Agenți ai Rusiei sunt suspectați că au instalat un dispozitiv incendiar într-un avion care ulterior a luat foc într-un depozit din Marea Britanie. Perspectiva unor acțiuni de sabotaj și atacuri teroriste sponsorizate de Rusia a fost invocată de mai mult timp de către șefi ai agențiilor europene de informații. Cât de mare este pericolul?

Potrivit ziarului britanic The Guardian, incidentul s-a produs în ziua de 22 iulie la depozitul DHL dintr-o suburbie a orașului Birmingham. Incendiul a fost gestionat de personalul depozitului și de pompierii locali și nimeni nu a fost rănit .

Dar motivele de îngrijorare sunt numeroase. Mai întâi – și acesta este aspectul cel mai terifiant – încă nu se știe dacă pachetul a sosit cu un avion de marfă sau de pasageri în Regatul Unit. Și nu se știe nici care era destinația sa finală.

Mai mult, incendiul urmează unui incident similar la o unitate DHL din Leipzig, Germania, despre care șeful serviciului de informații interne de la Berlin a spus că „ar fi dus la un  grav accident” dacă pachetul s-ar fi aprins în aer.

Cât privește incidentul de la Birmingham, ancheta rămâne în derulare și investigatorii britanici colaborează cu alți parteneri europeni pentru a identifica dacă acest lucru poate fi sau nu legat de alte incidente de tip similar produse Europa.

Pentru moment, după cum notează Politico, anchetatorii britanici bănuiesc că dispozitivul face parte dintr-o campanie mai largă a spionilor ruși din întreaga Europă. La începutul acestei luni, directorul general al MI5 Ken McCallum a avertizat că serviciul rus de informații GRU se află într-o „misiune susținută de a genera haos pe străzile britanice și europene”.

Moscova a fost suspectată de alte comploturi în Marea Britanie anul acesta. În aprilie, doi bărbați britanici au fost acuzați că au ajutat serviciile de informații rusești după un incendiu la un depozit care desfășura afaceri legate de Ucraina.

Încă din această primăvară, agențiile europene de informații și-au avertizat guvernele că Rusia complotează pentru acte violente de sabotaj pe tot continentul, în timp ce se angajează într-un conflict permanent cu Occidentul.

Potrivit acestora, Rusia a început deja să pregătească mai activ atacuri cu bombă, atacuri incendiare și diferite daune aduse infrastructurii pe teritoriul european, direct sau prin proxy.

În timp ce agenții Kremlinului au o istorie lungă de astfel de operațiuni – și au lansat atacuri sporadice în Europa în ultimii ani – dovezile unui efort mai agresiv și mai concertat sunt din ce în ce mai frecvente.

Să mai spunem că, acum un an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care desemnat Rusia drept stat sponsor al terorismului. Decizia a avut legătură cu atacurile asupra țintelor civile ucrainene, cum ar fi infrastructura energetică, spitalele sau școlile.

Rezoluția nu este obligatorie și nu a generat o legislație europeană pe această temă. Însă îngrijorările cresc.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În încercarea de a deraia referendumul pro-european din Republica Moldova, propaganda rusă nu avea cum să ocolească subiecte legate de identitate și suveranitate. De asemenea, este stimulată și teama de război. Iată trei idei formulate de propaganda rusă și care merită a fi analizate.

Prima idee. ”Prin aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova își va pierde suveranitatea”.

Poate suna cunoscut, dar este, desigur, neadevărat. Dacă va deveni stat membru UE, Republica Moldova va avea drept de vot și va participa la luarea deciziilor, la fel ca toți ceilalți membri.  

În Uniunea Europeană este vorba doar de respectarea tratatelor și a obligațiilor asumate.

De exemplu, România trebuie să prezinte în fața Comisiei Europene un program de reducere a deficitului pe următorii șapte ani. Și nimeni nu are impresia că este o pierdere a suveranității, ci doar o respectare a propriilor angajamente, într-un club din care are mult de câștigat.

