Este în plină desfășurare cea de-a 29-a ediție a COP, conferința organizată sub egida ONU, care strânge la un loc reprezentanții statelor, ai mediului științific și ai mediului de afaceri, pentru a încerca identificarea unor soluții comune pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, pentru că de evitare se pare că nu mai poate fi vorba. Dar este COP-ul o conferință pentru climă sau s-a transformat într-o conferință a petrolului? Și cât de mult schimbă datele problemei faptul că Donald Trump va fi din nou președintele Americii, el retrăgând Statele Unite din Acordul de la Paris în mandatul precedent? 

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

- Sistemul românesc de guvernanță în domeniul climei are mai multe deficiențe. În primul rând, România este unul dintre statele membre care nu a adoptat încă o lege-cadru privind clima care ar stabili un cadru cuprinzător de atenuare și adaptare, cu cerința de a înființa un organism consultativ științific independent, scrie cercetătoarea Ana Maria Niculicea de la Energy Policy Group într-un articol pe infoclima.ro. 

În al doilea rând, asumarea la nivel național a obiectivelor și măsurilor privind clima este slabă. Lipsa unor eforturi proactive din partea guvernului pentru a formula politici climatice adaptate contextului național înseamnă că România se bazează în principal pe transpunerea legislației UE pentru a atenua schimbările climatice și a se adapta la acestea.

Ana Maria Niculicea explică în ce fel s-ar schimba lucrurile dacă s-ar crea un organism consultativ științific independent

- Calitatea vieții din orașe depinde în foarte mare măsură și de biodiversitatea urbană. Prezența vieții sălbatice în oraș poate semnala zonele în care mediul înconjurător este mai curat și favorizează crearea de habitate. 

De asemenea, speciile acvatice oferă indicii clare legate de calitatea apelor urbane. 

Despre legătura din peștii apelor urbane și calitatea mediului a aflat mai multe Victor Marin de la ihtiologul Adrian Ionașcu.

Victor este realizatorul podcastului Dialog pentru Natură, realizat de Rețeaua pentru Natură Urbană, despre a cărei activitate puteți afla mai multe, dacă le urmăriți paginile de Facebook, Instagram și YouTube.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Zilele următoare se pot dovedi extrem de importante pentru viitorul planetei. Alegerile din Statele Unite pot stabili direcția în care o vor lua eforturile pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, iar la Radio România Cultural discutăm cu profesorul doctor Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai, despre duelul Harris - Trump din perspectiva mediului înconjurător.

- Despre importanța votului și a politicienilor pe care îi alegem aflăm perspectiva scriitorului american Lee McIntyre, autor al volumului ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărut în România la editura Humanitas.

- Proiectul “Bucureștii Verzi și Noi” este o inițiativă comunitară prin care grupul Spații Verzi Sănătoase dorește să implice comunitatea din cartierul Bucureștii Noi pentru a amenaja și gestiona în regim propriu câteva spații verzi din jurul blocurilor din zonă, ce însumează 800 mp. 
Comunitatea are în jur de 30 oameni, care își propun să schimbe fața spațiilor verzi din cartier, curățate constant de frunze și tunse la ras. Prin urmare, aceste spații sunt sărace în biodiversitate.
Prin acest proiect pilot, grupul Spații Verzi Sănătoase vrea să dea un exemplu de bună practică autorităților și altor comunități din București, și să arate ca un spațiu verde poate fi gestionat sănătos cu resurse reduse și, foarte important, cu implicarea comunității.

- Ați bea apă direct dintr-un râu? Tind să cred că răspunsul este nu și pe bună dreptate. Dacă străbunicii sau chiar în unele cazuri bunicii noștri au avut poate această experiență, în ziua de astăzi să bei apă direct din râu reprezintă un risc foarte mare de îmbolnăvire, în principal din cauza poluării provenite din activitățile industriale și agricole, dar într-o bună măsură și din cauza noastră și a modului în care alegem să ignorăm natura și râurile care o traversează.

