Președintele Donald Trump a amenințat că va impune noi tarife țărilor europene dacă nu se ajunge la un acord pentru achiziționarea Groenlandei. Trump a declarat că va impune un tarif de 10% pentru „orice bunuri” din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda începând cu 1 februarie, care va crește la 25% de la 1 iunie, până la ajungerea la un acord.

Amenințarea lui Donald Trump vizează țările care au desfășurat militari – fie și în mod simbolic – în jurul Groenlandei.

Acesta reprezintă o demonstrație semnificativă de sprijin pentru Danemarca și subliniază tensiunile din cadrul alianței transatlantice.

Dintre statele amenințate, Germania, Franța, Olanda, Suedia și Finlanda sunt economii puternice ale Uniunii Europene. De fapt, dacă va lovi aceste țări, Casa Albă va lovi întreaga Uniune Europeană.

Amenințarea președintelui cu taxe vamale a fost întâmpinată cu îngrijorare de către liderii europeni. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că aceasta „vine ca o surpriză” după o „întâlnire constructivă” cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio la începutul acestei săptămâni.

Dar cât de constructivă a fost, în cele din urmă, întâlnirea de la Casa Albă?

Judecând după felul în care înaltul demnitar danez trăgea cu sete din țigară, la sfârșitul reuniunii, se pare că, înăuntru, tensiunea era groasă de puteai să o tai cu cuțitul.

La scurt timp după ce Donald Trump și-a lansat amenințările pe rețeaua sa socială, premierul britanic Keir Starmer a afirmat că ”aplicarea de tarife vamale aliaților pentru urmărirea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”.

Iar președintele francez Emmanuel Macron  a replicat că amenințările tarifare sunt inacceptabile și nu au ce căuta în acest context. El a spus că europenii vor răspunde într-un mod unit și coordonat dacă va fi confirmat. ”Vom ști cum să aplicăm suveranitatea europeană”, a continuat președintele francez, dând totodată asigurări că va rămâne ferm în sprijinul Ucrainei.

Această amenințare de ultimă oră a președintelui american vine să spulbere, în cele din urmă, orice speranță într-o așa-zisă politică a ”îmbunării”. În sensul că anumite cedări în fața liderului de la Casa Albă îl vor putea face pe acesta un partener viabil și predictibil.

Două mari exerciții de îmbunare a lui Donald Trump au avut loc în 2025.

În iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convenit cu Donald Trump un acord-cadru comercial prin care UE plafonează la 15% tarifele pentru mărfurile europene exportate pe piața americană. În același timp, Europa devine mult mai permisivă față de produsele provenite din Statele Unite – un acord criticat de multe voci, la vremea respectivă, fiind văzut ca o capitulare în fața lui Donald Trump.

Un alt exercițiu de îmbunare a fost făcut la summitul NATO de anul trecut, de la Haga, în care partenerii europeni și secretarul general Mark Rutte s-au întrecut în lingușiri la adresa lui Donald Trump, cu gândul că astfel vor menține America în Alianță.

Iată însă că tactica nu a funcționat. Președintele Donald Trump este pe cale să distrugă solidaritatea transatlantică. Și astfel, să încununeze eforturile de aproape 70 de ani ale URSS și ale urmașului său, Vladimir Putin.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Unul dintre aspectele cele mai interesante ale discursului de joi către forţele armate franceze al președintelui Emmanuel Macron este cel legat de sprijinirea Ucrainei. Mai precis, sprijinul în materie de informații, despre care se credea că rămâne apanajul Statelor Unite. Iată însă că lucrurile par să nu stea chiar așa.

În discursul ținut la baza aeriană de la Istres, în sud-estul Franței, președintele Macron a afirmat că serviciile franceze furnizează Ucrainei două treimi din capacitățile de informații în războiul cu Rusia, transmite AFP, potrivit Agerpres și Caleaeuropeana.ro.

„Acolo unde Ucraina depindea eminamente de capacităţile informative americane într-o majoritate zdrobitoare în urmă cu un an, astăzi două treimi sunt furnizate de Franţa”, a spus președintele francez. El a mai afirmat că cele 34 de state membre ale Coaliţiei de Voinţă finanțează integral mijloacele de informare ale Kievului.

Declarația vine după ce în noiembrie anul trecut, surse Reuters transmiteau că printre mijloacele de presiune folosite de preşedintele american Donald Trump asupra Ucrainei, pentru aprobarea planurilor lui de pace, a fost și amenințarea că Washingtonul va sista transferul de informaţii către Kiev.