Iar dacă este vorba despre încălcarea suveranității, atunci cea în culpă este chiar Rusia, care ocupă ilegal o parte a teritoriului recunoscut internațional al Republicii Moldova.

Conceptul de suveranitate absolută este propriu regimurilor autoritare și criminale. În numele suveranității, Nicolae Ceaușescu își înfometa populația și o ținea în frig. Iar Vladimir Putin își ține poporul în teroare și își trimite tinerii la moarte în Ucraina.

A doua idee: ”Prin aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova se poziționează pro-război cu Rusia”.

În realitate, UE nu este în război cu Rusia și UE nu a atacat pe nimeni. Există un singur agresor și acela este Rusia. Prin aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova nu intră în război cu Rusia, ci doar câștigă o protecție în fața agresivității Rusiei.

Atunci când îți pui zăvor la poartă ca să te protejezi față de vecinul agresiv nu înseamnă că l-ai agresat pe acesta.

A treia idee: ”Prin aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va fi supusă pretențiilor teritoriale din partea României”.

Este o idee veche lansată de Rusia, cum că România ar fi un stat agresor, gata să anexeze forțat Republica Moldova și să înșface părți din teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei.

În general vorbind, statele membre ale UE nu se anexează unele pe altele.

Apoi, România recunoaște independența și integritatea teritorială atât a Ucrainei cât și a Republicii Molvova și nu a făcut nimic împotriva acestui principiu. Rusia, însă, este cea care a smuls prin forță bucăți din Ucraina și menține ilegal trupe pe teritoriul Republicii Moldova.

În final, să remarcăm că aceste idei născute în laboratoarele Kremlinului vi se pot părea cunoscute și din propaganda suveranistă de pe teritoriul României. Într-adevăr, și suveraniștii noștri spun că UE înseamnă pierderea suveranității. Și ei se prezintă drept singurii care garantează pacea, acuzând UE că, sprijinind Ucraina, vrea război cu Rusia. Și tot ei vorbesc despre Republica Moldova ca despre un stat artificial, care trebuie să intre imediat și necondiționat în componența României. După cum inițiază și legi pentru anexarea unor teritorii din componența Ucrainei.

Iată trei coincidențe interesante.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

”Aderarea la Uniunea Europeană va fi un dezastru pentru agricultorii și vinificatorii din Republica Moldova”. Iată una dintre cele mai vânturate narațiuni rusești, în preajma referendumului de duminică privind introducerea în Constituție a integrării europene.

Aceasta vine să sperie numeroasa populație rurală din Republica Moldova, cu privire la efectele consultării populare de duminică.

Bineînțeles, așa cum am precizat și în privința investițiilor, nimic notabil nu se va întâmpla a doua zi după referendum – aderarea la UE este un proces de durată iar negocierile se află doar la început.

Dar chiar și așa, situația se prezintă total diferit decât vrea să o arate propaganda rusă.

În primul rând, că problema agricultorilor și vinificatorilor moldoveni nu vine deloc dinspre Uniunea Europeană.

Vine chiar dinspre Rusia, care în ultimii zece ani a impus o serie de embargouri pentru vinul, legumele și fructele provenite din Republica Moldova, drept represalii pentru opțiunea pro-europeană a țării.

Departe de a sufoca economia moldovenească, așa cum își imagina Kremlinul, această lovitură a devenit o oportunitate. Și aici a intervenit Uniunea Europeană.

În prezent mai multe categorii de produse moldovenești, cum ar fi roșiile, usturoiul, strugurii de masă, merele, cireșele, prunele, sucul de struguri sau carnea de pasăre, pot fi exportate pe piața europeană fără restricții.

Citeste siMinciuni și manipulări în R. Moldova. Azi, despre ”UE egal dezastru economic”

Potrivit statisticilor oficiale de la Chișinău, preluate de publicația românească Veridica, începând cu anul 2014 și până în 2023 valoarea exporturilor de produse agricole moldovenești a crescut de aproape trei ori - de la 440 de milioane de dolari la aproape 1,2 miliarde.