În minutele următoare vom vorbi despre un proiect care și-a propus să aducă oamenii mai aproape de apa care îi înconjoară și de care depind până la urmă, și de ce nu, să o readucă la un moment dat la o stare potabilă.

Invitat acestei ediții este Li An Phoa, activist de mediu din Țările de Jos și inițiatoarea proiectului Drinkable Rivers.

- Tot astăzi, Dr. Håkan Tropp, expert în politici privind resursele naturale și apa, ne vorbește despre presiunea la care sunt supuse resursele de apă.

- La final, vom intra în culisele lobby-ului pe care îl fac companiile producătoare de combustibili pentru a împiedica lupta contra schimbărilor climatice, prin intermediul audiobook-ului ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, de Lee McIntyre, apărut în România la Editura Humanitas.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

- Potrivit unei noi evaluări științifice, populațiile globale de animale sălbatice au scăzut în medie cu 73% în 50 de ani, în timp ce oamenii continuă să împingă ecosistemele în pragul colapsului.

America Latină și Caraibele au înregistrat cele mai abrupte scăderi medii ale populațiilor de animale sălbatice, 95%, conform raportului bienal Planeta vie al WWF și al Societății zoologice din Londra (ZSL).

În Africa procentul este de 76%, iar în Asia și Pacific, 60%. Europa și America de Nord au înregistrat scăderi comparativ mai mici, de 35, respectiv, 39 % din 1970 încoace. Și asta nu pentru că există neapărat o grijă mai mare pentru fauna sălbatică pe cele două continente.

Oamenii de știință au declarat că acest lucru se explică prin declinul mult mai mare al populațiilor de animale sălbatice din Europa și America de Nord înainte de 1970, declin care se repetă acum în alte părți ale lumii. Ei au avertizat că pierderea s-ar putea accelera în anii următori, pe măsură ce încălzirea globală se accelerează, declanșată de punctele critice din pădurea amazoniană, din Arctica și din ecosistemele marine, care ar putea avea consecințe catastrofale pentru natură și societatea umană.

Ca un punct de referință, precedentul raport WWF din 2022, arăta că rata de scădere a acestor populații era de 69%, deci o amplificare de 4 procente în doar doi ani.

Despre raportul Planeta Vie și despre situația biodiversității din România, am stat de vorbă cu Orieta Hulea, director WWF România.

- ”The Two Mile Time Machine”, de Richard B Alley, este volumul recomandat în această săptămână de Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei.

- În episoadele precedente, am prezentat fragmente din cartea scriitorului american Lee McIntyre - ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărută în România la editura Humanitas, în care acesta explica strategiile pe care le folosesc cei care neagă dovezile oferite de știință, dar și motivele care stau în spatele acestui comportament. 

În această săptămână aflăm câteva lucruri esențiale pe care trebuie să ni le reamintim înainte de întâlnirea cu un negaționist al științei.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În contextul schimbărilor climatice accelerate, vara anului 2024 a adus o nouă serie de recorduri alarmante la nivel global și regional, subliniind impactul semnificativ pe care încălzirea globală îl are asupra mediului și societății. Dar cum au evoluat temperaturile, stresul termic și fenomenele meteorologice extreme din România? Un nou raport privind starea climei din țara noastră tocmai ce a fost lansat și analizează situația cu care ne confruntăm în prezent, dar și riscurile care ar putea apărea în viitor.

Natura și forțele ei dezlănțuite pot fi un pericol pentru oameni, dar la fel de adevărat e că natura ne poate oferi și multe soluții. În cadrul podcastului Dialog pentru natură, realizat de Rețeaua pentru natură urbană, Adrian Dohotaru a stat de vorbă cu Tibor Hartel, ecolog la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca. Podcastul poate fi ascultat în întregime pe YouTube.

Uraganul Milton a lovit cu toată puterea statul american Florida în această săptămână. Autoritățile au avertizat locuitorii că este un fenomen meteo extrem care apare o dată la un secol, iar în unele zone evacuările au fost obligatorii, pentru a se evita pierderile de vieți omenești. Politicieni și influenceri de dreapta au răspândit, însă online teorii ale conspirației care sugerează că uraganul Milton ar fi fost creat de forțe nefaste, cu scopul final de a-i împiedica pe republicani să voteze în alegerile prezidențiale.