Afirmațiile publice ale președintelui francez sugerează că o mișcare importantă a avut loc, în condițiile în care Casa Albă a încercat prin diferite mijloace să forțeze mâna Ucrainei pentru a semna acorduri favorabile Rusiei. Kievul pare să se fi reorientat pe frontul informațiilor, nemaiavând deplină încredere în partenerul american.

Declarația vine și în contextual tensiunilor de dată recentă dintre aliații Europeni, pe de o parte și Statele Unite pe de alta, cauzate de pretențiile lui Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei.

Citeste siPoate UE apăra Groenlanda prin articolul 42.7?

Franța se numără printre națiunile care au deplasat trupe în jurul insulei arctice, un gest simbolic menit a-i arăta lui Donald Trump dimensiunea prejudiciilor pe care o acțiune militară a Statelor Unite le-ar aduce relației transatlantice.

Mesajul este îndreptat și către capitalele europene care ar ezita să ia o atitudine fermă față de pretențiile teritoriale ale administrației de la Washington, gândindu-se că ar putea pune în pericol implicarea Statelor Unite în sprijinul Ucrainei în ce privește informațiile.

Afirmațiile președintelui francez apar ca o asigurare că Ucraina rămâne sigură pe frontul informațional, chiar și fără Statele Unite.

Statele Unite și-au redus oricum, la nivel minim sprijinul pentru țara invadată de Rusia. Echipamentele militare americane care ajung pe front sunt cumpărate din banii europenilor. Tot Uniunea Europeană și-a dat acordul pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a contribui la continuarea funcționării statului ucrainean.

Să mai spunem că, în ultimele luni, Ucraina a reușit câteva lovituri spectaculoase asupra infrastructurii petroliere a Rusiei, în timp ce Vladimir Putin i s-a plâns lui Donald Trump că forțele Kievului i-ar fi lovit una dintre reședințe.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Nici nu s-au sfârșit controversele pe marginea acordului comercial UE-Mercosur, că atenția se mută către una dintre marile economii ale lumii. Uniunea Europeană și India se află mai aproape ca niciodată de semnarea unui mare acord de liber schimb. Mișcarea are numeroase consecințe, nu doar asupra celor două economii, ci și asupra unor actori importanți, precum Statele Unite și China.

În această săptămână, cancelarul german Friedrich Merz s-a aflat într-o vizită în India, prilej cu care a invocat posibilitatea semnării unui acord de liber schimb încă de la sfârșitul lui ianuarie.

Semnarea acordului era prevăzută de-abia către sfârșitul anului – iată însă că ne aflăm sub semnul urgenței.

De altfel, președinții Comisiei Europene și Consiliului European ar putea merge în India chiar la sfârșitul lunii ianuarie pentru a semna documentul.

Creșterea tensiunilor comerciale cu Statele Unite, inclusiv majorarea tarifelor și înăsprirea normelor de vize, au pus presiune atât asupra Indiei, cât și asupra UE pentru a-și diversifica parteneriatele. În același timp, reducerea dependenței de China a devenit o prioritate comună.

Un asemenea acord este important pentru ambele economii.

Europa este alarmată de controlul tot mai dur al Chinei asupra materiilor prime critice. Beijingul a restricționat exportul de minerale din pământuri rare către mai multe țări europene, creând temeri de închidere a fabricilor.

În acest context, India poate deveni o importantă sursă de aprovizionare.

Avantaje

De asemenea, revizuirea taxelor de 60% pentru importul mașinilor europene complet asamblate va da un impuls sectorului auto din Europa.

În ce privește India, se așteaptă ca exporturile de servicii către UE să crească brusc, cu aproape 20%, potrivit estimărilor estimărilor revistei americane de afaceri Forbes.

India ar putea câștiga, de asemenea, pe frontul talentelor. Odată cu înăsprirea restricțiilor privind vizele pentru SUA, accesul mai ușor la piețele europene ale muncii ar putea oferi noi oportunități pentru profesioniștii indieni, în special în domeniile înaltelor tehnologii,

Un alt aspect important: cooperarea în domeniul securității ar putea îndepărta India de Rusia.

O mare parte a echipamentului militar indian este produs în Rusia. Dar odată ce Europa tocmai a decis să investească masiv în propria industrie de apărare, India poate deveni un partener important pentru produsele europene.

