Dezangajarea militară a SUA în Europa aduce această problemă în centrul preocupărilor statelor membre. Soluțiile tehnice nu lipsesc, dar există încă multe obstacole în calea acestei noi cooperări.

Confruntată cu dezangajarea americană, Europa își dă seama de marea sa slăbiciune militară. Statele Unite asigură peste 70% din cheltuielile de apărare ale Alianței Atlantice.

Europenii înțeleg că a venit vremea să investească ei înșiși în propria apărare. Este posibil? O amplă analiză realizată de colegii noștri de la RFI scoate în evidență capacitățile tehnice ale Europei dar atrage atenția și asupra obstacolelor ce stau în fața unui obiectiv atât de ambițios.

În mod clar, primul pas pe care statele membre UE trebuie să-l facă este să crească bugetele apărării. Ceea ce se întâmplă, poate nu cu viteza așteptată. Dar tendința este clară. În 2024, majoritatea celor 27 de țări ale Uniunii Europene și-au cheltuit deja mai mult de 2% din PIB pe sectorul militar. Este adevărat, unii investesc chiar mai mult.

În statele baltice, efortul de apărare ar putea crește până la un interval între 3,7% și 5,5% în 2026. Polonia are un efort bugetar de 4,7% din PIB pentru 2025 și în curând va fi de 5%. Un obiectiv care i-ar permite să devină principala forță terestră din Europa.

Ungaria și România urmează aceeași cale. În Europa de Nord, schimbarea mentalității a fost la fel de vizibilă în ultimii doi ani. Germania tocmai a anunțat un uriaș plan de înarmare de 500 de miliarde de euro, dar Franța rămâne blocată în problemele ei bugetare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a prezentat planul „ReArm Europe” la începutul lunii martie. Măsurile propuse vor face posibilă mobilizarea a 800 de miliarde de euro, dintre care 150 de miliarde sub formă de împrumuturi pe termen scurt disponibile celor douăzeci și șapte pentru a sprijini industria europeană de apărare.

Citeste siGrupul franco-britanic Eutelsat se declară pregătit să preia rolul Starlink în Ucraina

Europenii ar urma, așadar, să cumpere mai mult în materie de echipamente militare, dar să cumpere cu precădere de la industria europeană

Problema este că industria de apărare este încă prea fragmentată. Europenii sunt, de asemenea, prea dependenți de echipamentele americane, un obstacol serios în calea apariției giganților industriali.

În Ucraina, Orientul Mijlociu și, de asemenea, în Marea Roșie, conflictele relevă importanța apărării aeriene în fața amenințărilor, de la rachete la drone.

Ambiția europenilor este de a realiza un sistem antirachetă după modelul israelian Iron Dome,

Există un proiect numit „Sky Shield”, al cărui lider este Germania.

Până acum, 21 de țări s-au alăturat programului, cu excepțiile notabile din Italia și Franța. De ce? Principala lor plângere este că programul nu include și industriile lor.

Un alt neajuns dezvăluit de războiul din Ucraina: capacitatea de a lovi adânc, dincolo de linia frontului. Europa are arme precum French Scalp sau British Storm Shadow, dar acestea nu sunt încă disponibile în număr suficient pentru un război generalizat.

Europa trebuie să se grăbească pentru a crea giganți industriali

Dacă europenilor le lipsesc armele, le lipsesc și instrumentele electromagnetice și prin satelit pentru a fi autonomi pe câmpul de luptă față de Statele Unite. De exemplu radarele folosite pentru a detecta rachetele lansate și traiectoria acestora, dar și sateliții.

O altă întrebare este: cine va înlocui Starlink?

Sistemul european Eutelsat are încă mai puțini sateliți decât cel al miliardarului american. În sfârșit se pune problema inteligenței artificiale pe câmpul de luptă, un domeniu în care europenii se află încă în urma americanilor.

Prin urmare, putem să ne înarmăm la scară europeană? Soluții sunt, concluzionează RFI. Dar totul se reduce la politica industrială.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Apropierea dintre Statele Unite și Rusia ar putea pune în pericol răspunsul europenilor la adresa încercărilor de sabotaj rusesc. O știre Reuters informează că mai multe agenții de securitate națională din SUA și-au oprit eforturile coordonate pentru a contracara războiul hibrid, dezinformarea și atacurile cibernetice.