În 2023, față de 2021, exporturile moldovenești către UE au crescut de zece ori la mere, de două ori la prune și odată și jumătate la struguri.

Numai în anul 2023, comparativ cu anul 2022, exporturile de vin din Republica Moldova au crescut cu 18% în volum și cu 24% ca valoare. Peste 80% din vinul exportat de Republica Moldova merge către vest, inclusiv România.

Cât despre statele CSI (fără Ucraina), exporturile moldovenești mai reprezintă doar ceva mai mult de 7% din total. Cu alte cuvinte, și să vrea, Rusia nu mai are vreo pârghie pentru a pedepsi opțiunea europeană a Republicii Moldova prin intermediul produselor agricole.

De fapt, agricultorii și vinificatorii moldoveni s-au adaptat, au crescut calitatea și au pătruns cu succes pe piața mult mai competitivă dar și mai predictibilă a Uniunii Europene.

Așa că, stați liniștiți, Europa n-are cum să fie un bau-bau pentru agricultorii moldoveni, ei deja sunt bine integrați acolo.

Zilele trecute, într-un hypermarket bucureștean, am cumpărat struguri și prune recoltate din Republica Moldova. Nu doar că prețul a fost rezonabil și s-au dovedit foarte gustoase, dar am avut și satisfacția că am contribuit, cu micile mele puteri, la avansul Republicii Moldova spre Europa.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Puține zile ne mai despart de o duminică electorală foarte importantă pentru Republica Moldova dar și pentru Uniunea Europeană. La 20 octombrie sunt programate alegeri prezidențiale și un referendum privind introducerea integrării europene în Constituția țării.

Rusia a declanșat o campanie puternică menită a bloca adoptarea referendumului. Autoritățile de la Chișinău au descoperit rețele de agenți plătiți, cu rolul de a genera instabilitate și teamă. În paralel, propaganda rusă desfășoară o amplă acțiune de dezinformare, pentru a provoca teamă în rândul alegătorilor. În acest context, sunt lansate mai multe narațiuni false.

”Aderarea la UE va însemna prăbușirea economiei locale și sărăcirea populației”.

Aceasta este una dintre narațiunile preferate ale propagandei ruse. Scopul acesteia este de a induce teamă și nesiguranță în rândul alegătorilor.

Să fie adevărat?

În primul rând, referendumul din 20 octombrie nu este – așa cum îl prezintă propaganda rusă – o piatră de hotar. Nimic nu se va schimba fundamental de a doua zi după ce referendumul va trece.

Ideea este doar de a înscrie principiul integrării europene în Constituție pentru ca nu cumva, mai târziu o altă putere, să întoarcă foaia.

Cam așa cum a făcut în Ucraina președintele de atunci, Ianukovici, când a decis, la presiunea Moscovei, să renunțe la asocierea cu UE. Ce a urmat știm cu toții.

În al doilea rând, nu are ce să se întâmple după referendum, pentru că Europa este deja puternic implantată în Republica Moldova, din punct de vedere economic.

Citeste siÎn slujba Moscovei. Trei luni printre ”robii” lui Șor. Investigație ZdG sub acoperire

Potrivit unei declarații a vicepremierului Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, preluată de Moldpres și Rador, peste 80% din investițiile străine directe în economia Republicii Moldova vin din Uniunea Europeană.

Astfel, conform datelor oficiale, în R. Moldova activau 4.900 de companii cu capital din state membre ale UE, care au realizat, numai în 2023, investiții în valoare totală de 20 de miliarde de lei moldovenești , circa un milliard de euro.

Trebuie spus că, potrivit statisticilor, România se află pe locul doi în topul investitorilor străini în Republica Moldova, puțin peste 400 de milioane de euro, în 2023. Este depășită doar de Polonia.

Datele sunt prezente în raportul Investment Promotion realizat de Emerging Europe și publicat la începutul lunii septembrie. Toate aceste investiții susțin deja zeci de mii de locuri de muncă în Republica Moldova.

