În primele luni ale acestui an, Uniunea Europeană a devenit principalul partener în sprijinul Ucrainei. Potrivit unui raport al unui institut german, europenii au reușit astfel să compenseze scăderea abruptă a ajutorului american, de la venirea la putere a lui Donald Trump. În acest timp, liderul de la Casa Albă vine cu declarații tot mai surprinzătoare.

Absolut halucinante ultimele declarații ale președintelui american Donald Trump. Vorbind înainte de a părăsi prematur reuniunea G7 din Canada, Donald Trump și-a exprimat regretul că Rusia nu mai face parte din format.

Vorbind lângă premierul canadian Mark Carney mut de uimire, președintele SUA i-a învinovățit pe predecesorul său, Barack Obama, și pe fostul prim-ministru canadian Justin Trudeau pentru expulzarea Rusiei.

”Putin vorbește cu mine, nu vorbește cu nimeni altcineva pentru că a fost insultat când a fost dat afară din G8”,

a spus Donald Trump.

Să ne amintim totuși că Rusia a fost dată afară din ceea ce atunci se numea G8 în urma anexării ilegale a peninsulei Crimeea, în 2014.

Că, la vremea respectivă, premier al Canadei nu era Justin Trudeau ci Stephen Harper, capătă deja o importanță secundară.

Declarația lui Donald Trump a venit la câteva zile după un alt panseu care a uimit pe toată lumea.

Vorbind în cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă, el a invocat o discuție cu același Vladimir Putin în care acesta i s-a plâns, pare-se, că Rusia nu primește recunoștința meritată pentru contribuția la înfrângerea nazismului, în cel de-al doilea război mondial.

Astfel că Donald Trump s-a arătat contrariat că state învinse atunci, precum Germania și Japonia, primesc azi mai mult respect pe plan global comparativ cu Rusia.

Ceea ce președintele american nu știe sau se face că uită este că Germania și Japonia și-au asumat trecutul, devenind democrații exemplare. În timp ce, dacă există un stat care astăzi seamănă leit cu Reich-ul lui Hitler, aceea este chiar Rusia.

Vorbim despre același Donald Trump care de luni de zile tot amenință că va adopta sancțiuni nemaivăzute la adresa Rusiei, dacă aceasta nu va acepta încetarea focului. Dar sancțiunile nu vin iar Vladimir Putin bombardează fără milă ținte civile din Ucraina.

Întrebarea este: cum de toate acestea sunt posibile la un asemenea nivel? Să fie lacunele președintelui american în ce privește istoria și chiar cultura politică democratică? Să fie slaba calitate a staff-ului de la Casa Albă sau o combinație între acestea?

Tot ce este posibil. Rezultatul este același: prestigiul și influența Statelor Unite scad pe zi ce trece. Iar europenii înțeleg că trebuie să se descurce singuri.

Și iată că un nou raport al Institutului Kiel pentru Economie Mondială din Germania arată că Europa a reușit să umple golul lăsat de Statele Unite în sprijinirea Ucrainei.

Potrivit institului german, ajutorul militar american pentru Ucraina aproape că a încetat de la venirea la putere a lui Donald Trump.

Europenii, însă, au reușit să se mobilizeze. Și este, poate, singura șansă, văzând cum Donald Trump devine, pe zi ce trece, avocatul lui Putin.   

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O televiziune din România a devenit, fără voia ei, ținta unei campanii de dezinformare care duce către Rusia. Un cont fals atribuit „Euronews România”, lansat săptămâna trecută pe rețeaua Telegram, răspândește știri neadevărate cu privire la România și Republica Moldova. Mișcarea are loc cu trei luni înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, în timp ce mai mulți politicieni, experți și oficiali atrag atenția asupra unei vaste campanii de dezinformare puse la cale de Rusia.

Fondatorul serviciului de mesagerie Telegram, Pavel Durov, se află în custodia autorităților din Franța, care îl acuză de infracțiuni legate de crima organizată.

În ziua turului doi al alegerilor prezidențiale din România, Durov a acuzat fără dovezi autoritățile franceze de intervenție în procesul electoral românesc. Parisul a respins ferm acuzațiile.

Am discutat cu Marie Jeanne Ion, director de programe în cadrul Euronews România:

Marie Jeanne Ion, de mai mult timp, televiziunea la care lucrezi este în centrul acestor operațiuni de dezinformare. Ce înseamnă pentrui voi acest lucru?