În definitiv, războiul Rusiei în Ucraina a arătat Indiei că nu poate avea mare încredere în tehnica militară rusească.

De asemenea, acordul ar putea pune India într-o postură avantajoasă față de rivalul istoric China.

Acordul ar putea remodela dinamica comerțului global și ar putea marca un nou capitol în cooperarea economică. După semnarea acordului de liber schimb cu Mercosur, UE ar marca un alt pas în crearea unor vaste zone de schimburi comerciale, în contextul în care Statele Unite și-au sancționat anul trecut partenerii tradiționali prin creșterea unilaterală a tarifelor.

De partea sa, Europa și-ar extinde galeria partenerilor comerciali privilegiați, de la Canada la Mercosur și de la Coreea de Sud și Noua Zeelandă și acum, India.

Înainte de a deveni o putere militară, UE rămâne cel mai mare comerciant al lumii.

Iar această realitate face din Europa un partener atractiv, în condițiile unei Americi impredictibile.

Comerțul liber și soluțiile negociate sunt alternativele oferite de Uniunea Europeană Sudului Global, în fața imperialismului trumpian.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un nou episod se adaugă lungului șir de confruntări dintre autoritățile europene și platforma X a miliardarului Elon Musk. Chatbot-ul Grok, legat de platforma lui Elon Musk, a permis recent utilizatorilor să dezbrace digital persoanele, pe baza unor fotografii.

După ce au fost publicate mii de postări cu imagini sexualizate cu femei și minori, autoritățile din mai multe țări europene au luat măsuri. X a răspuns limitând accesul la această funcție doar abonaților plătitori, dar autoritățile europene sunt presate să facă mai mult împotriva platformei lui Elon Musk.

Comisia Europeană a confirmat că investighează sistemele X/Grok care permit generarea de conținut illegal precum imagini sexualizate realizate fără consimțământ, inclusiv deepfake-uri sexuale care vizează femei sau minori.

Rețeaua lui Elon Musk a fost obligată să păstreze documentele relevante până la sfârșitul anului 2026, în conformitate cu reglementările europene cuprinse în Digital Services Act.

Comisarul european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a avertizat compania X să „repare” rapid instrumentul său de inteligență artificială Grok, altfel va suporta consecințele legale, transmite Caleaeuropeana.ro.

Potrivit Comisiei, evaluarea nu se schimbă odată cu decizia recent anunțată de X de a permite generarea de imagini doar pentru plătitori. Din perspectiva europeană, problema nu este cine are acces, ci faptul că sistemul nu ar trebui să permită generarea de conținut ilegal în niciun scenariu.

Un paywall nu este soluția pentru gestionarea imaginilor nud generate de inteligența artificială, susține și o analiză a revistei britanice The Spectator:

„Legile tradiționale care protejează împotriva imaginilor sexuale neconsensuale au fost construite în jurul existenței unei fotografii originale. Inteligența artificială ocolește acest lucru. Poate genera o imagine folosind doar material disponibil publicului - o față, un videoclip, chiar și o fotografie de profil - și poate manipula acea imagine într-un mod sexual. ... Inteligența artificială permite perverșilor de pe internet să-și creeze fantezia perfectă cu un clic de mouse - și femeile nu pot face nimic pentru a-i opri.”

În timp ce ziarul elvețian Le Temps observă că dezbrăcarea digitală folosind inteligența artificială nu a dispărut deloc – doar a fost doar mutată în spatele unui paywall.

Această tendință problematică nu a fost oprită; a fost monetizată. De când Elon Musk a preluat rețeaua X, această logică a devenit marca sa comercială. El nu abordează efectele nocive ale platformei sale - în schimb, le organizează și le permite să prospere..”

În Germania, Frankfurter Rundschau cere autorităților europene măsuri mai ferme împotriva lui Elon Musk: 

„Încălcările legislației digitale a UE sunt atât de flagrante, iar pericolul reprezentat de X este atât de mare, încât UE trebuie să acționeze rapid. Musk a spus clar de suficiente ori că nu crede în reguli. Chatbot-ul său a scăpat de sub control în repetate rânduri, iar platforma sa X este o amenințare pentru democrații întregi. Acest lucru trebuie acum să se încheie – ca o consecință finală, prin închiderea X în Europa”

Grok este deja investigat de autoritățile de la Bruxelles în legătură cu folosirea ilegală a datelor personale ale cetățenilor europeni pentru antrenarea chatbot-ului.