Cât privește comerțul bilateral,  România este de departe principalul partener pentru Republica Moldova, cu o pondere de peste 16%  din comerțul total.

Ce înseamnă toate aceste cifre?

Ei bine, de la intrarea în vigoare a acordului de asociere cu UE, acum un deceniu, economia Republicii Moldova s-a orientat implacabil spre Uniunea Europeană, cu România în prim-plan. Acest proces nu a avut loc peste noapte, ci treptat, dând astfel timp și antreprenorilor locali să se adapteze.

Iar adoptarea referendumului nu va face decât să mențină această tendință, pe care, cu toate eforturile ei, Rusia nu o poate opri.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Polonia intenţionează să suspende temporar dreptul la azil ca parte a unei strategii de limitare a migraţiei ilegale. Varşovia acuză Belarusul că în mod intenţionat canalizează imigranţi peste graniţa sa, relatează Reuters. O veritabilă armă într-un război hibrid, acuză Varșovia.

Sâmbătă, la o întâlnire a partidului Coaliția Civică de guvernământ, premierul polonez Donald Tusk a vorbit despre suspendarea temporară a dreptului la azil pentru solicitanții care trec frontiera cu Belarus.

Tusk, care a fost președinte al Consiliului European, a afirmat că va explica partenerilor europeni această decizie, pentru a obține susținerea lor.

Potrivit lui Tusk, drepturile de azil ale blocului sunt abuzate în mod activ de Belarus și Rusia, ”dreptul la azil fiind folosit exact împotriva esenței dreptului la azil”, după cum a spus premierul polonez.

Propunerea va fi discutată în guvernul de la Varșovia miercuri, 15 octombrie.

Încă din 2021, Polonia este supusă acestei presiuni sistematice a migrației dinspre vecinul său răsăritean.

Mai precis, zeci de mii de potențiali imigranți, mulți provenind din Orientul Mijlociu și Africa, au încercat să treacă granița în Polonia prin Belarus în ultimii ani, Numai în luna septembrie au fost raportați 2.500 și peste 26.000 până acum în acest an, amintește Politico.

Polițiștii de frontieră din Belarus au fost văzuți ajutând activ grupurile de migranți, ca parte a ceea ce Tusk consideră a fi o tactică de „război hibrid”, menită să stimuleze sentimentul anti-migrație și să blocheze resursele statului. Cu alte cuvinte, rușii trimit migranții și tot ei stimulează sentimentele anti-migrație, prin rețelele lor de dezinformare.

Polonia a început deja să investească într-o infrastructură mai puternică la frontieră, pentru a încerca să descurajeze trecerile ilegale. A fost înființată o zonă specială de frontieră pentru a conferi puteri mai mari autorităților locale.

Citeste siPolonia își consolidează sistemele de apărare de la frontiera de est

În septembrie, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty, a avertizat cu privire la „provocările pe care le ridică instrumentalizarea migrației și acțiunile de destabilizare ale autorităților belaruse la granița polono-belarusă”.

Cu toate acestea, a spus O'Flaherty, politica Poloniei de returnare a migranților fără a le evalua potențialele revendicări „nu permite respectarea deplină a standardelor internaționale privind drepturile omului” și „îi expune riscului de încălcări grave ale drepturilor protejate de Convenția Europeană a Omului. Drepturi.”

Comisia Europeană nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Politico.

Belarus este acuzat că a oferit vize unor cetățeni din Africa și Asia, încurajându-i apoi să ia drumul către UE. Ei au fost încurajați de către însuși președintele autoritar de la Minsk, Alexander Lukașenko, să forțeze granița Poloniei.

Prezența unui mare număr de migranți la frontiera poloneză, o zonă împădurită și mlăștinoasă, a venit cu probleme de ordin umanitar, pentru care propaganda rusă a acuzat – evident – Polonia.

În timp ce Rusia și Belarus au negat mereu orice responsabilitate pentru această veritabilă bombă umană.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cu ce rămânem, după această săptămână, în care am discutat atât de intens despre decizia Curții Constituționale de blocare a candidaturii eurodeputatei Diana Șoșoacă?