Este o problemă pe care nu o avem doar noi. O au toate mediile de comunicare care au câștigat de-a lungul vremii credibilitate. Ne-au afectat nu doar la nivelul Euronews România. Totul a început la nivelul rețelei europene Euronews.  Este un brand pe care toată lumea îl cunoaște.

Și atunci evident că folosind un astfel de canal, cei care orchestrează campaniile respective îi fură elementele de brand și realizează un produs mincinos și manipulator, însă folosindu-se de acest brand în care toată lumea are încredere.

Astfel, cresc șansele ca mesajul să ajungă la public și  să fie crezut.

În cazul acesta, în cauză este Republica Moldova, care se pregătește de alegeri. Și am văzut, de exemplu, o știre așa-zisă știre, cum că președinții Nicușor Dan și Maia Sandu ar fi discutat despre cum să pună sub control presa de opoziție. Iată un exemplu...

Într-adevăr, a fost vizita președintelui Nicușor Dan. În septembrie, pe 28, vor fi alegeri parlamentare în Moldova.

Tocmai ce s-a încheiat nebunia din România pe care am trăit-o și văzut-o cu toții. Acum, probabil că se mută azimutul în Moldova în preambulul acestor alegeri.

Da, este o informație total falsă Am fost atenționați de către o jurnalistă din Republica Moldova, care ne-a scris că există un canal de Telegram cu numele Euronews România, cu elementele de brand ale Euronews România și că acel canal publică tipul acesta de informații care nu au nicio legătură cu realitatea, ba mai mult de atât, sunt pe dos.

Cum puteți răspunde unei astfel de campanii?

Cum am spus, înainte de acest episod au mai fost episoade care au vizat rețeaua europeană Euronews. Am folosit puterea acestei rețele ca să spunem adevărul.

Am publicat pe platformele noastre, am anunțat pe post. Am dat un comunicat de presă care a fost preluat și mulțumim colegilor noștri din presa din România. A însemnat foarte mult pentru noi.

Există un articol pe Euronews.com în cadrul secțiunii Europe Verify, unde jurnaliștii, colegii noștri de la Bruxelles, au verificat atent și canalul de Telegram și toate datele respectivului eveniment și au ajuns la concluzia, cu argumente și cu dovezi, că este un fals nerușinat. Și am încercat să comunicăm publicului prin toate canalele pe care le-am avut.

Ce trebuie să știe utilizatorii pentru a nu fi păcăliți?

Utilizatorii trebuie să fie în primul rând atenți pentru a corobora informațiile din mai multe surse.

De pildă, Euronews România nu are un canal de Telegram. Aceasta este deja o chestiune care e de notorietate, pentru că noi am comunicat-o. Probabil că pe măsură ce pățim astfel de situații o să continuăm să comunicăm, dar publicul trebuie să fie avizat și de fiecare dată când citește o știre undeva vede o informație care pare un pic ciudată.

Ca să dau un exemplu, în acest caz, numele lui Nicușor Dan era scris cu ”k” în loc de ”c”. Deci, era din start ceva ce îți atrăgea atenția și te făcea să îți pui un semn de întrebare.

Așadar, dacă vedeți astfel de lucruri și nu doar în știri, dar și în mailurile pe care le primiți, în mesajele primite pe SMS, dacă vedeți astfel de scăpări, de greșeli gramaticale, de greșeli de ortografie, cu siguranță că e ceva acolo în spate și atunci trebuie verificat.

Suntem într-un moment în care trăim online și trebuie să verificăm tot, ca să fim siguri că nu suntem păcăliți.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Odată cu mijlocul lui iunie intrăm în sezonul vacanțelor. Dar cum se vede aceasta, din partea cealaltă, a localnicilor din orașele turistice, mai ales cele din sudul Europei? Supraturismul a devenit o problemă socială ce nu mai poate fi ignorată.

Duminică au avut loc proteste coordonate împotriva supraturismului în cel puțin 15 destinații de vacanță din sudul Europei, inclusiv Veneția, Lisabona, Barcelona și Insulele Baleare, transmite portalul Eurotopics.

Ziarul El Periódico de Catalunya atenționează asupra sentimentului de supraaglometare cu care localnicii se confruntă mai ales în perioadele de vârf ale sezonului turistic.  

Supraaglomenarea a devenit un aspect inevitabil al realității, epuizant și exasperant,

notează ziarul.