Comisia Europeană a amendat în decembrie rețeaua X cu 120 de milioane de euro pentru lipsa de transparență în gestionarea conturilor.

În replică, Elon Musk a informat că Europa ar trebui desființată.

 

Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosită drept sursă publicația Eurotopics.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În acest an se va împlini un deceniu de la referendumul care a deschis calea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Și tot mai multe semnale politice de la Londra vizează acum o nouă apropiere a Insulei de Continent. Însă europenii se întreabă ce se va întâmpla dacă Nigel Farage, cunoscut pentru atitudinea sa împotriva Uniunii Europene, va ajunge la putere în 2029, când sunt programate următoarele alegeri.

Desigur, principalele considerente pentru această apropiere sunt cele strategice. Invadarea Ucrainei a adus Londra mai aproape de cei 27, ca un răspuns direct în fața agresivității Rusiei.

De asemenea, Londra s-a poziționat alături de europeni în chestiunea Groenlandei.

În fața pretențiilor Casei Albe, Marea Britanie s-a pronunțat, alături de Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Danemarca,  în apărarea principiilor „suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”.

Alături de Germania, Marea Britanie se află în centrul unei inițiative de constituire a unei forțe aliate care să asigure securitatea în jurul Groenlandei, amenințată, conform Casei Albe, de prezența unor vase rusești și chinezești.

Citeste siStarmer este pregătit pentru alinierea mai strânsă la UE „în interesul național”

Potrivit ziarului britanic The Independent, unii experți din Marea Britanie spun că publicarea Strategiei de Securitate Națională a SUA (NSS) în decembrie a schimbat, de asemenea, contextul relațiilor Regatului Unit cu Europa.

În decembrie, Marea Britanie a revenit în programul de schimburi universitare Erasmus, dând astfel un semnal politic de apropiere cu Uniunea Europeană.

Însă Londra vizează mai mult. Premierul Keir Starmer a vorbit, la începutul anului, de o ”apropiere” de Uniunea Europeană, pentru a repara daunele cauzate de Brexit.

În acest moment, după cum relatează Financial Times, Regatul Unit și Uniunea Europeană negociază ridicarea unor constrângeri administrative impuse de Brexit. Cum ar fi reducerea sarcinilor administrative asupra comerțului cu alimente și băuturi care apasă asupra exporturilor britanice către UE.

Citeste siStarmer pregătește un proiect de lege de transfer al competențelor către UE

Un astfel de acord ar putea stimula exporturile agroalimentare britanice către UE cu 22%, potrivit unui studiu realizat de universitățile din Aston și Bristol, publicat în 2024.

Dar la  Bruxelles există și temeri. De exemplu, că toate aceste eforturi ar putea fi subminate de revenirea lui Nigel Farage în prim-planul politicii britanice.

Farage, un important susținător al Brexit-ului și partidul său de extremă dreapta, Reform UK, promit să rupă din nou legăturile cu continentul dacă va ajunge la putere.

Pentru a continua discuțiile, Uniunea Europeană a cerut Londrei să se angajeze să ofere compensații financiare în cazul în care guvernul britanic își va schimba din nou poziția.

Conform presei britanice, diplomații de la Bruxelles au numit această prevedere „clauza Farage”.

Citeste siAnul 2026 în Marea Britanie: Teste electorale cruciale pentru Partidul Laburist

Propunerea – observă postul francez de televiziune BFMTV - este explozivă din punct de vedere politic. Reform UK și Conservatorii au promis deja că o vor abroga, denunțând-o ca o încălcare a suveranității Regatului Unit.

După ce a fost în fruntea sondajelor anul trecut, impulsul lui Nigel Farage pare să scadă. La sfârșitul lunii decembrie, Reform UK avea un procent de 25% în sondaje, cel mai scăzut nivel din ultimele peste șase luni, după ce a atins un vârf de 32% în septembrie, potrivit unui sondaj YouGov relatat de The Independent.

Partidul Laburist și cel Conservator au înregistrat creșteri ușoare (20%, respectiv 19% din intențiile de vot), dar rămân în dificultate serioasă.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Adoptarea de către statele membre a acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Mercosur reprezintă un pas aproape final, într-un proces de negociere întins pe durata unui sfert de secol. Deși dosarul este vechi, acesta a generat de-abia acum dezbateri intense pe scena politică din România. Dar cine câștigă și cine pierde din acest acord?