Agenția citează unsprezece actuali și foști oficiali, care au cerut să le fie păstrat anonimatul, care susțin că, de când Donald Trump a preluat mandatul pe 20 ianuarie, o mare parte a lucrărilor a intrat într-un impas.

Fostul președinte Joe Biden ordonase anul trecut echipei sale de securitate națională să înființeze grupuri de lucru pentru a monitoriza problema pe fondul avertismentelor din partea serviciilor de informații americane că Rusia escaladează un război în umbră împotriva națiunilor occidentale.

Planul a fost condus de Consiliul Național de Securitate (NSC) al președintelui și a implicat cel puțin șapte agenții de securitate națională care lucrează cu aliații europeni pentru a contracara comploturile care vizează Europa și Statele Unite, au declarat pentru Reuters șapte foști oficiali care au participat la grupurile de lucru.

Unii oficiali implicați în grupurile de lucru s-au declarat îngrijorați de faptul că administrația Trump renunță la prioritizarea problemei, în ciuda avertismentelor serviciilor de informații.

Reuters notează că luna trecută, FBI a pus capăt unui efort de a contracara interferența în alegerile din SUA a actorilor străini, inclusiv Rusia, și a pus în concediu personalul care lucrează pe această problemă la Departamentul de Securitate Internă.

De asemenea, Departamentul de Justiție a desființat o echipă care a confiscat bunurile oligarhilor ruși.

Unii analiști au declarat pentru Reuters că reducerea efortului pentru a contracara tacticile de război hibride ale Moscovei s-ar dovedi periculoasă pentru SUA.

Spre deosebire de aliații săi occidentali, administrația Trump este în prezent în discuții cu Moscova pentru creșterea prezenței diplomatice a Rusiei la Washington, a declarat un oficial înalt al SUA. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor Reuters.

Agenția amintește că serviciile americane au urmărit de ani de zile operațiunile de influență ale Rusiei și atacurile asupra infrastructurii critice din SUA.

Sub Biden, oficiali de top din domeniul securității cibernetice au condus o echipă mixtă pentru a împărtăși cu țările europene încercările Rusiei de a influența alegerile și a găsi modalități  pentru a descuraja atacurile Moscovei asupra sistemelor naționale de securitate, a declarat un fost oficial superior american.

În acest context, Reuters amintește că victoria candidatului de extremă dreapta, pro-Putin, Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România din noiembrie a fost anulată de Curtea Constituțională a țării, după ce rapoartele desecretizate ale serviciilor secrete românești indicau o posibilă ingerință a Rusiei

Decizia a fost apoi criticată de vicepreședintele lui Trump, JD Vance. Georgescu și Moscova au negat orice amestec.

Să mai spunem că luni, premierul polonez Donald Tusk, citând rapoarte ale procuraturii din Lituania, acuza Rusia că s-a aflat în spatele acțiunilor de incendiere a unui mare magazin de mobilă din Lituania și a unul mall din Varșovia.

Mesajul a venit pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale oficialilor europeni legate de recrutarea de către Rusia, prin rețeaua Telegram, a unor potențiali autori de acte de diversiune sau teroriste în întreaga Europă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Încetarea parțială a focului, convenită în timpul convorbirii telefonice dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, nu este deloc de natură a-i liniști pe europeni. Ei continuă să se teamă de un atac masiv al Rusiei. Și se pregătesc pentru ce-i mai rău.

Nu a fost deloc un sentiment de ușurare. Concluziile discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin au fost primite în cancelariile europene cu un amestec de scepticism și teamă.

Încetarea focului trebuie să fie „verificabilă”, cu ucrainenii „în jurul mesei”, a avertizat imediat președintele francez Emmanuel Macron după discuția dintre Trump și Putin.

Într-o declarație comună în urma primirii președintelui francez, la Berlin, de către cancelarul german Olaf Scholz, cei doi lideri europeni au asigurat că Ucraina poate conta pe continuarea ajutorului militar european. Ceea ce sugerează că, din punctul de vedere franco-german, pacea nu este deloc aproape.

Declarația a venit în aceeași zi în care parlamentul german, Bundestag, a aprobat un plan istoric de înarmare, de 500 de miliarde de euro.