„Uitați-vă doar la sentimentul de ușurare pe care îl simt locuitorii Barcelonei care iau autobuzul 116. Turiștii îl luaseră cu asalt pentru a-și ușura urcușul până la Parc Güell. Dar autobuzele s-au golit de când ruta a încetat să mai apară pe Google Maps.”

Într-adevăr, rezistența la impactul turismului de masă asupra populațiilor locale este în creștere de ani de zile, în special în Spania. În același timp, turismul oferă majoritatea locurilor de muncă în regiunile afectate. Deci, ce trebuie făcut?

Într-un articol din ediția franceză a publicației The Conversation un grup de academicieni recomandă o abordare bazată pe dialog.

Dar cum am ajuns aici? După ridicarea restricțiilor legate de Covid-19, turismul internațional și-a revenit puternic în multe orașe mediteraneene. Această revenire masivă alimentează o exasperare crescândă în rândul populației locale, confruntată cu o transformare urbană pe care o văd în detrimentul lor.

Aceste proteste – spun ei - nu ar trebui să mai fie privite ca simple probleme locale, ci ca simptome ale unei lupte mai ample pentru justiție socială.

Printre cererile protestatarilor se numără eliminarea subvențiilor publice pentru promovarea turismului, reglementarea închirierilor pe termen scurt pentru a combate pierderea locuințelor, reducerea traficului de croaziere și îmbunătățirea condițiilor de muncă prin salarii decente și un program de lucru stabil.

Ziarul elvețian Le Temps observă că autoritățile guvernamentale din aceste regiuni se confruntă cu o alegere dificilă:

”Pe de o parte, nu pot supraviețui economic fără turism. Pe de altă parte, trebuie să asculte furia cetățenilor lor, altfel situația ar putea escalada”.

Iar problemele se acumulează odată cu dezvoltarea turismului de masă: zboruri ieftine, vacanțe all-inclusive, hoteluri aliniate de-a lungul coastei.

”Valul poate fi oprit doar prin implementarea unor măsuri serioase în sectorul imobiliar. Măsuri precum amenzile pentru urinarea în public sau pentru mersul fără cămașă pe străzi sunt doar tratamente cosmetice.”

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

De câteva zile, orașul nord-irlandez Ballymena a devenit centrul violențelor de stradă declanșate de tentativa de viol asupra unei tinere fete. Revoltele care au cuprins țara au fost descrise drept „rasiste” de către poliție și „atacuri fără sens” de către prim-ministrul Keir Starmer. Într-o societate dominată de diviziune, cum este cea românească, evenimentele din Irlanda de Nord trebuie să ne dea mult de gândit.

Înainte de concluzii, să vedem cum comentează evenimentele jurnaliștii britanici, aflați la fața locului. BBC vede ”un amestec periculos de factori, într-un mediu plin de violențe inspirate de ură. Oamenii nu devin rasiști ​​peste noapte.

Se pare că cei implicați așteptau o ocazie să-și exprime ura. Rețelele de socializare continuă să fie o platformă folosită și abuzată pentru relatarea violențelor.

Pe lângă opiniile extreme și teoriile conspirației, au existat numeroase apeluri la calm, nu doar din partea politicienilor și a liderilor comunitari”.

The Spectator observă că ”acuzațiile protestatarilor împotriva populației rome din oraș sunt ușor diferite de plângerile legate de lucrătorii migranți.

Violența din această săptămână s-a concentrat în zona Clonavon Terrace, care, la fel ca alte zone defavorizate din Ballymena, are acum o majoritate de rezidenți născuți în străinătate. Aproximativ jumătate dintre locuitorii străzii se identifică drept romi. Există acuzații conform cărora sosirea comunității a coincis cu o creștere a criminalității în Ballymena, iar cazuri de trafic sexual de mare amploare au implicat cetățeni români care locuiesc în oraș”.

Iar pentru Sky News, ”este greu de prevăzut unde se va termina totul. Se vorbește aici că aceste tulburări abia încep.

Ar putea continua săptămâni întregi - și deja există semne de întrebare cu privire la presiunea care se va acumula asupra poliției, care va fi disperată să dezescaladeze această situație”.

Dar cum putem vedea de la noi aceste evenimente? Cel mai simplu răspuns: discursul urii promovat pe rețelele sociale.

Dar pentru membrii comunității de cetățeni români aflați sub presiune în Irlanda de Nord, pastila este și mai amară.

De luni de zile, ei înșiși au fost bombardați pe rețelele sociale cu discursul urii și răzbunării, de către liderii români de la extrema dreaptă. O parte însemnată a membrilor comunităților românești, din Ulster și de pe întreg cuprinsul Europei, a căzut în plasă. Unii dintre ei nu s-au dat înapoi de la a revărsa torente de ură la adresa conaționalilor care au votat diferit la 18 mai. Ba, au fost și apeluri la acțiune directă, violentă, pentru – nu-i așa? – a-și lua țara înapoi.

Unde duce acest discurs? Românii din zona afectată de revolte, aproape toți fără legătură cu fapta care a declanșat evenimentele, sunt astăzi victime.

Ura e oarbă. Odată sădită, nu alege. Este precum o revărsare de ape sau un incendiu de nestăvilit. Cei care au căzut pradă discursului urii promovat de extrema dreaptă din România au acum ocazia să vadă unde duce. Și să se gândească.

Apropos: statul român, pe care îl voiau îngenuncheat, demolat, pentru a pune în loc utopia lui Călin Georgescu, acest stat român căruia unii i-au distrus documentele, astăzi face eforturi disperate să-i protejeze. Indiferent de felul în care unii sau alții au votat pe 18 mai.

Și mai e ceva: o tăcere asurzitoare s-a remarcat în aceste zile dinspre extrema dreaptă pe tema evenimentelor din Irlanda de Nord. O tăcere care spune multe.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În ziua în care președintele Nicușor Dan se afla în vizită oficială la Chișinău, președintele AUR, George Simion, lansa un mesaj, pentru mulți, enigmatic. El a transmis, pe rețelele sociale, în limba engleză, că ar avea nevoie de 100.000 de voturi pentru a o răsturna de la putere pe Maia Sandu. Aceasta, cu trei luni și jumătate înaintea alegerilor legislative din Republica Moldova. Cum este văzut acest mesaj de la Chișinău?

Aflat în capitala Republicii Moldova, Ovidiu Nahoi a discutat cu Andrei Curăraru, expert în politici publice. El este cofondator al Watchdog Moldova, un grup care contribuie la formarea rezilienței publicului în fața dezinformării și narațiunilor manipulatoare.

 

Andrei Curăraru, cum vedeți recentele declarații ale lui George Simion din Republica Moldova?

Noi le percepem în primul rând ca un mesaj legat de ranchiuna față de rezultatul penibil pe care l-a avut George Simion în Republica Moldova, cu toate că de 20 de ani s-au preocupat de dosarul basarabean.

Punctul de start în Republica Moldova pentru George Simion ar fi 20 de mii de voturi pe care le-a acumulat la noi în țară. Și mă întreb de unde ar lua mai mult.

Asta mă duce cu gândul la acei politicieni locali care l-au susținut. Și aici vorbim atât de Partidul Democrația Acasă, care este un fel de filială a AUR în Republica Moldova, dar și o serie de partide deschis pro-ruse.

Știm că domnul Dodon, ex-președintele Republicii Moldova, liderul PSRM, un susținător înveterat al Kremlinului, l-a susținut pe George Simion

Dar am putea să ne trezim și cu operaționalizarea votului unionist împotriva cauzei europene. Și aici mi se pare că intervine riscul acestor declarații ale lui George Simion.

George Simion este o personalitate cunoscută în Republica Moldova. Multă lume ar putea să ia sfaturile lui, să se înregistreze pe linkurile pe care le dă, să urmeze anumite indicații pe care le-ar putea primi din România și, într-adevăr, să fie deraiat de la un vot pro-european.

Mi se pare că este și un joc pe partener extern. El s-a aflat nu demult la Washington, unde poate a promis extinderea acestei mișcări MAGA și în Republica Moldova pe filiera acestui vot.

Cine sunt susținătorii lui în Republica Moldova? Politic și social…

Eu cred că putem să delimităm trei grupuri. În primul rând, sunt cei care consideră, din inerție, că George Simion mai este unionist, cu toate că ultimele sale declarații îl fac mai degrabă antiunionist.

A doua parte sunt voturile, le-aș numi pragmatice, din partea susținătorilor politicienilor pro-ruși din Republica Moldova. Și a treia, un vot minor anti-sistem. A fost și o penetrare mică, trebuie să recunoaștem, dar virulentă, a unor mesaje populiste pe care le făcea Simion în România. Cam asta ar fi baza lui.