Unele voci publice au apreciat decizia, considerând că lidera partidului S.O.S. România reprezenta un pericol pentru ordinea constituțională, prin apologia mișcării legionare.

Alții au atras atenția asupra unui precedent periculos, prin care Curtea Constituțională ar putea decide, aproape discreționar, cine are dreptul să candideze și cine nu.

Dar indiferent de aceste opinii, fiecare cu argumentele sale, măcar cu un lucru ar trebui să rămânem după această dezbatere: că societatea nu trebuie să rămână indiferentă, inertă, în fața pericolului extremismului.

Și trebuie să recunosc că discuțiile din aceste zile mi-au amintit de experiența extraordinară trăită acum vreo două luni, atunci când am vizitat Topografia Terorii de la Berlin - un memorial al crimelor naziste, aflat pe locul fostului sediu central al Gestapo și SS.

Adică locul unde naziștii au planificat și gestionat majoritatea crimelor lor.

Vizitatorii sunt îndrumați pe un traseu cu fotografii, documente și obiecte, pe fundalul unui fragment din Zidul Berlinului și a ceea ce a mai rămas din fundația clădirii cu infamă reputație. Este o istorie prescurtată a ascensiunii și crimelor nazismului.

Și un răspuns la întrebarea: cum de a fost posibil?

Cum de a fost posibil ca o formațiune marginală, născută într-o berărie, să ia întreaga putere și să comită crime pe care omenirea nu le putuse imagina până atunci?

Vedem activiștii partidului nazist, în Germania anilor 1920-1930, făcându-și propagandă asiduă în stradă, de la om la om, într-o Republică de la Weimar măcinată de inflație și inegalități. Într-un Berlin care trăiește frenetic, cu localurile de noapte, teatrele, cabaretele și cinematografele sale.

Îi vedem în fotografii pe activiștii naziști cum se prezintă drept forța tânără, patriotică, înnoitoare, viguroasă, împotriva unui sistem rigid, obosit, vetust, reprezentat de imaginea bătrânului von Hindenburg, o relicvă, parcă din La Belle Epoque.

Iată-i susținuți de o masă tot mai mare de germani, care vedeau în ei viitorul robust al națiunii. Ajutați de formațiuni paramilitare, la început simple grupuri de bătăuși de stradă, apoi trupe tot mai disciplinate și mai bine înarmate, au cucerit puterea punct cu punct, procent cu procent, profitând de complicitățile partidelor mainstream și grupurilor economice și financiare.

Iată-i ajungând la putere și începând prin persecutarea celor mai slabi și lipsiți de apărare: evreii și homosexualii. Apoi, prin diversiune și teroare, desființând orice formă de opoziție. Ce a urmat știe toată lumea.

Și un final amar: pentru o parte a Germaniei și o jumătate a Berlinului, un totalitarism avea să fie imediat înlocuit cu un altul.

Lecțiile?

Pentru ca așa ceva să nu se mai repete, știm acum că extremismul avansează și câștigă prin lipsa de implicare a adepților democrației și libertăților. Cazul Șoșoacă, dincolo de emoțiile electorale, ar trebui să fie semnul de trezire pentru societatea românească. Pentru că extremismul nu este niciodată atât de insignifiant, atât de marginal încât să-l putem trece cu vederea.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Societatea română continuă să fie puternic atașată valorilor democratice, Uniunii Europene și Occidentului, în general. Dar Unele semne de îngrijorare se fac simțite. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului realizat de think-thank-ul internațional GLOBSEC cu privire la percepția românilor față de integrarea euro-atlantică. Studiul de bazează pe sondajele GLOBSEC realizate din 2020 până în 2024, pe un eșantion reprezentativ de 1 000 de persoane.

Cel mai recent sondaj din 2024 a fost realizat în 9  țări din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

”Atitudini publice în România – rămânerea în Occident cu unele îndoieli” – acesta este titlul cercetării sociologice, oferind o imagine exactă asupra opțiunilor românilor.