După cum explică Euractiv, pentru multe industrii din UE, acordul este o victorie clară. Elimină tarifele mari la exporturile UE – inclusiv taxe de până la 35% pentru piesele auto și băuturile alcoolice – și demontează alte bariere comerciale.

Potrivit Comisiei Europene, tarifele pentru 91% din bunurile comercializate sunt eliminate. Exporturile către Mercosur ar putea crește cu până la 39% și ar putea asigura 440.000 de locuri de muncă.

În schimb, UE permite cote scutite de taxe vamale pentru carnea de vită și carnea de pasăre, precum și pentru alte produse „sensibile”, cum ar fi orezul, mierea și zahărul.

Importurile de carne de vită fără taxe vor fi limitate la maximum 1,5% din producţia anuală a UE, cele de carne de pasăre la 1,3%, iar tot ce depăşeşte aceste cantităţi va fi importat cu taxe.

Pe de altă parte produsele europene cu indicaţiile geografice vor fi protejate pe pieţele Mercosur. Dintre acestea, 15 sunt produse agricole româneşti.

De altfel, o analiză realizată de Politico îi plasează pe fermieri printre câștigătorii acordului.

Publicația amintește și de subvențiile de 45 de miliarde de euro care ajung în buzunarele fermierilor. De asemenea, există clauze de salvgardare iar fermierii europeni vor putea fi despăgubiți.

Departe, așadar, de apocalipsa agricolă pe care unii o prevestesc.

Printre câștigători, Politico enumeră și industria auto germană. Aceasta este unui dintre investitorii importanți în România.

Dar cine ar fi perdanții, potrivit publicației? Emmanuel Macon, desigur, care a votat contra.

Un mare perdant este China, care își vede slăbită influența în regiunea sud-americană. Un alt perdant este Donald Trump, președintele american care a făcut din protecționism una dintre principalele sale linii de acțiune politică în 2025.

Sancționată puternic de Statele Unite prin politicile tarifare, UE capătă acces liber pe o piață extinsă și arată că poate fi un jucător geopolitic important cu parteneri de încredere.

Citeste siAcordul UE-Mercosur: contradicție în poziția României

În timp ce Statele Unite se izolează prin politicile vamale, Europa desfășoară comerț liber cu Canada și, în curând, cu Mercosur. Acordul este o antiteză a imperialismului trumpian. Este rezultatul unor îndelungi negocieri, nu o decizie unilaterală, de forță, în stil imperialist.

Însă procesul dosarului este departe de a se fi încheiat.

Parlamentul European trebuie acum fie să aprobe textul, iar , rezultatul – prevede Euractiv - este așteptat să fie strâns, deputații votând mai mult pe criterii naționale decât ideologice.

Deputații ar putea, de asemenea, să trimită textul Curții Europene de Justiție pentru un aviz juridic. Măsura a fost deja propusă în noiembrie de un grup de 145 de deputați, dar aceasta a fost blocată temporar.

Înaintarea dosarului în fața instanței de justiție europene ar putea îngheța procesul de ratificare al UE până când Curtea își va emite avizul. Altfel, votul ar putea avea loc la următoarea sesiune plenară, care începe pe 19 ianuarie.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un val de indignare a cuprins Statele Unite după ce un agent al autorităţii federale pentru imigraţie a împușcat și ucis o femeie în timpul unei operațiuni în Minneapolis. Dar cum se vede acest eveniment, prin prisma memoriei istorice europene?

Considerat de administrația de la Washington ca făcând parte dintr-o civilizație în extincție, certat că și-a pierdut valorile, tradițiile, identitatea, oare ce ar putea spune un european, cu un oarecare simț al memoriei istorice, despre împușcarea femeii din Minneapolis de către un agent al Serviciilor de Imigrare (ICE)?

Ei bine, momentul a fost tulburător, nu însă și surprinzător.

Cel puțin noi, aici, în Europa, știm din propria istorie ce înseamnă înarmarea unor grupări de civili cărora li se conferă o misiune măreață și mai ales, alături de sentimentul impunității.

De exemplu, organizațiile SA din Germania, grupuri de șoc afiliate partidului nazist, care au jucat un rol determinant în preluarea puterii de către Adolf Hitler prin terorizarea evreilor și a opozanților politici.

Sau Cămășile Negre din Italia lui Mussolini sau Garda de Fier, aripa paramilitară a Mișcării Legionare din România.  Mai aproape de zilele noastre au fost Tigrii lui Arkan din timpul războiului din fosta Iugoslavie.