Dar nu este o bază care are tendință spre creștere. De aceea, această creștere vertiginoasă, de la vreo 19.000 la 100.000, mi se pare improbabilă și mai degrabă reprezintă o schemă de a deraia spre dreapta votul pro-european.

Ce ar face el cu cele 100 000 de voturi?

Eu presupun că am putea să asistăm la un sistem foarte apropiat de ceea ce a făcut Ilan Șor cu cumpărarea de voturi. Acest sistem a fost administrat prin canalele de Telegram. În ultima zi au primit niște indicații să voteze pentru un candidat sau pentru altul.

Aici s-ar putea să fie un joc similar. Trebuie să vedem cum va fi operaționalizat acest vot, dar eu cred că el va încerca să se canalizeze spre proiecte suveraniste, care, cel puțin la nivel declarativ, în Republica Moldova sunt două.

Unul este Blocul Alternativa, declarat pro-european, dar prin decizii și acțiuni mai puțin. Sau același partid al socialiștilor, care vrea chiar să se redenumească într-un partid suveranist. Și aici ar fi riscul mare, fiindcă ei sunt chiar susținători direcți ai apropierii de Federația Rusă și, de exemplu, susțin scoaterea sancțiunilor la care s-a alăturat și Republica Moldova, fapt ce ne-ar provoca niște probleme esențiale în parcursul nostru european.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele Nicușor Dan, aflat în vizită la Chișinău, a depus o coroană de flori la statuia domnitorului Ștefan cel Mare, din centrul capitalei Republicii Moldova. Nicușor Dan a fost însoțit de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Festivitatea a fost urmărită de un număr mare de locuitori ai Chișinăului. Ei le-au făcut celor doi președinți o primire entuziastă. Cu Tricolorul și drapelul Uniunii Europene.

Au urmărit cu sufletul la gură alegerile din România. Iar acum au ieșit în centrul Chișinăului să-l întâmpine pe președintele Nicușor Dan, în fața statuii lui Ștefan cel Mare, unde a depus o coroană de flori, alături de președinta Maia Sandu.

Câteva sute bune de oameni, poate chiar o mie, i-au întâmpinat pe cei doi președinți, cu multe steaguri tricolore dar și ale Uniunii Europene.

Până la apariția celor doi președinți, am intrat în vorbă cu câteva persoane din mulțime pentru a le întreba despre cum au urmărit alegerile din România și cum văd viitorul.

Persoanele mai în vârstă își amintesc de vremurile în care oamenii erau nevoiți să caute locuri ascunse pe malul Prutului, pentru a se putea vedea cu rudele din România, de o parte și alta a apei. Dar, așa cum spunea o locuitoare a capitalei, ”acum avem dreptul de circulație în Europa și ne simțim oameni”. Nu uită să spună că fostul președinte Traian Băsescu a avut un rol important în dobândirea cetățeniei române pentru locuitorii Republicii Moldova. 

”Avem și noi, aici, oameni ca Simion”, spune o doamnă venită să-l salute pe președintele român, pe care spune că l-a votat. Dar cine sunt prietentii lul Simion din Republica Moldova? ”Cei care au rupt harta României, trădătorii”, spune ea.

Tinerii așteaptă de la președintele Nicușor Dan sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la UE și spun că unirea este ceva firesc. Din punct de vedere cultural, ei deja nu mai fac distincția între artiștii de pe o parte și alta a Prutului. ”Ne plac toți artiștii care se exprimă în românește”, ne spune un tânăr venit să-l salute pe președintele de la București. Smiley sau Irina Rimes sunt totuna. 

Entuziasmul a fost maxim la sosirea celor doi președinți. Situată la intrarea în parcul central din Chișinău, statuia este un loc simbolic al capitalei Republicii Moldova. În același timp, este una dintre puținele urme din oraș ale administrației românești din perioada interbelică.

După ceremonia de la statuia domnitorului Ștefan cel Mare, președinții Nicușor Dan și Maia Sandu au și-au făcut cu greu loc prin mulțime, au stâns mâini, au făcut fotografii.

Pentru președintele român a fost prima baie de mulțime de la alegerea în funcție. Sau, în orice caz, cea mai semnificativă.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Două semnale îngrijorătoare pentru securitatea Europei vin de la secretarul general al NATO și din partea guvernului de la Berlin. Tot atâtea semnale că agresiunea rusă este luată foarte în serios.