Astfel, 83% dintre români susțin apartenența țării la UE și 88% susțin apartenența la NATO.

În privința sprijinului pentru UE, observăm o creștere față de nivelul minim, de 75%, înregistrat în 2022, pe fondul pandemiei de Covid -19. Dar și o ușoară scădere față de 2023,  când sprijinul era de 86%. În orice caz, studiul arată că tinerii sunt mai atașați de Europa, 89% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani susținând apartenența la Uniune.

Cu toate acestea, mai mult de 70% dintre români consideră că UE le dictează ce să facă fără ca țara să poată face ceva în această privință, ceea ce poate servi drept argument pentru actorii anti-UE. Și un efect al informării deficitare a publicului în ce privește funcționarea UE, spun autorii.

Cu toate acestea, două treimi dintre cei chestionați  consideră că UE a oferit țării o voce mai importantă în problemele globale. Și aproape trei sferturi (71%) vor ca Europa să-și edifice cât mai repede o armată proprie.

Dar care este principala amenințare la adresa României?

Pentru marea majoritate, Rusia. Mai exact, 73% - în creștere vertiginoasă, dacă observăm că doar 30% o considerau principala amenințare în 2020.  

În timp ce 31% dintre ei consideră că societățile occidentale sunt o amenințare pentru identitatea și valorile lor, doar 24% consideră China o amenințare pentru țară.

Potrivit autorilor studiului, acest lucru indică faptul că, în timp ce actori politici români proeminenți atacă în mod vizibil valorile occidentale, discuțiile despre amenințările legate de China nu sunt la fel de răspândite în spațiul public.

Și încă ceva: 55% dintre români dau vina în primul rând pe Rusia pentru războiul din Ucraina, cu 10 puncte procentuale mai puțin decât în 2023.

Este, probabil, rezultatul narațiunilor care circulă în România cu privire la presupusul mod în care Ucraina se comportă cu minoritățile. Alte narațiuni utilizate în special de actorii de extremă dreapta - în principal AUR și SOS România – și care câștigă tracțiune, se concentrează pe imoralitatea femeilor ucrainene, pe presupusa practică a Ucrainei de a trimite minori pe front și pe utilizarea necorespunzătoare a fondurilor alocate ajutorului social pentru ucraineni. Acestea ar putea afecta atitudinea românilor față de Ucraina pe termen lung.

Chiar și așa, mai mulți români doresc să vadă Ucraina ca parte a alianței occidentale în 2024 decât în 2022 – 58% față de 51%.

În privința democrației, peste 80 la sută aprobă acest sistem de guvernare.

Cu toate acestea, mai mult de o treime dintre români spun că un sistem totalitar ar putea fi bun pentru țara lor, iar această susținere este deosebit de puternică în rândul tinerilor.

Acest lucru poate fi parțial rezultatul eficacității extremei drepte în răspândirea relatărilor sale prin intermediul rețelelor sociale.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Consiliul Uniunii Europene a pus la punct un nou cadru pentru măsuri restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. O recunoaștere implicită a războiului hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva Europei, în ansamblul ei.

Prin acest nou set de sancțiuni, UE va putea să vizeze persoane și entități implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse, care subminează valorile fundamentale ale UE și ale statelor sale membre, cum ar fi securitatea, independența și integritatea acestora. De asemenea, vor putea fi supuse sancțiunilor organizații internaționale și țări terțe.

UE va putea să răspundă unor amenințări precum subminarea proceselor electorale și funcționarea instituțiilor democratice, sabotarea activităților economice, a serviciilor de interes public sau a infrastructurii critice.

De asemenea, vor putea fi pronunțate sancțiuni pentru utilizarea dezinformării, atacuri cibernetice, instrumentalizarea migranților și alte activități destabilizatoare.