Este un exemplu clasic de dezinformare, care dacă aterizează pe un teren fertil poate alimenta teorii ale conspirațiilor. Și e un bun moment să aflăm dacă putem schimba opinia cuiva care neagă evidența științifică?

În cartea sa ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărută în România la editura Humanitas, scriitorul Lee McIntyre abordează această temă.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

A fost sau nu a fost? Aceasta a fost întrebarea săptămânii, legată, bineînțeles, de ciclonul Ashley. Mesajele transmise de autorități referitoare la sosirea acestui ciclon au generat ceva spaime în rândul populației. Doar că Ashley nu a existat. Meteorologii spun că s-a creat o confuzie, că ciclonul despre care s-a vorbit era unul extratropical, adică nu avea o forță care să merite să i se acorde un nume.

Dar chiar și cu această forță redusă, au mai spus ei, existau riscuri asociate și de aceea au fost emise mai multe avertizări. În multe zone s-a dovedit a fi, însă, doar o ploaie torențială, fapt ce a generat un val de ironii pe rețelele de socializare.

Cum s-a ajuns în această situație și cât de mare este riscul ca oamenii să-și piardă încrederea în avertismentele legate de fenomenele meteo extreme, explică climatologul Roxana Bojariu, de la Administrația Națională de Meteorologie.

Acesta este un exemplu tipic de eroare de comunicare de care pot profita cei care neagă existența schimbărilor climatice. În volumul ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărut în România la editura Humanitas, scriitorul american Lee McIntyre explică motivația și psihologia din spatele negării evidenței, un fragment care poate fi ascultat în acest episod.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

1. România este una dintre țările codașe la capitolul spații verzi în orașe. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați pe cap de locuitor de spațiu verde, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor.

Bucureștiul, spre exemplu, are sub 10. Parcurile se taie și se incendiază pentru a face loc tiribombelor sau proiectelor imobiliare. Grădinile blocurilor sunt acoperite cu pavele.

Și, bineînțeles, efectele se fac resimțite din plin. Mai mult beton și mai puțin copaci, înseamnă temperaturi mai mari. Asfaltarea reduce capacitatea solului de a absorbi apa în cazul unor ploi torențiale, iar străzile orașelor se transformă în canale venețiene.

Despre importanța infrastructurii verzi din orașe aflăm mai multe de la Vladimir Boc, inginer peisagist, doctor în Horticultură, preocupat de evaluarea, planificarea, proiectarea și managementul infrastructurii verzi urbane. 

2. Cercetătorul Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, ne face o recomandare de carte, iar din volumul lui Lee McIntyre, ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărut la editura Humanitas, vom afla alte trei caracteristici comune ale celor care aleg să nege dovezile evidente pe care ni le furnizează știința.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

1. Furtuna Boris a lovit în plin centrul și estul Europei, provocând inundații de proporții, care au dus la pierderi de vieți omenești și pagube materiale uriașe. Într-o perioadă în care frecvența unor astfel de fenomene meteo extreme este în creștere, întrebare este ce se poate face pentru a putea preveni astfel de evenimente sau dacă nu pot fi împiedicate cu totul, cum putem fi mai pregătiți pentru a le face față.

2. Pe modelul Parcului Natural Văcărești din Capitală, Rețeaua pentru Natură Urbană vrea să protejeze și alte arii naturale din orașele României. Până acum, au identificat 18 astfel de arii naturale în București, Arad, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Piatra-Neamț, Satu Mare și Timișoara. În acest episod, Victor Marin vă invită la o plimbare prin lunca Mureșului, alături de Ovidiu Pârv, membru al Asociației Excelsior.

Victor Marin este autorul podcastului Dialog pentru Natură, pe care îl puteți găsi integral pe YouTube.

3. ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”. Din cartea jurnalistului Lee McIntyre, apărută la editura Humanitas, aflăm care sunt caracteristicile comune ale celor care neagă știința.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu