La propunerea premierului Robert Fico, guvernul Slovaciei a decis miercuri să recunoască oficial comunitatea goralilor drept a 15-a minoritate etnică de pe teritoriul țării, scrie publicația Korzar.

Comunitatea, care numără în prezent cca 70 000 de membri, va putea de acum înainte să primească finanțări de la bugetul de stat pentru dezvoltarea activităților tradiționale specifice, notează sursa citată.

”Este o mare bucurie pentru noi, o decizie meritată pentru că noi, goralii, trăim în toată partea de nord a Slovaciei, până în Moravia, în R Cehă. Facem deja parte din patrimoniul cultural imaterial al Slovaciei și vom face demersurile pentru a fi înscriși și pe lista UNESCO”, a declarat primarul localității Ždiar, Pavol Bekeš. 

Potrivit atestărilor documentare, goralii trăiesc în mai multe regiuni montane din Polonia, Cehia și Slovacia încă din Evul Mediu. Dialectul polonez pe care îl vorbesc conține și cuvinte arhaice de origine română, între care magura ("măgură"), fluier, cătun, vatră, brânză, merende ("merinde") sau mlioara ("mioară"), zyntica ("jintiță")

Rafinăria Lukoil din Burgas, considerată compania cu cele mai mari venituri din Bulgaria, ar trebui cumpărată de statul bulgar, a declarat recent deputatul și omul de afaceri Delian Peevski, potrivit publicației Mediapool.

Deși nu a fost anunțat oficial, Lukoil urmează să vândă rafinăria, la un preț pe care omul de afaceri bulgar îl estimează la 3 miliarde de leva (cca 1,5 miliarde de euro)

„Sunt foarte multe probleme acolo. Lukoil intră în reparații conform planificării, va fi oprită pentru câteva luni. Să vedem dacă vor fi suficienți carburanți pentru piață. Statul ar trebui să intervină aici imediat pentru a verifica dacă sunt suficiente rezerve, ce se întâmplă, oare nu este asta o altă provocare din partea Rusiei vizavi de noi - să opească Lukoil înainte de a o vinde cuiva? Sper că nu unui intermediar...", a declarat Peevski.

În 2023, rafinăria avea venituri de 8,6 miliarde de leva, făcând din Lukoil Neftochim Burgas compania cu cele mai mari venituri din Bulgaria. Până acum, se pare că cei mai serioși pretendenți pentru cumpărarea rafinăriei sunt compania petrolieră de stat maghiară MOL și compania de stat kazaha KazMunayGas, mai scrie sursa citată.

Ministerul federal pentru refugiați a anunțat un program de asistență financiară pentru familiile afectate de inundațiile și alunecările de teren de anul trecut, soldate cu peste 20 de morți și distrugerea a mii de locuințe, transmite Radio Sarajevo.

Programul în valoare de peste 4 milioane de euro va fi implementat prin intermediul autorităților locale. Ajutorul pentru fiecare familie afectată va fi cuprins între cca 4000 și 7500 de euro, în funcție de gradul de distrugere a locuinței.

Ministerul a anunțat de asemenea că vor fi anunțate licitații pentru lucrări importante de infrastructură în zonele afectate.

”Facem eforturi semnificative pentru a construi case pentru toate familiile afectate. Procesul este în desfășurare, încă așteptăm să primim informațiile exacte din partea autorităților locale din regiunile afectate”, a transmis ministerul.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

- Michaela Vdoviaková - Slovacia;

- Desislava Dimitrova - Bulgaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Președintele turc promite că toți cei vinovați de incendiul devastator izbucnit într-o stațiune de ski și în care au murit 78 de persoane vor fi trași la răspundere. Din Belarus, președintele Lukașenko susține că premierul armean a renunțat la Nagorno Karabah, enervând politicienii și populația armeană. 
 

Revista presei Europa Plus:

Cine este responsabil va fi tras la răspundere, promite președintele turc Recep Tayyip Erdoğan referitor la incendiul de săptămâna trecută din stațiunea de ski Kartalkaya din provincia Bolu, în nordul țării. În incendiu și-au pierdut viața 78 de persoane, relatează hurriyet.com.tr.

„Nu vom ezita să facem tot ce este necesar pentru a ne asigura că toți cei care sunt responsabili și care se fac vinovați de neglijență sunt trași la răspundere. Ne vom asigura că dezastrul este investigat în fiecare detaliu, fără a lăsa nici cea mai mică urmă de suspiciune.” 