Amenințarea rusă privește toate țările europene, iată avertismentul președintelui Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat marți Agenția France-Presse.

Antonio Costa, care prezidează organismul ce-i reunește pe șefii de state și de guverne, a declarat că „vecinii Rusiei sunt preocupați de amenințarea militară reprezentată de Rusia”. Costa a spus că „este esențial ca toată lumea să înțeleagă că această amenințare este colectivă”.

”Rusia se pregătește pentru o confruntare cu democrațiile europene în timp ce Statele Unite își schimbă atenția către regiunea Indo-Pacific”. Este declarația-avertisment făcută marți de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs ținut la Academia Militară Regală de la Copenhaga.

Potrivit șefei Comisiei Europene, Rusia și-a extins masiv capacitatea de producție militaro-industrială”, în timp ce ”se pregătește pentru confruntarea viitoare cu democrațiile europene”.

Europa trebuie să se înarmeze rapid pentru a stabili o descurajare credibilă până în 2030, a mai spus Ursula von der Leyen. Comisia Europeană urmează să își prezinte astăzi „Cartea albă” privind apărarea, ca parte a strategiei sale de înarmare a Europei. Iar joi va avea loc un summit european pe aceeași temă.

Un mesaj în aceeași direcție a venit de la înalți diplomați din Letonia și Estonia, aflați la o conferință pe teme de securitate din capitala indiană New Dehli.

Ei au avertizat că Vladimir Putin nu este de fapt interesat de niciun acord de pace semnificativ.

„Nu există măcar un singur indicator că Rusia dorește pace”, a spus Baiba Braže, ministrul de externe al Letoniei.

În timp ce Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei spune că Rusia cu siguranță ”nu și-a schimbat niciunul dintre obiective”.

Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene atât cu privire la adevăratele dorințe ale Rusiei cât și față de adevărata capacitate de negociere cu care se laudă Donald Trump.

Ceea ce europenii înțeleg – nu se știe dacă și președintele Trump - este natura războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin. Este un război împotriva aspirațiilor europene ale Ucrainei. Și un război împotriva democrațiilor europene în general.

Iar marele semn de întrebare este dacă un asemenea război civilizațional poate fi oprit prin concesii teritoriale sau aranjamente economice.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Agenți ruși s-au aflat în spatele incendiilor produse în mari centre comerciale din Lituania și Varșovia. Este concluzia procurorilor lituanieni, după două evenimente produse în cursul anului 2024. Anunțul vine în contextul dezvăluirilor de dată recentă potrivit cărora Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a comite acte de sabotaj în întreaga Europă.

După cum informează postul public de radio de la Varșovia, procurorii lituanieni consideră că serviciile de securitate ale Rusiei au orchestrat atacurile incendiare de anul trecut asupra unui depozit de mobilă din Vilnius și a unui mare centru comercial din Varșovia.

„Aceste acte criminale au fost comise de un grup terorist înființat anterior, care urmărea să comită infracțiuni în Lituania și Letonia, alături de alte persoane”, au declarat autoritățile lituaniene într-un comunicat.

Premierul polonez Donald Tusk a menționat că un cetățean ucrainean angajat de agenți ruși a încercat să dea foc și unei fabrici de vopsea din Wrocław.

„Aceasta este natura acestui stat”, a scris Tusk pe rețelele de socializare, adăugând că astfel de incidente de sabotaj au fost descoperite în Polonia, Lituania și Letonia și sunt indicii privind acțiuni similare în Suedia.

Tusk a anunțat anterior că nouă persoane au fost arestate în Polonia sub suspiciunea de „implicare directă în acte de sabotaj în numele serviciilor ruse”.

Procuratura lituaniană a declarat că a colaborat îndeaproape cu autoritățile din Polonia și din alte țări pentru a investiga incendiul de la un mare depozit de mobilă produs la 9 mai 2024.

Autoritățile poloneze au legat, de asemenea, incendierea mall-ului din Varșovia de o campanie de sabotaj mai amplă, presupus a fi orchestrată de Moscova.

„Este o chestiune foarte serioasă”, a spus Tusk reporterilor, adăugând că aceasta implică mai multe națiuni europene și subliniază un model emergent de operațiuni de sabotaj susținute de Rusia în regiune.