Un prim semnal vine din partea secretarului general al NATO, Mark Rutte. El este așteptat să susțină astăzi un discurs la Londra  iar fragmente din declarațiile sale au fost văzute de jurnaliștii de la Euractiv.

Potrivit lui Rutte, pentru a asigura o descurajare și o apărare credibile, NATO are nevoie de „o creștere cu 400% a apărării aeriene și antirachetă”.

Atacurile continue ale dronelor și rachetelor rusești asupra Ucrainei au subliniat importanța sistemelor de apărare aeriană, iar o serie de lideri NATO vorbesc despre necesitatea extinderii acestor capacități.

„Vedem în Ucraina cum Rusia răspândește teroarea din cer, așa că vom consolida scutul care ne protejează”, ar urma să spună Rutte în discursul său, programat pentru la Chatham House din Londra.

„Armata noastră are nevoie, de asemenea, de mii de vehicule blindate și tancuri, de milioane de obuze de artilerie și trebuie să ne dublăm capacitățile de susținere, cum ar fi logistica, aprovizionarea, transportul și sprijinul medical.”

Euractiv amintește că țările NATO poartă în prezent discuții pentru a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, față de obiectivul actual al NATO de 2%. Obiectivul ar include cheltuieli de 3,5% din PIB pentru elemente militare de bază, cum ar fi arme și soldați, și încă 1,5% pentru elemente bugetare legate de apărare, cum ar fi securitatea cibernetică, infrastructura de transport și ajutorul militar pentru Ucraina.

Mark Rutte consideră că „avem nevoie de un salt cuantic în apărarea noastră colectivă”.

De partea sa, Germania elaborează planuri de extindere rapidă a reţelei sale de buncăre şi adăposturi antiatomice.

Aceasta este declarația celui mai înalt oficial guvernamental din domeniul protecţiei civile, Ralph Tiesler, şeful Biroului federal de protecţie civilă şi asistenţă în caz de dezastre.

El avertizează că statul trebuie să fie pregătit pentru un atac din partea Rusiei în următorii patru ani, relatează The Guardian.

Citeste siGermania planifică extinderea rapidă a buncărelor. "Statul trebuie să fie pregătit pentru un atac rusesc"

Tiesler a făcut apel la un efort naţional de localizare şi transformare a tunelurilor, staţiilor de metrou, garajelor subterane, parcărilor şi pivniţelor clădirilor publice în adăposturi de protecţie pentru „a crea rapid spaţiu pentru 1 milion de persoane”. El a declarat că agenţia sa va prezenta un plan cuprinzător în cursul acestei veri.

Oficialul a adăugat că ţara se află într-o cursă contracronometru, iar a se baza pe construirea de noi buncăre este insuficient. Astfel de adăposturi ar necesita mult timp pentru planificare şi construcţie şi ar fi foarte costisitoare, a spus Tiesler.

Invazia continuă a Rusiei în Ucraina a provocat temeri în alte ţări, în special în statele baltice, dar şi în Polonia şi Germania, că Moscova ar putea deschide noi fronturi în Europa.

Să nu uităm însă că există și o abordare de sens contrar.

Extrema dreaptă europeană, inclusiv cea din România, denunță creșterea cheltuielilor de apărare și minimalizează amenințarea rusă. În același timp, extrema dreaptă reia narativele Rusiei și liderii ei cultivă relații apropiate cu oamenii Kremlinului.

Mesajul premierului de la Chișinău, Dorin Recean, transmis în interviul acordat publicației Financial Times, trebuie să ne dea serios de gândit. Potrivit acestuia, Rusia ar fi gata să transfere 10.000 de soldați în regiunea transnistreană cu scopul de a destabiliza Republica Moldova și a instala la Chișinău un guvern controlat de Kremlin.

Tehnic vorbind, o asemenea mișcare ar putea avea loc doar peste capul Ucrainei. Iar țara invadată de ruși a reușit până acum destul de bine să facă față presiunii pe flancul sudic, împiedicând agresorul să cucerească Odesa și să facă o joncțiune terestră între Crimeea ocupată și Transnistria.

Însă Ucraina rezistă tot mai greu pe linia frontului, cu toate atacurile sale spectaculoase cu drone, care au produs pagube importante agresorului, chiar pe propriul teren. Atenția tuturor trebuie să rămână trează.