Ieșind din perimetrul Europei, să privim către grupurile Colectivos din Venezuela – că tot a ajuns această țară în centrul atenției întregii lumi. Acestea sunt grupuri de civili înarmați, care asigură susținerea guvernului și reprimarea violentă a opoziției.

Niște mici Dumnezei

Toate aceste grupări, cu statut uneori incert din punct de vedere legal, au fost sau sunt – acolo unde mai acționează – cunoscute pentru excesele lor violente.

Desigur, ICE este o instituție creată de stat, iar comparația cu grupările paramilitare funcționează doar până la un anumit punct.

Adică până acolo încât este vorba despre un mare număr de civili care primesc arme, fără o instrucție solidă, chemați să îndeplinească o misiune pe care ei o consideră civică și patriotică și care se cred exonerați de răspundere în cazul oricărui abuz. Pentru că, nu-i așa, servirea cauzei este mai presus de orice.

Nu contează dacă politica anti-imigrație a lui Donald Trump este bună sau nu. Ceea ce contează aici sunt oamenii puși să o aplice.

Odată coborâți în stradă, unii se văd drept niște mici Dumnezei. Încep să simtă ce înseamnă puterea și, mai ales, puterea de a face rău aproapelui știind că nu vei păți nimic după aceea.

Citeste si”Colectivos” - grupări paramilitare pro-Maduro care nu ezită să ucidă civili

Această pornire cinică este comună multor oameni și – iarăși știm din memoria colectivă europeană – a fost folosită din plin de regimurile totalitare. În definitiv, torționarii din lagărele naziste sau din gulagul comunist erau și ei oameni, părinți și bunici grijulii, care își salutau respectuos vecinii și își iubeau câinii.

Ca european nu ești foarte mirat de imaginea unui agent care pur și simplu vânează o femeie ce se îndepărta, la bordul mașinii sale.

Știi că, în condițiile date, era de așteptat să se întâmple, mai devreme sau mai târziu. Iar când vicepreședintele Vance îi asigură pe agenții federali că vor fi protejați și de aici înainte, știi că se va mai întâmpla.

De aceea, în Europa aceasta atât de criticată de ideologii MAGA, încercăm să evităm constituirea unor asemenea grupări armate.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Pe un fond de tensiuni geopolitice crescute, președintele Donald Trump a lansat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, un mesaj ciudat cu privire la trecutul și viitorul Alianței Nord-Atlantice. El și-a exprimat neîncrederea că aliații din NATO ar sări în ajutorul Statelor Unite. Totuși, istoria îl contrazice.

Mesajul este scris cu multe majuscule, în stilul bombastic deja cunoscut al liderului american:

”Amintiți-vă, pentru toți acei mari fani NATO, erau la 2% din PIB și majoritatea nu își plăteau facturile, PÂNĂ CÂND AM VENIT EU.

SUA, în mod prostesc, plătea pentru ei! Eu, respectuos, i-am dus la 5% PIB, ȘI AU PLĂTIT, imediat. Toată lumea spunea că nu se poate face asta, dar s-a putut, pentru că, dincolo de orice altceva, toți sunt prietenii mei. Fără implicarea mea, Rusia ar fi deținut TOATĂ UCRAINA chiar acum.

Rețineți, de asemenea, că eu singur AM ÎNCHEIAT 8 RĂZBOAIE, iar Norvegia, membră NATO, a ales în mod prostesc să nu-mi acorde Premiul NOBEL pentru Pace. Dar asta nu contează!

Ceea ce contează este că am salvat milioane de vieți. RUSIA ȘI CHINA NU AU NICIO FRICĂ DE NATO FĂRĂ STATELE UNITE ȘI MĂ ÎNDOIESC CĂ NATO AR FI ACOLO PENTRU NOI DACĂ CHIAR AM AVEA NEVOIE DE EI. TOȚI SUNT NOROCOȘI CĂ AM RECONSTRUIT ARMATA NOASTRĂ ÎN PRIMUL MEU MANDAT ȘI CONTINUĂM SĂ O FACEM.

Vom fi mereu acolo pentru NATO, chiar dacă ei nu vor fi acolo pentru noi. Singura națiune de care China și Rusia se tem și o respectă este SUA RECONSTRUITA DE DJT.

FACEȚI AMERICA DIN NOU MARE!!!