Președintele turc a adăugat că durerea e sporită de faptul că aproape jumătate dintre cei care și-au pierdut viața au fost copii. Erdoğan a reamintit că membrii familiei, inclusiv fiica, ginerele și nepoții fostului deputat al partidului AKP de Bolu, Mehmet Güner, pe care îi cunoștea personal, au decedat.

Lukașenko zdruncină și mai mult relațiile armeno-belaruse deja fragile, citim în publicația armeană 168.am.

În cadrul unei conferințe de presă susținute cu ocazia alegerilor prezidențiale din Belarus, Aleksandr Lukașenko a făcut o serie de declarații controversate împotriva autorităților armene și a premierului Nikol Pashinyan, în stilul său obișnuit, relatează publicația. 

„Eu și Putin am rămas uimiți când, după înfrângerea din război, Pashinyan a declarat că Stepanakert și tot Karabakhul sunt de fapt teritoriul Azerbaidjanului. L-am sunat pe Putin și l-am întrebat: „Ai auzit ce a spus?” El a răspuns: „Da, am auzit, dar cine l-a pus să spună așa ceva?” ar fi replicat Vladimir Putin.

„Pashinyan însuși a renunțat la Nagorno-Karabah,” susține  Lukașenko. 

Belarus și Amenia sunt în dispută încă din vara anului 2024 când ambele capitale și-au retras ambasadorii din posturi, mai citim în publicația armeană.

Iată un titlu din publicația tengrinews.kz din Kazakhstan.

Rețelele de socializare sunt din ce în ce mai pline de promisiuni fantastice de la „coach” și „coach-formatori” care pretind că pot să vă transforme viața în câteva ședințe. Aceștia se oferă să vă sporească încrederea în sine, să vă învețe cum să investiți cu atenție, să vă îmbunătățiți relațiile personale sau chiar să găsiți cariera ideală. 

Ce îi determină pe adulți să cheltuiască sume mari de bani pe astfel de servicii? Psihologul și terapeutul Olga Tretyakova răspunde la această întrebare.

Potrivit acesteia, dorința de soluții miraculoase își are originea în credințele pe care ni le formăm la vârsta de 5 sau 6 ani.

„Coachii oferă o schemă simplă: dai bani, ne urmezi instrucțiunile, iar noi îți oferim un miracol. Această credință copilărească în magie este activată, iar persoana se trezește captivată emoțional de anticiparea schimbării”, spune specialista.

Ea adaugă că acești oameni se opun uneori în mod deliberat psihologilor, mizând pe faptul că oamenii vor adesea să obțină rezultate rapid.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Ahmet Özkan - Turcia;

Shushanik Tsaturyan - Armenia;

Emil Kozhanov - Kazakhstan

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Există posibilitatea ca regiunea separatistă transnistreană să se reintegreze cu Republica Moldova, chiar începând din acest an, scrie site-ul Europa Liberă R Moldova, care citează mai mulți oficiali și diplomați europeni.

”Este adevărat că oficialii de la Chișinău rămân foarte precauți, având în vedere că enclava separatistă din stânga Nistrului își administrează propriile afaceri, cu sprijinul Moscovei, încă de la prăbușirea URSS, găzduind și vreo 1.500 de soldați cu pașapoarte rusești.

Dar unele surse europene cred că soarta poate surâde Chișinăului anul acesta, iar optimismul lor se datorează în general câtorva factori: extinderea UE spre est, războiul din Ucraina și actuala criză a gazelor rusești din regiunea transnistreană (...)

Săptămâna trecută, noul comisar european pentru extindere, Marta Kos, își exprima încrederea că trei țări candidate la UE ar putea fi pregătite pentru aderare până în 2029. Moldova este, aproape sigur, una dintre aceste trei țări.

Mulți oficiali de la Bruxelles își doresc extrem de mult ca cel puțin o țară din est să se alăture blocului, fie măcar pentru a ține aprinsă flacăra extinderii. (...)

Având în vedere derapajul politic al Georgiei și faptul că în Ucraina este mai departe război, Moldova pare să fie foarte bine poziționată pentru moment”, comentează sursa citată.

Comisarul european pentru drepturile omului, Michael O’Flaherty, aflat recent într-o vizită în Georgia, și-a exprimat îngrijorarea privind acțiunile abuzive ale autorităților georgiene împotriva manifestanților proeuropeni, în primul rând cu referire la ”arestările ilegale și iresponsabile, cu utilizarea excesivă a forței”, de către polițiști, dar și de ”indivizi mascați neidentificați”, transmite publicația georgiană civil.ge.