Declarațiile liderului polonez vin la câteva zile după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că desfășoară „terorism sponsorizat de stat” împotriva Europei.

O amplă investigație de presă la nivel duropean a dezvăluit recent că Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a răspândi dezinformarea, a comite acte de sabotaj și atacuri cibernetice în toată Europa.

Jurnaliştii care s-au infiltrat în aceste rețele au văzut şi au primit chiar ei solicitări de a efectua diverse acte de sabotaj, inclusiv acoperirea Cartierului European din Bruxelles cu autocolante anti-NATO sau colectarea adreselor de e-mail a 30 de jurnalişti belgieni consideraţi că simpatizează cu cauza ucraineană. Participanților li s-au promis plăți în criptomonede în schimbul sprijinului.

O posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia nu va opri aceste tipuri de atacuri în Europa, au avertizat oficialii de securitate.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un document al unui grup de gândire american apropiat de Donald Trump începe să genereze numeroase discuții în mediile de presă europene. Materialul vizează desființarea de facto a Uniunii Europene, iar grupul de gândire american este cunoscut pentru influența puternică asupra politicilor republicane.

Documentul a fost realizat de Fundația Heritage o organizație creată în 1973 și care a avut o influență considerabilă asupra politicienilor republicani.

Fundația este autoarea documentului programatic numit „Proiectul 2025”, un plan de schimbări rapide operate de administrația americană, constând în închideri de birouri și instituții, anularea reglementărilor și înlocuirea a mii de angajați din sectorul public cu persoane fidele.

Deși a negat în campania electorală că-și va baza politicile pe ”Proiectul 2025”, primele luni de mandat arată că planul este urmat îndeaproape de noua administrație.

Publicația central-europeană de investigații VSquare a obținut un rezumat al propunerilor de transformare a Uniunii Europene, intitulat The Great Reset (Marea Resetare). Acest document de lucru, care va fi supus dezbaterii în cadrul Fundației Heritage, a fost realizat de două organizații din Europa Centrală: Mathias Corvinus Collegium (MCC) și think-trank-ul polonez Ordo Iuris.

Acestea propun o revizuire instituțională completă a Uniunii Europene, în esență prin desființarea Comisiei Europene și a Curții Europene de Justiție așa cum există în prezent.

Ideea este de a transforma Comisia Europeană într-un organism pur tehnic, dezlipirea acesteia de influența politică reală și reducerea la un Secretariat General.

În consecință, procedurile de încălcare a dreptului comunitar ar fi abolite.

Aceste proceduri au vizat adesea guvernul ungar al lui Viktor Orbán și fostul guvern al partidului Lege și Justiție din Polonia din cauza numeroaselor abateri de la legislația UE, derapajele de la normele statului de drept și încălcări ale drepturilor omului.

În mod simbolic, semnalând sfârșitul Uniunii Europene așa cum o cunoaștem, MCC și Ordo Iuris propun redenumirea acesteia în Comunitatea Europeană a Națiunilor (ECN).

Deși propunerea nu face referire la aceasta în mod explicit, conceptul are numeroase asemănări cu Comunitatea Statelor Independente, dominată de Rusia, succesorul Uniunii Sovietice.

Rețeaua de investigație VSquare a dezvăluit că Fundația Heritage a adunat grupuri conservatoare de linie dură pe 11 martie pentru a discuta despre cum vor fi revizuite actualele structuri ale UE.

Potrivit publicației central-europene, colaborarea dintre Ordo Iuris, MCC și Heritage este demnă de remarcat în sine, dar legăturile cu influența rusă duc lucrurile la un alt nivel.

Ordo Iuris a negat afilierile pro-ruse, dar s-a angajat de mult timp alături de rețele care promovează narațiunile pro-Kremlin, inclusiv Congresul Mondial al Familiilor – un grup legat de oligarhul rus Konstantin Malofeev.

MCC, condus de, Balázs Orbán, directorul politic al lui Viktor Orbán, s-a confruntat, de asemenea, cu întrebări privind legăturile sale financiare și ideologice cu interesele ruse. Grupul este finanțat în mare parte din comerțul cu petrol rusesc al companiei petroliere ungare MOL.

Alinierea politicilor lui Donald Trump cu planurile Fundației Heritage și colaborarea sa cu acești actori iliberali din Europa Centrală ridică întrebări serioase cu privire la direcția viitoare a relațiilor transatlantice și a implicării administrației americane în afacerile europene.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Foarte important mesajul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în interviul acordat corespondentei RFI România la Chișinău, Valeria Vițu. 

”Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UE.

Rusia, prin propagandă și prin amestecul fără precedent de care dă dovadă, reușește să creeze tensiuni și să pună în pericol procesele democratice din multe țări, inclusiv din România. Pentru noi este important să avem parteneri la București care lucrează pentru România, pentru Republica Moldova, nu cineva care este subordonat Rusiei și care promovează interesele Rusiei”.

Cu alte cuvinte, ceea ce românii vor alege la 4 și 18 mai va avea o importanță foarte mare și dincolo de Prut. Iar președinta Maia Sandu a sintetizat perfect miza alegerilor: menținerea României în familia europeană sau căderea în autocrație și ieșirea din Europa.

Citeste si(Exclusivitate RFI) Maia Sandu: Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UE

Republica Moldova, la rândul ei, se află într-un moment de răscruce. Nu știe ce-i va rezerva viitorul, în urma negocierilor ruso-americane privind războiul din Ucraina. Lipsită de garanții de securitate, mica țară dintre Prut și Nistru are toate motivele să se teamă de stilul tranzacționist al lui Donald Trump, în combinație cu agresivitatea cunoscută a Rusiei lui Putin.

Republica Moldova, la rândul ei, va avea alegeri legislative în octombrie și miza este, de asemenea, uriașă. Instalarea unui guvern cu orientare pro-rusă la Chișinău ar imita scenariul georgian, cu un președinte pro-european izolat și un executiv care, treptat, retează aspirațiile europene.

În mod clar, pentru a-și menține traiectoria europeană, Chișinăul are nevoie de sprijinul politic și material al Bucureștiului, dar mai cu seamă de sprijinul moral, de exemplul României ca democrație de succes. O Românie căzută sub un regim iliberal și autoexilată la marginea Uniunii Europene, ar da un semnal de rău augur dincolo de Prut.

Invers, o Republică Moldova cu un guvern manevrat de la Moscova ar însemna un ghimpe în coasta României. Suntem, cum se spune, în aceeași barcă.

Și putem înțelege mai bine de ce extrema dreaptă pro-rusă din România o urăște din toți rărunchii pe președinta Maia Sandu. De ce o etichetează drept ”soroșistă” și ”separatistă”.

Așa că, dacă vrem ca frații de peste Prut să mai aibă o șansă, dacă vrem să nu-i vedem iarăși în ghearele Rusiei – și dacă nu vrem să-i avem pe ruși peste un fir subțire de apă - să avem grijă pe cine punem președinte la București!

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Câteva imagini luate din stradă după anunțarea de către Curtea Constituțională a respingerii lui Călin Georgescu au devenit virale. Ele arătau oameni literalmente devastați de această veste, care plângeau strigându-și nemulțumirea. Imaginile sunt foarte semnificative și dezvăluie o realitate complexă.

Unii s-au amuzat la vederea imaginilor în care oamenii plângeau după eliminarea lui Călin Georgescu din competiție. Dar nu e nimic comic în toate acestea. Imaginile trebuie să ne dea de gândit. De exemplu, la modul în care o hologramă umflată de boți și algoritmi, un discurs straniu dar gol de conținut, pot genera o adevărată isterie colectivă.

Și mai este ceva: fenomenul Călin Georgescu a strâns laolaltă nemulțumiri, a hrănit speranțe și a născut sentimentul apartenenței la o cauză. Parcă vrăjiți de acest personaj, adepții acestei mișcări nu au înțeles sau nu au vrut să vadă mâna lungă a Rusiei. Narațiunile rusești au fost rostogolite cu aplomb de televiziunile favorabile, de bloggeri, lideri de opinie, creatori online.

Dar dincolo de aceasta, adeziunea oamenilor la fenomenul Georgescu a fost sinceră și, într-o foarte mare măsură, nemulțumirile care i-au dus în această direcție sunt legitime.