Citeste siRecean: Rusia vrea să preia controlul R.Moldova și să desfășoare 10.000 de soldați în Transnistria. Nu va reuși dacă moldovenii vor avea grijă de viitorul țării

Însă, într-o postare pe rețelele sociale, fostul ministru de interne de la Chișinău, Anatol Șalaru, atrage atenția că Rusia are la dispoziție și alte căi pentru a destabiliza Republica Moldova, în situația în care Ucraina reușește să-i țină spatele.

O cale ar fi fost prin București, prin intermediul unui președinte pro-rus, care ar fi blocat ajutorul pentru Republica Moldova și ar fi sprijinit partidele pro-ruse să câștige alegerile parlamentare din 28 septembrie.

”Dacă nu credeți, citiți declarațiile lui Simion referitoare la Republica Moldova”, scrie Anatol Șalaru pe pagina sa de socializare.

O altă cale, încă valabilă, este prin Chișinău, destabilizând situația din țară, sprijinind financiar și informațional partidele pro-ruse, activând toate ”conservele rusești” atât din Republica Moldova cât și din România.

”După instalarea unui guvern pro-rus, toate restricțiile de intrare în țară a cetățenilor ruși vor fi anulate, vor fi reluate zborurile spre Rusia, plus că cetățenii moldoveni vor primi automat cetățenia rusă și vor putea să se angajeze în armata rusă aflată în țară.

Acest scenariu, unicul posibil astăzi, este în derulare și dacă va avea succes, nu se va limita la aducerea în Republica Moldova a 10 mii de militari ruși. Pot aduce chiar și 30-50 mii, dar cel mai grav este că RM va fi transformată în a doua Belarus.

Nu cred că România şi Ucraina își pot permite un asemenea scenariu. Acesta este scenariul de lucru pe care îl are Kremlinul”, spune Anatol Șalaru.

Provocarea este, într-adevăr, imensă, iar instalarea unui guvern pro-rus la Chișinău ar fi o dublă lovitură. Ar fi un cuțit înfipt în spatele Ucrainei. Și ar aduce practic Rusia ca vecin nemijlocit al României.

Perspectivele europene ale Chișinăului vor fi spulberate. Va fi o ocazie istorică ratată.

Iar din perspectivă românească, momentul ar fi echivalent cu un nou 1940.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Probleme în grupul conservatorilor europeni, din care face parte și formațiunea AUR din România. Formațiunea l-a eliminat miercuri din rândurile sale pe europarlamentarul luxemburghez Fernand Kartheiser. Grupul, condus de Frații Italiei, partidul Giorgiei Meloni și de partidul Lege și Justiție din Polonia, îi reproșează europarlamentarului o recentă vizită fără mandat, la Moscova. Luxemburghezul spune că a fost vorba despre diplomație.

Să spunem mai întâi că, potrivit Euractiv, Fernand Kartheiser a fost agent dublu pentru CIA în timpul Războiului Rece.

Kartheiser, care conduce Partidul de dreapta al Reformei Democratice Alternative din Luxemburg, a fost ales în Parlamentul European în 2024. El a pledat în mod constant pentru ”normalizarea” relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia.

Kartheiser a vizitat Moscova în perioada 25-28 mai, la invitația Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului).

Într-un interviu acordat publicației europene, el insistă că a acționat în numele diplomației, atunci când a călătorit la Moscova. Și că nu a fost vorba despre niciun fel de dezertare.

Întrebat de Euractiv cum explică deplasarea la Moscova, europarlamentarul spune că a vrut să restabilească un fel de dialog. ”Cineva trebuia să spargă gheața, într-un moment în care tensiunile sunt mari, iar canalele de comunicare sunt înghețate”, a precizat el.

De asemenea, le-a mai spus reporterilor Euractiv că toată lumea vorbește cu rușii, cu excepția europenilor occidentali: ”Toți ceilalți, Statele Unite, chiar și ucrainenii, care se află într-o stare de război de facto, toți cu excepția UE”.

Potrivit lui Kartheiser, invazia a fost o încălcare a dreptului internațional.

Însă el îi găsește și o justificare prin contextul istoric, începând cu 2014, în zonele vorbitoare de limbă rusă din Ucraina.