În cadrul întâlnirilor pe care le-a avut cu mai mulți oficiali georgieni din eșalonul secund el a atras atenția că Poliția nu a acționat nici până acum, în nici un fel, pentru identificarea și sancționarea celor care au comis abuzuri în timpul ciocnirilor cu manifestanții, așa cum prevăd normele legale și bunele practici internaționale.

Comisarul a criticat introducerea de noi restricții legale împotriva manifestațiilor de protest, inclusiv prin modificarea anumitor legi, pentru a justifica măsurile administrative abuzive. ”Este esențial ca dreptul la reunire pașnică să nu fie subminat prin măsuri administrative sau legislative”, a transmis el.

Festivalul caritabil Kiev Art Session are loc anul acesta la Londra, Cambridge și Oxford, în perioada 25 ianuarie - 2 februarie, a anunțat ministerul ucrainean pentru cultură și comunicare strategică, citat de publicația shotam.info.

Programul evenimentului include o expoziție exclusivă de opere de artă, un concert de muzică tradițională ucraineană și mai multe sesiuni de dezbateri. Va fi proiectat filmul documentar ”Oameni de oțel”, care evocă evenimentele din prima perioadă a războiului ilegal declanșat de Rusia (februarie - mai 2022), cu accent pe eroismul cu care soldații ucraineni au luptat în bătălia de la Mariupol.

”Războiul pentru libertate, independență și supraviețuirea poporului ucrainean continuă. Soldații noștri continuă să lupte pentru a apăra Ucraina, dar și securitatea europeană și mondială”, se arată în comunicatul ministerului ucrainean al culturii.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Crina Plăcintă - R Moldova;

Salome Sulakauri - Georgia;

Inna Omeltchenko - Ucraina

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Întrebat asupra motivelor pentru care economia Ungariei a intrat anul trecut în recesiune, premierul Viktor Orban a susținut că principala cauză o reprezintă sancțiunile internaționale impuse Rusiei, care au produs până în prezent Ungariei pagube de 7500 de miliarde de forinți (cca 18.75 miliarde de euro).

Publicația Telex citează un interviu acordat postului Radio Kossuth în care șeful guvernului de la Budapesta afirmă de asemenea că blocarea de către Ucraina a tranzitului de gaze naturale din Rusia pe teritoriul său a dus la scumpirea excesivă a combustibililor în Ungaria.

”Ucrainenii au vrut să ne facă o festă. Dacă nu ne-ar fi făcut această festă, prețurile la energie și la benzină în Ungaria nu ar fi atât de mari. Încercăm să-i convingem pe prietenii noștri de la Bruxelles să facă presiuni asupra Ucrainei pentru redeschiderea rutelor de transport al gazelor naturale, pentru că nu cetățenii ungari trebuie să plătească prețul sancțiunilor ”, a spus premierul.

Pe de altă parte el și-a exprimat convingerea că ”intrarea în funcție a președintelui Donald Trump va aduce mai multă ordine la nivel internațional. Împreună vom pune presiune asupra liderilor de la Bruxelles, pentru că nu este just ca noi să plătim prețul acestor sancțiuni”.

Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că guvernul va examina în regim de urgență un proiect de act normativ care prevede modificarea regimului alocațiilor pentru familiile de imigranți, inclusiv pentru cei ucraineni, transmite agenția PAP.

Actul normativ, care a fost propus de primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, prevede ca alocația de 800 de zloti (cca 200 de euro) să se acorde doar familiilor de imigranți cu copii ai căror membri adulți trăiesc, muncesc și plătesc impozite în Polonia.

”Vom examina această propunere în regim de urgență în cadrul guvernului. Eu personal sunt pentru”, a transmis premierul Tusk într-un mesaj postat pe contul său de pe rețeaua X.

De la 1 septembrie 2024, familiile de imigranți, în special ucraineni, au dreptul la o alocație de 800 de zloți, dacă copiii lor urmează cursurile unei școli din Polonia, în cadrul programului guvernamental ”Pentru un bun început”.

Deși angajatorii semnalează în mod regulat deficitul de forță de muncă locală și implicit necesitatea de a angaja imigranți, potrivit datelor statistice numărul șomerilor se menține la un nivel ridicat, respectiv 46 000 la sfârșitul anului trecut, transmite site-ul postului național de radioteleviziune din Letonia.

Experții explică această discrepanță, pe de o parte prin deficitul de experiență și calificare al candidaților la angajare, dar și prin nivelul de salarizare solicitat, pe care în cele mai multe cazuri angajatorii nu și-l pot permite.

