field Guide to Getting Lost, de Rebecca Solnit – un eseu despre arta de a te rătăci și despre cum incertitudinea și mersul fără o destinație clară pot deveni surse de creativitate și conexiune cu locul în care te afli.

A Philosophy of Walking, de Frederic Gros – o plimbare filosofică prin istoria mersului pe jos, care argumentează că cei mai mari gânditori și-au clarificat ideile nu la birou, ci în timp ce mergeau.

Vitamin N: The Essential Guide to a Nature-Rich Life, de Richard Louv – un ghid practic și plin cu idei concrete pentru a integra natura în viața de zi cu zi, de la plimbări în parcul de cartier, până la excursii mai ambițioase; e gândit special pentru oamenii din orașe care simt că s-au deconectat de natură.

Între 30 septembrie și 3 octombrie, One World Romania, festivalul de film documentar și drepturile omului, ajunge din nou la Timișoara, sub tema „La limită”, iar majoritatea proiecțiilor – care ne amintesc că educația civică începe și la cinema – sunt urmate de dialoguri extinse cu regizori, ONG-uri locale și experți. 

Din selecție, recomandăm Electing Ms Santa, din Republica Moldova, care spune povestea Elenei, o femeie de 42 de ani ce decide să candideze la primăria satului ei și transformă emanciparea personală într-un act politic. Ea devine un exemplu concret despre cum implicarea civică poate porni chiar din cea mai mică comunitate. 

Dacă mai ai timp, prinde și ”Împreună”, pe 3 octombrie, ora 20:00, în care foști șoferi de Uber reconstituie o negociere eșuată cu compania, un studiu de caz despre solidaritate și voce colectivă, extrem de relevant oricui a simțit că sistemul îl ignoră.

Milioane de lei care ajung în buzunarul mafiilor care ard deșeuri la marginea capitalei României sunt resurse pentru care infractorii se vor lupta cu tot ce au. Tocmai de aceea și autoritățile publice trebuie să aloce resurse reale de a lupta contra mafiei deșeurilor. Invitata emisiunii este ministra interimară a mediului, Diana Buzoianu