Corupția din instituțiile statului, izolarea politicienilor de popor, lipsa de transparență, abuzurile de la vârful politicii și din microcosmosul administrației, de exemplu. Sau discrepanțele uriașe de dezvoltare dintre regiuni, dintre urbanul mare și urbanul mic și mediul rural, ba chiar dintre diverse cartiere ale marilor orașe. Privilegiile nemăsurate ale politicienilor, magistraților, ale oamenilor din instituțiile de forță.

Toate aceste nemulțumiri trebuie luate în serios. Le resimțim cu toții, vorbim despre ele dar iată că niște conaționali au ajuns să vadă rezolvarea lor pe calea radicală.

Ce se va întâmpla acum cu acești oameni?

Întrebarea este esențială. După eliminarea lui Călin Georgescu există pericolul ca unii dintre adepții săi să se radicalizeze, să considere că rezolvarea problemelor lor nu mai este posibilă pe căi democratice și că este cazul să treacă la acțiuni de forță. Astfel de mișcări au mai existat în istorie, chiar în România. Pericolul nu trebuie subestimat.

În războiul său hibrid, Kremlinul nu s-ar sfii să încurajeze astfel de grupuri sau așa-numiți lupi singuratici. Fosta URSS a susținut astfel de mișcări pe cuprinsul Europei, în timpul războiului rece. Iar Federația Rusă a continuat practicile, dacă ne gândim la actele de sabotaj care se înregistrează tot mai des în Uniunea Europeană.  

Alți adepți ai lui Călin Georgescu, în mod sigur, cu mult mai numeroși, vor rămâne în așteptarea unui alt mesia – și să nu ne facem iluzii, șarlatani se vor găsi. La fel și sponsori generoși.

De aceea este foarte important ca un număr cât mai mare de aderenți, oameni reali cu nemulțumirile lor legitime, să fie recâștigați de partea democrației.

Nu va fi simplu să le explici că planul propus de extrema dreaptă, cu naționalizări de întreprinderi și cu alungarea multinaționalelor înseamnă colaps economic și financiar, în urma căruia vor suferi exact cei mai vulnerabili. Sau că democrația, chiar imperfectă, este mai bună ca orice dictatură și că apartenența la Uniunea Europeană este soluția, nu problema. Și că nu putem aștepta nimic bun de la Rusia.

Nu e simplu, dar pentru asta există liderii politici și pentru asta există campanii electorale.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Curtea Constituțională a respins candidatura lui Călin Georgescu, la puțin timp după ce Kremlinul a comunicat că într-o asemenea situație, alegerile din România ar fi ilegitime. Bucureștiul a reacționat, dar consecințele evenimentelor sunt mai profunde.

Ministerul Afacerilor Externe a răspuns marți seara afirmațiilor purtătorului de cuvânt al Kremlinului potrivit cărora alegerile din România ar fi ilegitime atâta timp cât Călin Georgescu n-ar fi lăsat să candideze. Iată răspunsul concis al diplomației de la București:

”Afirmația lui Dmitri Peskov este inacceptabilă dar în linie cu efortul sistematic al Federației Ruse de a manipula și interfera cu procesele democratice din România. Kremlinul constată că eșuează, și de aici frustrarea.

Rusia nu are alegeri libere de aproape 20 ani. Un stat agresor nu poate să dea lecții de democrație.

Pentru contrast, în Rusia opoziția nu are parte de acces la instituții și procese legale. Opozanții sunt executați la câțiva metri de Kremlin.

România a răspuns deja direct ingerinței străine trimițând acasă pe cei care au ținut legătura cu o grupare paramilitară (de sorginte nazistă) asociată unui candidat, care încerca să răstoarne ordinea democratică constituțională în România”.

Un răspuns clar și plin de adevăruri. Câteva precizări ar fi, însă, necesare.

Într-adevăr, cum spune MAE, rușii au pierdut, atâta timp cât candidatul lor favorit, pe care nu s-au sfiit să-l numească, a fost scos din cursă. Poate că își vor găsi imediat altul. Dar nu aceasta este problema.

De fapt, rușii au câștigat deja ceva important, pentru că au trecut la alt nivel. Ei pur și simplu nu mai au nevoie să se ascundă, să acționeze cu fereală în România, așa cum stăteau lucrurile până mai ieri.

Când serviciul extern al Rusiei, SVR, și-a manifestat susținerea pentru Călin Georgescu, iar apoi purtătorul de cuvânt al Kremlinului a repetat-o, mulți din România au văzut aceasta ca pe un fel de brânci dat candidatului. În definitiv, în România, când rușii te laudă, ești pierdut.

Și totuși, ceva s-a schimbat, cu valurile de dezinformare, cu campaniile TikTok plătite cu milioane de euro, așa cum o arată documentele CSAT, rapoartele guvernelor din Italia și Franța sau referatele procurorilor români.

Discursul pro-rus în România a încetat să mai fie straniu. S-a normalizat, repetat de liderii extremei drepte. Sau reluat de televiziuni, publicații online, lideri de opinie, agitatori, blogeri.

Rusia a ajuns să mizeze în România pe o cotă electorală de cel puțin 30%, după ce acum ceva timp de-abia putea ajunge la 5%. Și nici măcar nu mai trebuie să se ascundă. Mesajul Kremlinului nu a avut legătură cu Călin Georgescu ci a fost adresat opiniei publice românești: suntem aici și trebuie să țineți seama de noi.

Rusia lucrează pe termen mediu și lung. Și a reușit în România o breșă istorică. Iar aceasta nu este deloc o înfrângere.

Discursul de adio de marți seara al lui Călin Georgescu, după respingerea candidaturii, a fost în această direcție. El a spus că și-a făcut datoria.

Într-adevăr, Georgescu pleacă. Georgismul rămâne. Iar Rusia e aici mai mult ca niciodată.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Peste 35 de organizații civice și 40 de lideri de opinie au lansat un Manifest pentru Europa. Apelul public sprijină apartenența europeană a României. Este o primă reacție a societății civile într-o perioadă tulbure, cu perspectiva susținerii de către Statele Unite și Rusia a mișcărilor extremiste din România și din întreaga Europă.

Autorii manifestului încep prin a spune că Europa a avut ca destin Uniunea Europeană.

”O demonstrează cele șapte decenii de pace și de prosperitate fără precedent (…) cea mai lungă perioadă de pace construită oriunde în lume”.

”Iar Uniunea Europeană este destinul României ” se spune în apel.  

”O demonstrează faptul că România europeană se află, din 2007 încoace, în cea mai prosperă, demnă și liberă perioadă din întreaga istorie a României”.

Autorii documentului afirmă că trebuie ”să facem tot ce ne stă în puteri astfel încât copiii și nepoții și strănepoții noștri să poată fi, la rândul lor, simultan români și europeni.

Trăim o clipă istorică teribilă, în care putem pierde această Europă care ne-a fost destin. Dintr-o prezență firească, Europa poate deveni pentru noi o amintire.

Pe care le-o vom putea povesti copiilor și nepoților noștri – dar ne va fi imposibil să le explicăm de ce n-am făcut-o posibilă și pentru ei. De ce n-am făcut în 2025 tot ce ne stătea în puteri, și chiar mai mult decât atât, pentru ca și ei să se poată bucura de România europeană. Care să fie și pentru ei o prezență reală – nu o amintire tot mai îndepărtată.

Trebuie să lăsăm urmașilor o Românie cel puțin la fel de bună ca cea pe care am primit-o. Nu o dictatură, nu o autocrație, nu un regim iliberal. Ci o democrație: imperfectă, dar perfectibilă.(…)

Uniunea Europeană e destinul copiilor noștri. N-avem dreptul să le furăm acest destin.

Europa e unicul destin acceptabil pentru România”, se mai spune în apelul societății civile.

După cum o afirmă chiar autorii, manifestul reprezintă un semnal de alarmă în fața tentațiilor populiste și a riscului real de izolare a României.

În același timp, manifestul vine într-un moment delicat pentru întreaga Europă. Guvernele Uniunii Europene, alături de Marea Britanie și alți parteneri, construiesc planuri de apărare comună în fața pericolului rusesc, pe fondul unei posibile dezangajări a Statelor Unite.

În același timp, personalități din cadul administrației americane, precum JD Vance și Elon Musk, susțin fățiș formațiunile anti-europene și extremiste de pe cuprinsul Uniunii și susțin că Europa și Statele Unite nu mai sunt animate de aceleași valori.