Cei desemnați vor fi supuși unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor UE li se va interzice să le pună la dispoziție fonduri. În plus, persoanele fizice vor fi supuse și unei interdicții de călătorie, care le va împiedica să intre sau să tranziteze prin teritoriile UE.

Dar ce semnifică, în mod concret, această decizie a statelor membre?

În primul rând, este un act de recunoaștere oficială a așa-numitului război-hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva întregii Uniuni Europene. Și dacă până acum, Uniunea Europeană a sancționat doar persoane și entități implicate în războiul propriu-zis declanșat împotriva Ucrainei, iată că acum, diverse acțiuni care se fac simțite în Uniunea Europeană, sunt la rândul lor considerate acte de agresiune.

Citeste siEuropa sub un nou val de atacuri ale spionajului rusesc

Mai multe acte de sabotaj au fost raportate în UE  – de exemplu, o serie de deraieri suspecte ale trenurilor din Suedia, atacuri la adresa unor amplasamente militare din Germania, distrugeri ale sistemelor de semnalizare pe căile ferate cehe. Acestora li se adaugă atacuri cibernetice masive, cum au fost raportate din Estonia până în Franța, inclusiv în timpul festivității de deschidere a Jocurilor Olimpice.

Mai revent, autoritățile franceze au raportat un atac rusesc la adresa unei rețele care asigură servicii de satelit pentru Europa și zeci de mii de terminale au fost afectate. De asemenea, mai multe atacuri au vizat infrastructura energetică a Uniunii Europene.

Iar ideea principală este că, de acum înainte, astfel de acțiuni, la care se adaugă și altele din domenii mai soft, precum dezinformarea online sau încercarea de influențare a alegerilor, sunt de acum văzute ca parte a unui război pe care Rusia îl desfășoară împotriva Europei.

Un război fără arme, dar nu mai puțin periculos și distructiv.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Aceasta este concluzia unei analize a publicației Euractiv. Astfel, nu doar Georgia poate fi un exemplu negativ. State central și est europene se inspiră și ele din actele normative emise la Moscova.

Publicația Euractiv observă un fenomen îngrijorător: în vreme ce Georgia adoptă încă o lege controversată, de data aceasta împotriva drepturilor LGBTQ, un număr tot mai mare de state post-comuniste ale UE, cum ar fi Slovacia, Bulgaria și Ungaria, par dornice să adopte legi similare, stârnind îngrijorări în UE cu privire la încălcarea legilor sale și influenţa ideologiilor pro-ruse.

Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare cruciale din 26 octombrie, Tbilisi a adoptat o lege controversată anti-LGBTQ care a făcut imediat comparații cu legea represivă a Rusiei privind „propaganda gay”.

Cu toate acestea, drepturile LGBTQ sunt din ce în ce mai amenințate în alte state post-socialiste ale UE, Slovacia și Bulgaria fiind cele mai recente exemple.

În august, Bulgaria a adoptat o lege propusă de partidul pro-rus Renașterea prin care interzice orice fel de programe educaționale privind „orientarea sexuală netradițională” în școli, ignorând apelurile Consiliului Europei și ale activiștilor societății civile de a o respinge.

Comisarul UE pentru egalitate, Helena Dalli, i-a scris ministrului bulgar: „Comisia este îngrijorată de orice evoluție care ar putea pune în pericol implementarea efectivă a legislației UE, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale consacrate în Carta Drepturilor Fundamentale a UE”.

Între timp, partidul de guvernământ de extremă dreapta al Slovaciei, SNS, a introdus propria lege anti-LGBTQ, care urmărește să stabilească o definiție clară a „orientării sexuale netradiționale” și să interzică „promovarea” acesteia și diseminarea ideilor conexe în școli, cu încălcări pedepsite cu amenzi de până la 30.000 de euro.

La începutul acestui an, Georgia a adoptat un alt „proiect de lege pentru agenții străini” în stil rusesc, care a dus în cele din urmă la suspendarea candidatului țării la UE.

O lege asemănătoare, privind protejarea suveranității, este deja implementată în Ungaria, ceea ce a dus la un proces la Curtea de Justiție a UE.