Președintele DJT”. (Majusculele sunt cele folosite de autor).

Ei bine, mesajul nu este doar plin de bizarerii – cum ar fi acela că statul norvegian i-ar fi refuzat Premiul Nobel pentru Pace. I l-a refuzat un comitet independent, fără vreo legătură cu guvernul norvegian.

Nu e clar de ce Ucraina ar fi fost complet cucerită de Rusia fără Donald Trump. Ceea ce știm este că SUA, sub Donald Trump, a oprit sprijinul militar către Ucraina atacată. Iar cea care suportă greul cheltuielilor este Europa, care cumpără pe banii ei armele americane furnizate Kievului. Tot Europa este cea care finanțează, cu 90 de miliarde de euro, cheltuielile statului ucrainean.

Donald Trump are dreptate când spune că a presat pentru creșterea cheltuielilor militare ale membrilor Alianței. Dar aceasta este și o urmare a fricii aliaților europeni că vor fi lăsați singuri de către Statele Unite în fața Rusiei. Este, într-o anumită  măsură, un semn al scăderii încrederii în aliatul american. Tocmai Donald Trump a pus sub semnul întrebării, în diferite ocazii, viitorul Statelor Unite în cadrul NATO.

În sfârșit, Donald Trump lansează un mare neadevăr atunci când spune că aliații nu sunt gata să sară în sprijinul Statelor Unite.

Celebrul Articol 5 din Tratatul NATO a fost activat o singură dată, și tocmai în sprijinul Statelor Unite, după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Aliații au pornit cu toții, alături de Statele Unite, în războiul împotriva terorismului. România, care la acea dată nu era stat membru NATO, și-a asumat obligații ca și cum ar fi făcut parte din alianță. Circa 30.000 de militari români au fost trimiși, prin rotație, în teatrul de război din Afganistan. Dintre aceștia, 27 și-au pierdut viața.

Probabil că Donald Trump nu a știut sau a uitat aceste mici detalii ale istoriei.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cu puțin timp înainte de finalul anului, o scrisoare semnată de zeci de personalități din întreaga Europă, lansează un mesaj direct: ”Este timpul pentru o Declarație de Independență a Uniunii Europene”. Scrisoarea a fost publicată în ziarele La Repubblica din Italia, El Pais din Spania, Le Soir din Belgia, Gazeta Wyborcza din Polonia și Le Monde din Franța. 

Printre semnatari găsim foști membri ai Comisiei Europene și Parlamentului European, directori de instituții politice și financiare, activiști civici și intelectuali publici. Iar urmările acestui demers le vom vedea, probabil, în 2026.

De la începutul scrisorii, semnatarii constată că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, iar strategia de conciliere față de Donald Trump - de la Summitul NATO la dereglementarea normelor digitale, inteligenței artificiale și de mediu, inclusiv umilințele tarifare - nu funcționează: 

”Trump nu a devenit nici mai predictibil și nici mai puțin ostil.

Dimpotrivă, concesiile au dus la un plan de capitulare inacceptabil pentru Ucraina și o declarație politică de război împotriva UE sub forma strategiei de securitate națională a SUA.

Prin urmare, Europa trebuie să tragă concluziile necesare: securitatea, prosperitatea și democrația sa nu mai pot depinde de voința schimbătoare a Statelor Unite. Autonomia strategică nu mai este o opțiune, ci o necesitate.

Trebuie să asigurăm până în 2028 implementarea deplină a rapoartelor Letta și Draghi privind finalizarea pieței unice și competitivitatea europeană. În plus, avem nevoie de un buget multianual care să sprijine investiții suplimentare, publice și private, în industrii cheie și inovatoare.

Însă recâștigarea competitivității și modernizarea bugetului nu sunt suficiente pentru a construi o Europă geopolitică.

O Apărare comună europeană

La fel ca în 1950, trebuie să ne concentrăm asupra unui punct critic, și anume stabilirea unei Apărări Comune Europene susținute de o uniune politică mai puternică.

Doar o Europă mai federală poate face față acestor provocări, asigurând respectarea valorilor și drepturilor noastre fundamentale, cu excepția cazului în care suntem pregătiți să-l acceptăm pe Trump ca autoritate politică mondială, într-un parteneriat ambiguu cu Putin și Xi Jinping.