Pe piața muncii din Letonia specialiștii în IT sunt cei mai căutați, iar în acest domeniu numărul de posturi vacante este cel mai scăzut.

Potrivit Institutului Național de Statistică, doar 6% dintre angajatori oferă salarii care depășesc salariul mediu pe economie, respectiv 1700 de euro pe lună, toți ceilalți oferind salarii sub acest nivel. Rata șomajului la sfârșitul anului trecut s-a situat la 5,3%.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Alexandra Molnár - Ungaria;

Emilia Metrycka - Polonia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Decizia UE de a reintroduce obligativitatea vizelor pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu georgiene, în paralel cu menținerea scutirii de vize pentru pașapoartele turistice ale cetățenilor georgieni ar fi un pas în direcția bună, care ar transmite un mesaj puternic, dar este nevoie de măsuri și mai stricte.

Opinia aparține lui Vano Chkhikvadze, reprezentant al Fundației pentru Societatea Civilă, autorul unui articol pe această temă publicat pe platforma civil.ge.

Comisia Europeană a anunțat în decembrie că ia în considerare suspendarea regimului de călătorii fără viză în Uniunea Europeană (UE) pentru ”unele categorii de persoane” din Georgia. Pentru a evita acest lucru, instituția recomandă Georgiei să ia „măsuri urgente” în domeniul protecției drepturilor fundamentale, potrivit raportului CE.

”Oficialii georgieni au făcut deja o serie de declarații ironice la adresa anunțului CE, afirmând că se vor folosi de anumite ”portițe” pentru a evita noul regim de vize. Aceste portițe trebuie închise definitiv.

Posesorii de pașapoarte diplomatice s-au bucurat multă vreme de privilegii interzise cetățenilor georgieni obișnuiți. Oficialii au putut călători fără vize în țările UE încă din 2011, pentru perioade între 90 și 180 de zile, în timp ce cetățenii obișnuiți au primit acest drept abia în 2017”, scrie reprezentantul societății civile din Georgia.

Votul prin corespondență, implementat în șase țări, s-a dovedit a fi o soluție viabilă pentru facilitarea participării cetățenilor aflați peste hotare la referendumul republican constituțional și la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, a transmis Comisia Electorală Centrală, potrivit publicației Ziarul de Gardă.

”În acest context, CEC recomandă extinderea acestei metode și consolidarea sa ca opțiune permanentă, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. (...) Subiectul va fi detaliat în cadrul conferinței de analiză post-electorală, planificată pentru 18-19 martie 2025, la care vor participa toți actorii implicați în organizarea alegerilor”, se arată în comunicatul CEC.

Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul privind implementarea parțială a votului prin corespondență, utilizat la referendumul republican constituțional și la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024. Documentul analizează aspectele organizatorice, de la cadrul normativ și identificarea alegătorilor, până la securitatea procesului și centralizarea rezultatelor.

Pentru al treilea an consecutiv  temperatura medie pe timpul iernii în Ucraina s-a menținut deasupra nivelului de îngheț de 0 grade, ceea ce are un efect negativ asupra mediului, a transmis Ministerul protecției mediului și resurselor naturale de la Kiev, citat de publicația hromadske.ua.

”În cursul ultimilor 60 de ani creșterea temperaturilor medii în Ucraina a fost de 2,5 ori mai rapidă decât media la nivel mondial. Clima este din ce în ce mai instabilă și mai imprevizibilă.

De exemplu, pe parcursul unei ierni fără zăpadă apar fenomene neobișnuite: se trece brusc de la zile călduțe, cu temperaturi pozitive, la zile cu valuri de frig intens, venite din Arctica. Iar absența zăpezii dereglează numeroase ecosisteme și evident afectează culturile agricole”, a explicat un specialist al ministerului.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Salome Sulakauri - Georgia;

Crina Plăcintă - R Moldova; 

Inna Omeltchenko - Ucraina

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Un batalion de 500 de militari suedezi a ajuns la sfârșitul săptămânii trecute în Letonia pentru a se alătura Brigăzii multinaționale NATO care desfășoară aici un exercițiu militar. Este prima misiune NATO pentru armata suedeză de la intrarea țării în organizația nord-atlantică, în martie anul trecut, transmite postul național de radioteleviziune din Letonia.

”Sosirea batalionului suedez este o confirmare clară a unității și solidarității alianței noastre și o dovadă că orice acțiune ostilă din partea Rusiei va primi un răspuns adecvat. Este cu adevărat o zi istorică, pentru că ultima prezență militară suedeză în Letonia a avut loc în urmă cu 300 de ani”, a transmis ministrul leton al apărării, Andris Sprūds, potrivit sursei citate.