Mesajele din Statele unite se aliniază astfel cu cele ale Kremlinului, care de mulți ani desfășoară un război hibrid la adresa democrațiilor europene, prin campanii de dezinformare, acte de sabotaj sau amestec în procesele electorale.

Tensiunea a crescut după ce, în urma primelor discuții ruso-americane din Arabia Saudită, din februarie, au apărut zvonuri potrivit cărora Rusia ar fi cerut ca România și alte țări din regiune să revină sub influența sa.

Adunări publice pentru susținerea apartenenței europene a României sunt anunțate pentru sâmbătă, 15 martie, în București și în alte orașe din țară.  

Manifestul pentru Europa poate fi consultat la adresa de internet:

https://freedomhouse.ro/romania-este-europa-un-apel-al-societatii-civile-pentru-viitorul-european-al-romaniei/

Tensiunea se simte tot mai acut în Europa Centrală și de Est, pe măsură ce administrația Trump lasă Ucraina fără sprijin în fața agresorului rus și se îndreaptă către o înțelegere cu Kremlinul. Ce face partenerul nostru strategic, Polonia, într-o astfel de situație? Se pregătește pentru ce e mai rău și susține cu toate puterile Ucraina.

După cum informează Notes from Poland dar și numeroase alte publicații internaționale, premierul polonez, Donald Tusk, a anunțat în fața parlamentului țării sale planuri de a introduce pregătirea militară pentru fiecare bărbat adult din țară, în fața unui potențial război.

Șeful guvernului de la Varșovia a afirmat că aceasta le va permite oamenilor să devină soldați cu drepturi depline în situații de conflict.

Adresându-se ulterior jurnaliştilor, Tusk a subliniat că planurile sunt în curs de elaborare şi că detaliile despre modul în care va funcţiona sistemul vor fi anunţate „în săptămânile următoare”. Totuși, el a sugerat că ceea ce se propune nu este serviciul militar obligatoriu.

În același timp, Polonia spune că este pregătită să caute alternative la rețeaua Starlink a lui Elon Musk pentru a oferi Ucrainei acces la internet prin satelit în cazul în care miliardarul nu se va dovedi un „furnizor de încredere”.

După cum informează Politico, Varșovia este cel mai mare finanțator al Ucrainei pentru terminalele sistemului de comunicații spațial, un instrument cheie în lupta Kievului împotriva invaziei.

De partea sa, Elon Musk a amenințat că va retrage accesul Kievului la rețeaua sa de satelit. Duminică, într-o postare pe rețeaua sa, X, el a susținut că „întreaga linie a frontului a Ucrainei s-ar prăbuși” dacă accesul la Starlink ar fi oprit. Serviciul este operat de SpaceX, deținut de Musk.

Ca răspuns la postarea lui Musk, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a subliniat că Varșovia finanțează jumătate din cele 42.000 de terminale Starlink, la un cost de aproximativ 50 de milioane de dolari pe an.

Replica lui Musk nu a întârziat: „Taci, omulețule. Plătești o mică parte din cost. Și nu există niciun înlocuitor pentru Starlink”, a postat miliardarul.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a răspuns și el la postarea lui Sikorski, cerându-i să arate mai multă recunoștință pentru Starlink.

După cum a raportat Politico în urmă cu o săptămână, Comisia Europeană analizează deja modul în care poate ajuta Ucraina să își asigure o alternativă la Starlink, în urma amenințărilor lui Musk.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, Polonia și-a consolidat rapid și semnificativ pregătirea militară. A crescut cheltuielile pentru apărare la 4,7% din PIB în acest an, cea mai mare cifră din NATO.

Exemplul polonez este relevant pentru România, din mai multe motive. Suntem parteneri strategici. Ambele state au o poziție strategică de mare importanță în fața agresiunii ruse – Polonia în nord, la Marea Baltică, România, pe flancul sudic, la Marea Neagră.

De asemenea, ambele națiuni împărtășesc o sumbră istorie comună, de la începutul celui de-al doilea război mondial – cu Polonia ștearsă de pe hartă și cu România ciopârțită, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. Și pentru mulți, situația de acum seamănă în multe privințe cu cea de la sfârșitul anilor 1930.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România