Într-un sens mai general, instituțiile și liderii UE trebuie să exploateze pe deplin Tratatul de la Lisabona, printr-o interpretare federalistă a acestuia în toate domeniile, așa cum s-a făcut și în cazul răspunsului la pandemia de coronavirus, precum și în urma apelului lui Draghi la un „federalism pragmatic”.

UE nu ar fi fost o putere comercială dacă această politică ar fi fost supusă unanimității. De aceea – spun autorii - în politica externă, apărare și finanțe nu trebuie să mai existe drept de veto.

Pentru aceasta, semnatarii propun ca statele membre care nu vor accepta decizii luate prin vot majoritar să nu mai beneficieze de avantajele oferite de bugetul european.

În al doilea rând, semnatarii susțin promovarea unei Adunări Interparlamentare care să pledeze pentru implementarea deplină a acestor obiective, împreună cu o Adunare ad-hoc a Cetățenilor Europeni pentru a implica cetățenii și sfera publică europeană în general.

”În acest scop, susținem crearea unei coaliții pro-europene reînnoite, transpartizane și interinstituționale, care să cuprindă cele mai angajate state membre din Consiliul European, majoritatea pro-europeană din Parlamentul European și Parlamentele Naționale, Comisia Europeană și instituțiile regionale și locale.

Îndemnăm toate aceste instituții să sprijine o Uniune mai suverană și democratică”, se arată în încheierea documentului.

Ce se va întâmpla în anul viitor în relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? Întrebarea este cu atât mai presantă cu cât, în strategia de securitate recent adoptată, America își propune să sprijine partidele naționaliste și de extremă dreapta din Europa. Dar există o problemă...

Într-adevăr, Donald Trump a promis sprijin partidelor și mișcărilor naționaliste și de extremă dreapta din Europa, pe care el le consideră ”patriotice”.

Problema este că Trump rămâne nepopular nu doar în Europa în general, dar nu se bucură de o mare susținere nici măcar în rândul simpatizanților partidelor populiste de dreapta, arată un sondaj realizat de Politico.

Susținătorii partidelor populiste de dreapta, pe care administrația le-a menționat în strategia sa de securitate, îl susțin pe președintele SUA într-o măsură mai mare decât alții, dar nici măcar aceștia nu-i oferă liderului de la Casa Albă un sprijin răsunător.

În Franța, printre alegătorii partidului Reuniunea Națională, mai mulți au opinii negative în ce-l privește pe Donald Trump (38%) față de 30% opinii pozitive.

Și susținătorii Alternativei pentru Germania sunt divizați în privința lui Trump, 34% având o părere bună despre el și 33% negativă.

În Marea Britanie, scorul între votanții formațiunii Reform UK este echilibrat, 39% opinii negative față de 38% pozitive.

Noile date se constituie într-un potențial avertisment la adresa partidelor populiste de dreapta care încearcă să atragă un sprijin mai larg, apropiindu-se în același timp de Trump.

În strategia sa de securitate, Donald Trump descrie Europa drept un spațiu al crizei, care se confruntă cu amenințarea dispariției.

Accentuarea diviziunilor

O versiune confidențială a documentului, dezvăluită de presa americană, ar afirma chiar că Donald Trump ar viza patru state pe care le-ar putea desprinde de Uniunea Europeană, dând astfel o lovitură mortală unui bloc pe care îl consideră drept un rival economic și un adversar ideologic. Acestea sunt Italia, Austria, Ungaria și Polonia.

Totuși, chiar și în aceste țări, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne puternic, așa cum arată ultimul sondaj Eurobarometru. Sprijinul pentru o Uniune Europeană mai puternică – deci, în niciun caz, desființată – se cifrează între 82% în Polonia și 86% în Austria.

Așadar, o intervenție directă a lui Donald Trump și a brațului său ideologic MAGA în dezbaterile europene ar contribui mai degrabă la accentuarea diviziunilor, inclusiv în ce-i privește pe potențialii alegători ai dreptei populiste.

Iar aceasta se vede cel mai clar în Franța, unde liderii extremei drepte s-au grăbit să respingă eforturile Casei Albe.

Jordan Bardella, lider al Reuniunii Naționale, a respins, într-un interviu pentru The Telegraph ideea de a fi ”vasal” față de un ”frate mai mare precum Trump”.

În timp ce Thierry Mariani, membru al consiliului național al partidului, a declarat pentru Politico că „Trump ne tratează ca pe o colonie - cu retorica sa, dar mai ales din punct de vedere economic și politic”.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România