”Sosirea batalionului suedez în Letonia este foarte importantă pentru întărirea capacităților noastre comune de apărare. Situația geopolitică a determinat o întărire a relațiilor între țările de la Marea Baltică, precum și o cooperare strânsă la nivelul NATO. Prin găzduirea și implicarea directă în Brigada multinațională NATO, Letonia își face datoria ca țară de frontieră a Uniunii Europene și a NATO”, a transmis și premierul leton Evika Silina.

Brigada multinațională din Letonia este formată din militari și echipamente din 13 țări membre NATO.

Țările riverane Mării Baltice trebuie să stabilească o strategie comună privind securitatea în regiune pe care ulterior să o prezinte spre aprobare consiliului NATO și Uniunii Europene, a declarat șeful departamentului pentru securitate națională din guvernul Poloniei, Jacek Siewiera, transmite agenția de știri PAP.

Intervenția oficialului polonez a avut loc în cadrul Congresului pentru Securitate Energetică de la Varșovia, la care au participat oficiali și specialiști în domeniul energetic din Polonia, Norvegia, Danemarca, Lituania și Suedia, care au discutat despre securizarea principalelor instalații energetice din Marea Baltică..

”Din păcate a fost nevoie de aceste acte de sabotaj asupra infrastructurii din Marea Baltică ca să înțelegem că astfel de atacuri nu privesc doar o singură țară, cea în apele căreia s-a produs incidentul, ci reprezintă o problemă regională. Este vorba de pierderi de resurse, adesea de importanță strategică”, a subliniat oficialul polonez.

El a subliniat de asemenea că așa numita ”flotă-fantomă” a Rusiei continuă să opereze aproape nestingherită în Marea Baltică și a propus o modificare a reglementărilor internaționale: ”În acest moment restricțiile privind locurile unde navele pot ancora sunt mult prea vagi. Avem nevoie de reglementări mult mai stricte, pe care să le decidem împreună”

În ciuda speculațiilor din presa maghiară din ultimele săptămâni, premierul Viktor Orban nu va fi prezent la ceremonia de învestire a președintelui Donald Trump de la Washington, scrie publicația Index.

În urma mai multor articole de presă în care se afirma că premierul maghiar ar fi fost invitat la Washington, secretarul de stat pentru comunicare, Kovács Zoltán, a transmis un comunicat în care se arată:

”Învestirea președintelui american este în mod tradițional un eveniment care marchează transferul pașnic de putere și nu o reuniune cu demnitari de stat străini. Cei care participă, o fac în baza unei invitații personale sau din partea echipei președintelui și nu a unei invitații oficiale. Aceasta nu este o reuniune internațională oficială la nivel de șefi de state, ea are cu totul alt scop.

Ca să fim cât se poate de clari: Viktor Orban nu va participa la acest eveniment. În ziua de 20 ianuarie premierul Orban va susține o conferință la Budapesta privind bilanțul președinție ungare a Uniunii Europene”.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Emilia Metrycka - Polonia;

Alexandra Molnár - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Rusia a cerut Bosniei și Herțegovinei extrădarea unui cetățean al său acuzat de spionaj. Este vorba despre un bărbat care se află în detenție în Bosnia și Herzegovina de anul trecut pentru implicarea sa în taberele de antrenament folosite de Rusia pentru a instrui agitatori care să provoace revolte în R. Moldova. 

Cererea Rusiei vine însă după ce judecătorii din Bosnia au acceptat o cerere de extrădare din partea Poloniei pe numele lui Aleksandr Bezrukavy, relatează slobodnaevropa.org, Europa Liberă din Bosnia și Herzegovina. 

Potrivit publicației, individul este căutat și de Rusia pentru deținere ilegală de arme, stupefiante și suspiciunea că ar fi comis furt. Avocatul său susține că în Polonia nu ar avea parte de un proces echitabil. Curtea urmează să decidă privind cererea rusească pe 23 ianuarie.

Aleksandr Bezrukavy  a fost arestat în Bosnia și Herzegovina  pe 16 noiembrie și este suspect că face parte  dintr-un grup de cetățeni ruși care antrenau cetățeni moldoveni să provoace revolte în țara lor.

Agenția Națională de Știri Slovacă Sita transmite că ONG-ul Zastavme korupciu (Stop Corupția) a depus o plângere la Procuratura Generală Slovacă cu privire la călătoria la Abu Dhabi a ministrului de Interne și președinte al partidului Hlas-SD, aflat la putere. Organizația îl acuză pe Matúš Šutaj Eštok de primire de foloase necuvenite în legătură cu vizita acestuia din decembrie 2024, la Abu Dhabi pentru a asista la Marele Premiu de Formula 1.