”Răbdare strategică”

Întrebat despre pericolul expansionismului rusesc, europarlamentarul luxemburghez spune că nu vede aici ”o dorință de a reconstitui Uniunea Sovietică sau de a ataca întreaga Europă Occidentală, de a ajunge în Franța sau Spania”.

Rușii – spune el - au menționat un concept foarte interesant: „răbdare strategică”. Prin aceasta, Kartheiser înțelege că rușii pot aștepta un timp îndelungat până ce europeni vor veni să discute cu ei. Între timp, adaugă europarlamentarul, rușii au fondurile necesare pentru a continua cursa înarmărilor.

Totuși, declarațiile lui Kartheiser au sunat un pic altfel pe pământ rusec.

Potrivit Agenției TASS, europarlamentarul luxemburghex a afirmat la Moscova că ”politica irațională a UE ar putea duce la un conflict armat cu Rusia”

El a mai spus, potrivit agenției oficiale a Rusiei, că, situația „devine din ce în ce mai periculoasă” din cauza „propagandei la scară largă și a suprimării libertății de exprimare” în Europa.

Kartheiser a subliniat că principalul obiectiv al vizitei sale a fost de a demonstra că Rusia „este un partener, nu un dușman”

Rugat de Euractiv să comenteze acțiunea conservatorilor europeni împotriva sa, europarlamentarul a spus că există oameni în grup care sunt de acord cu el. Însă recunoaște că există o majoritate împotriva sa.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Geert Wilders, figura de frunte a extremei drepte olandeze, a anunțat marți dimineață că partidul său va părăsi guvernul de la Haga, aruncând Țările de Jos în haos, transmite Politico.

Partidul Libertății, de extremă dreapta (PVV) al lui Wilders a părăsit coaliția într-o dispută aprinsă legată de poziția guvernului privind azilul.

Guvernul de coaliție programase să discute marți cererile lui Wilders privind măsuri mai stricte în materie de azil. Acesta însă nu a mai avut răbdare și a cerut ca partenerii să aprobe imediat și fără discuții planul său în zece puncte privind azilul.

Cum aceasta nu s-a întâmplat, el a anunțat retragerea partidului său din coaliție.

Liderii celorlalte partide au reacționat cu furie la decizia lui Wilders de a arunca în aer guvernul. Unii l-au acuzat că își pune propriul interes deasupra nevoii de stabilitate politică. Alții, că este pur și simplu iresponsabil.

Planul contra migrației pe care Wilders a încercat să-l impună prevedea printre altele închiderea granițelor pentru solicitanții de azil, înăsprirea controalelor la frontieră și deportarea cetățenilor cu dublă naționalitate condamnați pentru o infracțiune.

Experții politici și juridici au caracterizat propunerile drept inaplicabile, din considerente legale sau practice.

Un moment critic

De fapt, după cum se comentează în mediile politice olandeze, decizia lui Wilders nu ar avea legătură cu migrația, ci cu erodarea cotei de încredere a partidului de extremă dreapta. Wilders ar prefera să meargă la anticipate acum, până nu va fi prea târziu.

Și mulți cred că că Wilders a creat anume o criză pentru a dărâma guvernul.

Acest guvern olandez este primul care a inclus în coaliție partidul lui Wilders, după ce extrema dreaptă a obținut o victorie șocantă la alegerile din noiembrie 2023. Au fost necesare luni de discuții pentru formarea unei coaliții și un compromis pentru ca Wilders să nu facă parte din guvern.

În cele din urmă, prim-ministru a fost desemnat Dirk Schoof, un funcționar public.

Prăbușirea guvernului are loc cu doar câteva săptămâni înainte de un summit NATO crucial care va avea loc la Haga, de la care se așteaptă ca aliații să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare.

Noile alegeri ar putea schimba din temelii peisajul politic al Olandei. Două partide de guvernământ, unul populist al fermierilor și un altul de centru, au căzut dramatic în sondaje. Conform sondajului Politico, ambele sunt la 1%.

Și partidul lui Wilders se află sub rezultatul din noiembrie 2023 - deși încă, la limită, pe primul loc.

În schimb, Alianța Partidului Laburist și a Verzilor, condusă de fostul comisar Frans Timmermans precum și partidul liberal VVD, au câștigat popularitate fiind foarte puțin în urma Partidului Libertății al lui Wilders.

Timmermans, așa cum era de așteptat, a declarat că își dorește alegeri „cât mai curând posibil”. El a exclus sprijinirea partidelor rămase.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România