Acest lucru nu oprește Slovacia și Bulgaria să încerce să urmeze exemplul Budapestei.

Proiectul de lege de la Bratislava ar impune etichetarea persoanelor care primesc mai mult de 5.000 de euro pe an în finanțare străină, în timp ce Sofia a stabilit pragul la 500 de euro.

În timp ce evoluțiile de la Sofia sunt în curs, Slovacia și-a suspendat propunerea pe fondul reacțiilor societății civile și a UE.

Să mai spunem că și în România, un deputat ales pe listele AUR a depus un proiect de lege care vizează inclusiv interzicerea paradelor LGBT. Proiectul nu a ajuns în dezbatere, iar soarta sa depinde în mare măsură de rezultatul alegerilor din decembrie.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Preşedinţia ungară a Consiliului UE va prezenta în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, informează un comunicat al Consiliului, preluat de Agerpres. De asemenea, Comisia Europeană va prezenta Barometrul Schengen, care analizează evoluţiile din spaţiul de liberă circulaţie. Să fie acesta momentul pentru ca România și Bulgaria să fie acceptate și cu granițele terestre?

Miniştrii de interne ai statelor membre se vor reuni la Luxemburg, joi, 10 octombrie. Ei vor face un bilanţ al situaţiei generale a Spaţiului Schengen.

Comisia Europeană va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluţiile înregistrate, precum şi ameninţările emergente din spaţiul Schengen.

Miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen, iar discuţia se va axa pe prioritatea legată de creşterea rezilienţei frontierelor externe, precizează comunicatul Consiliului UE.

Preşedinţia ungară va prezenta, de asemenea, situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, mai menţionează comunicatul, reamintind că, la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România. Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România este nevoie de o altă decizie a Consiliului, precizează sursa citată.

Cel mai probabil cu acest prilej va avea loc o trecere în revistă a situaţiei la zi în ceea ce priveşte posibilitatea aderării la Schengen cu frontierele terestre a României şi Bulgariei, întrucât până în prezent nu au apărut în spaţiul public semne din partea Austriei că ar fi gata să susţină o decizie politică în acest sens.

Totuşi, notează Agerpres, mai mulţi oficiali români şi bulgari au declarat că speră că România şi Bulgaria vor obţine o decizie privind aderarea integrală la spaţiul liber de circulaţie până la sfârşitul acestui an.

Ultimul Consiliu JAI din 2024 va avea loc Bruxelles în prima parte a lunii decembrie, dar o decizie privind aderarea cu frontierele terestre la Spaţiul Schengen a României şi Bulgariei se poate lua în orice format, după cum a dovedit-o primul pas făcut pe 30 decembrie 2023, aprobat în scris de statele membre cu puţin timp înainte de sfârşitul anului.

Austria, care a blocat până acum accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen cu frontierele terestre, a trecut prin alegeri legislative câștigate de Partidul Libertății, (FPO), adversar declarat al extinderii Spațiului Schengen. Acesta nu a întrunit majoritatea, accederea sa la guvernare fiind puțin probabilă, în condițiile în care celelalte partide au declarat că nu vor face alianțe cu extrema dreaptă.

În această situație, sunt șanse mari ca guvernul să fie constituit în jurul Partidului Popular, de centru-dreapta, condus de cancelarul în exercițiu Karl Nehammer. Acesta a blocat România și Bulgaria pe motiv să spațiul de liberă circulație ar trebui consolidat înainte de o nouă extindere.

În cadrul noii Comisii Europene, prezidate de Ursula von der Leyen, Austriei i-a revenit postul de comisar pentru Afaceri Interne și Migrație. Markus Brunner, nominalizat pentru această poziție, urmează să treacă prin filtrul audierilor în Parlamentul European la începutul lui noiembrie.

Potrivit unor surse din interiorul legislativului european, Austria ar trebui ca, înainte de această audiere, să dea dovadă de atitudine constructivă în ceea ce privește Spațiul Schengen.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România