ONG-ul adaugă că, potrivit  informațiilor disponibile, călătoria, inclusiv intrările VIP și biletele de avion, ar fi trebuit să coste mai mult de 30.000 de euro și că Šutaj Eštok a mers la Abu Dhabi  împreună cu soția și cu alte persoane. Ministrul spune că, pentru eveniment, a primit o invitație de la președintele Federației Internaționale Automobilistice (FIA). Cu toate acestea, potrivit relatărilor din presă, ministerul nu are informații despre această invitație.

Președintele Rumen Radev a predat mandatul candidatului la funcția de prim-ministru, desemnat de grupul GERB-SDS, Rossen  Jeliazkov. Acesta din urmă a prezentat toți candidații la funcțiile ministeriale, scrie publicația trafficnews.bg.

„Știți foarte bine ce responsabilitate vă asumați. Bulgarii așteaptă încheierea crizei și un guvern stabil. V-am acordat suficient timp pentru a explora opțiunile și a găsi formula potrivită. Este important ca guvernul să nu fie doar stabil, ci și competent, operațional și subordonat intereselor publice”, a spus Rumen Radev.

Rossen Jeliazkov a spus că negocierile pentru un guvern au fost dificile, dar și responsabile, pentru că scopul a fost crearea unui guvern competent, cu o mare legitimitate. Formațiunea sa, GERB a făcut un compromis important și anume numirea lui Jeliazkov ca premier și nu a liderului formațiunii, Boyko Borissov, fost prim ministru.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Michaela Vdoviaková - Slovacia;

Desislava Dimitrova - Bulgaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Turcia este pregătită să-și facă datoria de a ajuta poporul sirian pe drumul dificil pe care îl are de urmat pentru reconstrucția țării, a declarat ministrul turc de externe Hakan Fidan la reuniunea țărilor din Liga Arabă care a avut loc recent la Ryad, în Arabia Saudită, transmite ziarul Hurriyet.

La reuniune au participat șefii diplomațiilor din Arabia Saudită, Siria, Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuwait, Liban, Oman, Qatar, Turcia și Emiratele Arabe Unite, precizează sursa citată.

”Integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea Siriei trebuie să rămână principiile pe care eforturile noastre comune să se axeze. În această perioadă extrem de dificilă trebuie să acționăm ca factor de echilibru în confruntarea cu realitățile dure pe care noul regim din Siria le are de rezolvat”, a spus ministrul turc.

El a cerut însă retragerea trupelor autointitulate Forțele Democratice Siriene (FDS), dominate de kurzi din teritoriile pe care încă le controlează la est de Eufrat. ”Această organizație teroristă continuă să reprezinte o amenințare foarte serioasă pentru populația majoritar arabă care se află la est de Eufrat, folosindu-se de resursele naturale de care poporul sirian are nevoie”, a subliniat el.

Compania canadiană Lydian Canada Ventures ar putea reîncepe, după șase ani de întrerupere, exploatarea minelor de aur de la Amulsar (în sud-vestul Armeniei) până la sfârșitul acestui an, a anunțat recent ministrul armean al economiei Gevorg Papoyan, potrivit postului Europa Liberă, secțiunea în limba armeană.

”Dacă proiectul de la Amulsar va funcționa la capacitate maximă, Produsul Intern Brut al Armeniei ar crește cu 1 la sută, iar veniturile din taxe la bugetul de stat s-ar ridica la 120 de milioane de euro anual, fără a mai aminti de numărul mare de locuri de muncă create”, a subliniat ministrul.

Lydian Canada Ventures a început operațiunile de exploatare la Amulsar în 2018, în urma unei investiții de 460 de milioane de dolari, la doi ani de la obținerea tuturor autorizațiilor. La scurt timp însă activitatea a fost oprită în urma protestelor localnicilor și organizațiilor de mediu iar licența de funcționare suspendată. Negocierile au fost reluate după războiul din Nagorno Karabach, iar un oficial al companiei canadiene a confirmat recent că operațiunile de exploatare vor fi reluate în trimestrul patru al anului în curs.

Institutul pentru tehnologii de exploatare a petrolului Jingshi din China a inaugurat recent o filială în cadrul Universității Utebayev din Kazhstan, unde au loc deja cursuri de înaltă calificare în domeniul ingineriei petroliere, transmite publicația dknews.kz.

25 de studenți din Kazhstan vorbitori de limba engleză au început cursurile și urmează să efectueze deplasări la sediul din China al Institutului, pentru cursuri de perfecționare. Inițiativa face parte din mega-proiectul guvernului chinez Drumul Mătăsii, precizează sursa citată.

”Beijing Huatec Information Technology Co. implementează un program strategic pentru internaționalizarea învățământului superior în Asia Centrală, în domenii precum energia, industria chimică, metalurgia, industria petrolieră și a gazelor naturale. Acordul cu Universitatea Utebayev a fost semnat anul trecut”, a declarat șefa centrului pentru relații internaționale al Universității Utebayev, Almagul Turdagalieva.

A contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Ahmet Özkan - Turcia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Romania livrează în acest moment aproape toată energia electrică dintre Prut și Nistru și caută soluții să mărească volumul. Sebastian Burduja, ministrul român al energiei, spune că România nu își dorește ca Republica Moldova să mai fie dependentă vreodată de energia electrică din Transnistria produsă cu gaze rusești. 

România nu-și dorește ca, în urma crizei energetice actuale, R. Moldova să mai revină vreodată la achiziții de energie electrică produsă în stânga Nistrului cu gaze rusești. Iată declarația ministrului român al energiei, Sebastian Burduja, într-un interviu acordat postului Europa Liberă Moldova.

De aproape o lună, România acoperă cea mai mare parte a consumului de electricitate între Prut și Nistru, precizează publicația.

„Provenind dintr-o familie ruptă de istorie în două, ministrul Burduja vede în sprijinirea Republicii Moldova o datorie morală”, continuă publicația care precizează că împreună cu premierul moldovean, Dorin Recean, oficialul român a solicitat Comisiei Europene o derogare de la achiziția de certificate CO2 pentru un plus de energie electrică care urma a fi livrată Republicii Moldova. Este vorba despre energie produsă pe bază de cărbune de Complexul Energetic Oltenia.

„Costul real al producției pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia este în jur de 500 de lei, iar costul incluzând plata certificatelor de CO2, este de aproape 1000 de lei. Deci, penalitatea legată de poluarea mediului dublează costul de producție a energiei bazată pe cărbune,” a declarat oficialul român. Comisia Europeană a refuzat să acorde derogarea pentru a nu crea un precedent, dar a promis să vină cu soluții alternative. 

„Comisarul pentru Climă, dar și comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, ne-au spus că se lucrează la un plan în acest sens. Practic, comisarul pentru Vecinătate, Marta Kos, se ocupă pentru a găsi resurse necesare pentru susținerea directă din perspectivă financiară a guvernului de la Chișinău, astfel încât povara costurilor mai mari pentru energia electrică, pentru gaze, să nu fie suportată de populație și să fie subvenționată, dacă vreți, din acești bani europeni,” a mai declarat Sebastian Burduja jurnaliștilor moldoveni.

„Companiile străine vor putea participa la modernizarea echipamentului militar al Forțelor de Apărare ucrainene” după o decizie luată de Ministerului Apărării de la Kiev, citată de suspilne media.

„Se va acorda o atenție deosebită modernizării aeronavelor aviației de stat, a componentelor și echipamentelor acestora, precum și a navelor”, a declarat ministrul adjunct al apărării, generalul de brigadă Anatoli Klochko.

„Ministerul Apărării a subliniat că modernizarea echipamentelor învechite va îmbunătăți semnificativ eficiența acestora prin utilizarea tehnologiilor occidentale avansate. Potrivit ministerului, această inițiativă deschide perspective partenerilor străini în realizarea de proiecte comune de înaltă tehnologie, cu respectarea standardelor internaționale și a principiilor cooperării transparente.”

Societatea Internațională pentru Alegeri Libere și Democratice (ISFED) a emis o declarație prin care condamnă concedierea în masă a peste 50 de funcționari publici din Georgia, relatează publicația civil.ge. Potrivit organizației, demiterile vizează în principal persoane care și-au exprimat public sprijinul pentru procesul de integrare europeană a țării. Organizația a avertizat că aceste concedieri dau semne de persecuție politică și discriminare.

Mulți dintre funcționarii publici disponibilizați au emis declarații publice în sprijinul articolului 78 din Constituția Georgiei, care afirmă angajamentul țării față de integrarea în UE și NATO. Ceea ce este deosebit de alarmant, potrivit ISFED, este că aceste concedieri au fost efectuate fără justificare sau procedură transparentă, sub pretexte formale, precum reorganizările sau expirarea contractelor, deși motivele reale au fost clar politice.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Crina Plăcintă - R Moldova;

Salome Sulakauri - Georgia; 

Inna Omeltchenko - Ucraina

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Mii de studenți au protestat la sfârșitul săptămânii trecute în fața sediului Curții Constituționale din Belgrad împotriva corupției și a nerespectării de către guvern a Constituției și a drepturilor constituționale, transmite postul de radio 021.rs.

Acțiunea vine în continuarea acțiunilor de protest care au loc aproape fără întrerupere din noiembrie anul trecut, după ce acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit provocând moartea a 15 persoane, inclusiv copii.

Protestatarii acuză guvernul sârb că ”are mâinile pătate de sânge din cauza corupţiei endemice şi a clientelismului”.

”Vrem să transmitem un mesaj puternic și clar întregii societăți. Am decis să organizăm acțiunea noastră la sfârșit de săptămână pentru ca și salariații, care muncesc în timpul săptămânii, să ni se alăture. Facem un apel către toate centralele sindicale să ni se alăture. Trebuie să luptăm împreună pentru că este vorba de drepturile noastre, ale tuturor ”, au transmis organizatorii.

Între timp, presa loială guvernului a început să publice articole în care afirmă că protestatarii ar fi controlați de servicii secrete străine, mai scrie sursa citată. ”Este o nebunie ce se întâmplă în presa guvernamentală. Au scris că studenții care protestează lucrează pentru serviciile secrete din Croația. Este absolut absurd”, a declarat Andrej Ivanji, redactor șef al portalului de opoziție Nedeljnik, care nu exclude o intervenție violentă a forțelor de ordine dacă acțiunile de protest vor continua.

Portalul de știri vijesti.me citează o analiză a publicației EUObserver potrivit căreia Muntenegru ar putea fi prima țară din Balcanii de Vest care va adera la Uniunea Europeană.

”Bruxelles-ul ar putea da un semnal de recunoaștere a eforturilor făcute în ultimii ani de Muntenegru, prin stabilirea unei date exacte pentru aderarea la blocul comunitar.

Autoritățile de la Podgorica și-a propus ca obiectiv aderarea în 2028 și este un obiectiv care poate fi atins. Cu trei capitole de negociere închise în 2024 și încă șapte programate a fi închise anul acesta, Muntenegru poate atinge acest obiectiv, iar prin confirmarea acestui termen, autoritățile de la Bruxelles ar putea da un semnal puternic că aderarea țărilor din Balcanii de Vest rămâne un țel tangibil.

(...) Țările din Balcanii de Vest așteaptă de multă vreme să adere, dar acum par a fi mai aproape de porțile Uniunii Europene, întrucât atât la Bruxelles cât și în majoritatea capitalelor europene există opinia dominantă potrivit căreia această regiune, atât de apropiată geografic, să nu fie lăsată sub influența altor puteri externe”, se arată în analiza citată.

Pe de altă parte, procesul de extindere al UE este pus în pericol de diviziunile interne între statele membre și depinde foarte mult de evoluția războiului din Ucraina, dar și de politica administrației Trump. ”După declanșarea războiului, UE a deschis simbolic brațele pentru începerea negocierilor cu Ucraina și R Moldova, un proces care va dura probabil mulți ani”, se arată în analiza citată.

Premierul Edi Rama a participat recent la ceremonia de semnare a acordului cu Fondul de Dezvoltare SUA – Albania pentru finanțarea proiectului de reabilitare a castelului Elbasan și a domeniului aferent, care include și construcția unui circuit pentru curse de Formula 1, transmite publicația Gazeta Dita.

”Circuitul va fi funcțional pe tot parcursul anului. În afara celor 3 zile dedicate cursei de Formula 1, aici vor fi organizate și curse de motociclism. Pe acest domeniu, în afara circuitului, vor exista muzee, spații recreative și alte obiective turistice, care vor duce la o dezvoltare semnificativă a regiunii”, a declarat premierul, care nu a precizat data preconizată pentru finalizarea proiectului și nici suma investiției.

Primele fortificații de la Elbasan datează din secolul IV iar în împrejurimi au fost descoperite numeroase vestigii din epoca Imperiului Roman. Castelul a fost reconstruit în secolul XV în timpul sultanului Mahomed al II-lea. O atracție turistică a castelului o constituie baia turcească, construită în interior de Sinan Pașa, în secolul XIX.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Nevena Bajić - Serbia;

Jelena Vukadinović - Muntenegru;

Anxhela Sinanaj - Albania

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei