HURDUcast

Știu, se discută mult spre foarte mult despre nefăcutele influencerilor cu cifre mari. Spun "cu cifre mari" pentru că ei sunt cei mai vizibili, iar noi am avut timp în perioada asta de stat acasă să-i vedem mai bine și să analizăm mai atent ce e și ce nu e în regulă în această ramură a industriei de marketing și comunicare. Nu vorbim aici de endrosare de produse sau reprezentare, ci de un subiect mai greu, pe care majoritatea dintre noil îl catalogau până acum content de proastă calitate când, de fapt, a te poza sau te filma sumar îmbrăcat, în impostaze provocatoare, nu e nimic altceva decât a produce content softporn. 

Nu am plecat cu asta la drum când am decis acest interviu, cu Ioana Bauer, președinte al asociației eLiberare, organism a cărui misiune este prevenția fenomenului de trafic de persoane. Dar pe parcursul documentării mele am ajuns să-mi pun întrebarea dacă softporn-ul promovat excesiv pe rețelele de socializare poate fi perceput drept normalitate de către minori și astfel ei să fie cu un pas mai aproape de a intra în rândul victimelor traficanților de persoane. 

Răspunsul, pe larg, în interviu. 

Împreună cu Ioana Bauer am încercat să cartografiem cât mai mult din ceea ce presupune traficul de persoane. Am citat statistici, le-am analizat, am ajuns la subiectul educației sexuale în școli, la responsabilitatea pe care o poartă părinții și societatea, la modul general, la idei și soluții de a face parental control și de a înțelege tehnologia. N-am lăsat deoparte nici preconcepțiile care ne guvernează la nivel individual, nici corupția sau birocrația din aparatele de Stat, nici măcar sistemul juridic. 

În timp ce toate problemele ridicate pot deveni ample subiecte de dezbatere, un lucru e sigur. Racolarea victimelor traficului de persoane se întâmplă din ce în ce mai mult în online și pandemia a favorizat fenomenul. Motivul este extrem de simplu. Suntem fiecare dintre noi acasă și acasă ne simțim în siguranță, ceea ce ne face simțurile să adoarmă. 

Hate speech-ul și bullying-ul online sunt și ele pe lista elementelor care pot impinge un om vulnerabil să devină o victimă.

Drept idei principale am extas:

Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Cristian Iosub, pe scurt, este analist independent în securitate cibernetică și digital platforms manager @ Conversion Marketing. Așa dați de el. Are treabă și cu CERT, către care raportează vulnerabilități. Cam toate cazurile importante despre care ați citit până acum de la el au plecat.

Subiectul este, după cum ați reușit să vă dați seama încă din titlu, termoscanarea. Vânzoleala din ultimele două săptămâni m-au făcut să aloc mai multă atenției bulei inflamate și să analizez tema cu un specialist. Avem motive să ne isterizăm? Și dacă nu, care e, de fapt problema? Comunicarea defectuoasă a structurilor Statului? E GPPR sau act medical? Ori este pur și simplu ceva care ne face să ne simțim incomod pentru că ne invadează spațiul personal? Câteva întrebări cu care am plecat la drum și care au primit răspuns în aproximativ 60 de minute de discuție. 

Din conversație am desprins câteva idei principale:

Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

E prima dată când am o dificultate în a scrie o descriere pentru un episod de HURDUcast. Nu, numele invitatului de astăzi nu este o coincidență, de aici și dificultatea asta despre care vorbesc.

Nu pentru că nu știu cine este Roxana Hurducaș din punct de vedere profesional, căci la modul cât se poate de obiectiv este unul dintre cei mai buni specialiști pe care-i cunosc, ci pentru că nu știu exact cu ce să-ncep când vine vorba despre ea. Este omul a cărui părere o respect cel mai mult, omul pe care-l bag cu adevărat în seamnă când îi cer feedback pe proiectele la care lucrez și cu siguranță persoana cea mai organizată și ordonată pe care o cunosc. Pentru ea etica muncii ocupă un loc fruntaș, are abilitatea de-a privi lucrurile obiectiv chiar și atunci când ai zice că nu ai cum să-i ceri asta, observă detalii care de cele mai multe ori scapă unei echipe întregi și nu-i e frică tocmai pentru că-i e frică. Frica ei are multe forme, iar despe cea care vorbește aici este cea de penibil. Fricile astea o fac să își dorească să le învingă și astfel orice proiect pentru ea e o nouă șansă de avansare sau consolidare din punct de vedere profesional. 

Am cunoscut-o în rolul directorului de marketing al celei mai mari companii de curierat din țară, FAN Courier, și o asist de pe margine în tranziția de consultant independent și auditor de marketing. Nu avem de-a face cu două Roxane diferite, ci cu una singură care se adapteaza la sine înainte de toate.

Roxana e self made professional. A învățat totul singură. Suferă, într-o formă acută, de sindromul impostorului. Din acest motiv livrează doar ceea ce este sigură că e bun de livrat. Poate sta nopțile să nu doarmă ca să găsească cea mai bună idee sau variantă. Nu a fost deloc un director de marketing simplu. Nu acceptă orice, dar măcar a învățat să dea feedback constructiv, zice. 

De când e liberă de contract și a devenit auditor și consultant de marketing și-a schimbat puțin părerea despre cei lucrează în regim de freelance sau remote. A învățat haosul, sentimentul de neproductivitate sau de pedalare-n gol. Dar s-a adaptat în nici două luni. 

Am vorbit cu ea despre cum trece un director de marketing de partea celaltă, a furnizorului. Despre ce a însemnat decizia de a pleca din compania în are era de 14 ani și de ce a luat decizia asta, până la urmă. I-am cerut detalii despre munca unui auditor de marketing și despre workflow-ul cu clienții. Evident că am vorbit și despre influencer marketing, campanii și modul în care le gândește, distribuția bugetului mai ales în criză și personal branding. 

Bine, subiectele sunt mai multe, dar le aflați odată ce dați play.

E un interviu pentru creativi, oameni de marketing și comunicare, oameni de agenție, antreprenori, freelanceri din industriile creative. 

Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Alexandru Negrea nu este la prima apariție în seria HURDUcast. Mai are cel puțin un la activ și-o puteți asculta aici. 

Ziceam atunci: 

Alexandru Negrea era, până mai recent așa, băiatul ăla care știe cum e cu Facebook.

Dacă erai în România și spuneai Facebook, te gândeai automat la Alexandru Negrea. Dar el e mai mult de atât în prezent. E băiatul cu social media și conținutul multimedia, cel care prestează traininguri periodic chiar și pentru companii. Sunt convins că ați auzit de Social Smarts și la fel de convins sunt că dacă încă nu, o să căutați pe Google. În plus, Alexandru Negrea organizează SO Meetups, una dintre cele mai recunoscute serii de întâlniri din industria de comunicare, unde invitații lui prezintă studii de caz sau oferă know how acumulat din proprie experiență.

A avut până în prezent peste 1.400 de cursanți, deci are experiență la predat și aproximativ 1.400 de oameni care să-l recomande.

Are o minte extrem de analitică. Citește foarte mult despre industria în care activează și dă mai departe ce i s-a părut interesant. O face prin newsletter-ul prin Whatsapp, conversație pe care el a popularizat-o în ultimul an.

Eu spun că este un Cristian Tudor Popescu al internetului românesc. Cadența vocii, ușoara aroganță cu care tratează subiectele, faptul că-și poate da oricând cu părerea despre social media și segmente conexe îl recomandă pentru postul de CTP. Nu vi se pare?

Unii zic că e trainer bun, alții că nu chiar și că nu înțeleg de ce e slăvit. Poate că interviul ăsta o să vă elucideze misterul și o să aflați de ce. Eu zic că Alexandru Negrea are o istețime ascuțită, dar nu iese foarte mult în evidență, nu pentru că nu ar putea, ci pentru că nu-și dorește. Este preocupat de inteligența emoțională, de a se înțelege pe sine și a lumea care-l înconjoară. Se plimbă pe munți și fuge în citybreak-uri. Excelează la capitolul brading personal și simte piața ca un antreprenor. Am descoperit în timpul interviului că avem în comun niște munți tatuați pe piele.

Pentru mine e o plăcere să stau la povești cu el de ficare dată, deși nu mi-a plăcut tot timpul de el. Îl știu de vreo 10 ani, dar am început să intracționăm serios abia de când am ajuns în București. Cred că el a spart gheața când m-a invitat la o sesiune de SO Meetups.

Spre deosebire interviul precedent, aici am discutat despre el. Prea puțin o face. L-am întrebat cum o duce-n pandemie și izolare, ce-a făcut ca să-și continue viața profesională și cum și-a ajustat workflow-ul, despre ce-i lipsește și ce nu.

Dar am discutat și profesional, pentru că este un partener foarte bun de discuție și când apare acest subiect, astfel că am vorbit despre funneluri de vânzare, customer journey, bugete de marketing, content sau performnace marketing, toate în context de contractare economică și lentoare de comunicare. L-am întrebat și ce-a văzut bun sau rău în perioada asta în ceea ce privește acțiunile brandurilor. 

A ieșit o discuție bună, de dat mai departe. 

E un episod pentru social media managers, antreprenori, directori, șefi de departamente de marketing și comunciare, oameni din industrii creative, organizatori de evenimente, brand managers, influenceri și chiar profesori de la facultăți cu profil de comunicare.

Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Pe Vlad l-am întâlnit prima dată la unul dintre evenimentele pe care le organizează în jurul publicației pe care o conduce. Foarte posibil să fi fost la tabăra start up your life, unde am bifat prezența pentru a susține un workshop. 

E unul dintre cei mai așezați, liniștiți și conștiincioși oameni pe care-i cunosc. El zice că nu se ia în serios, dar cred că fix seriozitatea pe care o afișează l-a ajutat să crescă start-up.ro, pentru că altfel partenerii săi nu cred că ar fi intrat în horă cu el. 

Start-up.ro a fost fondat acum vreo 4 ani și jumătate, iar de atunci tot crește și dintr-un proiect indie de presă se transformă într-unul care-și face loc printre ăia mari. Spre deosebire de start-up-urile despre care scrie, al său nu a dispărut în primul an, deși după primele 15 zile spune că se gândea dacă nu ar fi cazul să închidă și să facă altceva.

Simte că-l apasă sindromul impostorului, se întreabă periodic dacă ceea ce face el contează și dacă da, pentru cine, dacă e jurnalist sau marketer ori event planner. E conțtient că atuunci când scrie articole e jurnalist, când face campanii și gândește proiecte cu brandurile cu care colaborează e marketer sau event planner. Dar nu se poate decide asupra unei meserii. 

S-a apucat de presă pentru că nu știa să facă altceva, zice. Completează cu faptul că a trecut prin "presa mare" și-ți dă de înțeles că a făcut tot posibilul să nu piardă timpul degeaba. Ba plusează și spune că el e de acord cu workaholismul până la o anumită vârsta. Nu se consideră vizionar, nu-și arogă merite, împarte totul cu echipa sa. Pentru el presa a fost și o metodă de a trece peste timiditate.  

Dacă-l întrebi ce a învățat după atâția ani de scris despre business-uriși tehnologie, răspunde că "e foarte relaxant să spui că ești cel mai sărac din cameră" și că "de la o vârstă poți să riști orice". 

Dă play interviului și-o să mai descoperi niște idei bune și insight-uri despre cum poate funcționa un business de presă în 2020.

Am discutat despre presă, tehnologie, segmentul de tech reviews din România, start-up-uri șamd. 

Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Andreea Vrabie este realizatoare podcastului Pe Bune, parte din Decât O Revistă, de vreo 3-4 ani. Când a început ea să facă asta în România, nu cred că erau mai mult de trei podcasturi. Cu tot cu al ei. E veteran, deci. 

De-a lungul timpului, până să ajugă să realizeze și producă una dintre cele mai apreciate show-uri de acest gen, a trecut printr-un proces de transformare notabil, aș zice eu. 

La un moment dat era consultant în trenduri, iar asta se întâmpla la scurt timp după ce venise de la Londra, locul unde urmase niște studii și lucrase în publicitate. S-a întors pentru că a vut să schimbe ceva. Acum și-a regândit opțiunile și nu se mai concentrează pe asta. Normal, de altfel, pentru că toți ne tocim încercând să producem schimbare în jurul nostru.

Episodul de față e făcut la o săptămână după ce au început să curgă în mod oficial restricțiile. Niciunul dintre noi știa exact de are de făcut. Stabiliserăm interviul cu ceva vreme înainte, dar statul acasă ne-a prins înainte de-a ne întâlni, ceea ce a devenit o problemă pentru amândoi. Suntem de școală veche și, cel puțin profesional, ne asemănăm în câteva privințe. Două dintre ele ar fi etica muncii și realizarea interviurilor față în față, ceea ce prin deducție logică înseamnă teama și refuzul de-a ieși din zona asta de confort și a le realiza la distanță, fără să vezi expresiile de pe fața omului din fața ta.

A fost o provocare, așadar, și pentru amândoi a fost prima încercare de acomodare cu noul normal, acela în care noi ne realizăm interviurile de acasă. 

A ieșit o discuție extrem de sinceră. Unii dintre voi s-ar putea s-o găsiți chiar... liniștitoare. Multe lucruri de luat și pus deoparte o să găsiți, iar dintre ele mi-am notat:

Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Știu, vă gândiți destul de rar la faptul că voi, cei apropiați vouă sau companiile voastre, pe care le dețineți sau pentru care lucrați, puteți deveni victime ale atacurilor cibernetice. Nu o faceți pentru că fie vă gândiți că nu sunteți chiar atât de importanți încât să atrageți atenția atacatorilor, fie că nu aveți nimic de ascuns sau că nu vi se poate întâmpla chiar vouă. 

Suntem în lockdown de ceva vreme deja, iar statul acasă și lucratul din spațiul ăsta a devenit normalitate. Am terminat cu plânsul că izolarea socială ne produce disconfort și am trecut la a ne continua viața cu toate valențele ei profesionale sau personale. Stăm acum online mai mult ca niciodată. 

Acesta este motivul pentru care am vorbit cu Bogdan Botezatu, director de cercetare și amenințare la Bitdefender, și mai ales pentru că este în mijlocul acțiunii. 

Am discutat cu el despre:

Am reținut: 

Spor la play. Găsiți în arhiva de interviuri încă 3 pe tema cybersecurity, unul tot cu Bogdan Botezatul celelalte cu alți doi colegii de-ai lui. 

Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Octavian Graure este un artist în adevăratul sens al cuvântului, chiar dacă arta lui este una neconvențională. 

Mă rog, arta prin definiție e ceva care frizează tradiționalul, dar aici vorbim despre ceva care la noi încă nu e mainstream și nici nu o să fie curând. Octavian Graure este sneaker artist. Artist care își face de lucru cu încălțămintea sport, de stradă. Sneaker e un termen care definește încălțămintea sport de stradă, sneakerhead este cuvântul care face trimitere la, să-i zicem, o religie. Există o cultură urbană creată în jurul adidașilor, iar genul ăsta de încălțări a ajuns să releve statut social al purtătorului. 

Chiar și eu am fost prins de fenomen și acum am un dulap plin de încălțăminte sport, atît pentru stradă cît și pentru antremente, care a devenit neîncăpător. 

Dar ce face Octavian Graure, de fapt? Pictează pe încălțămintea sport. A fost primul care a făcut asta în România, iar pentru că mindsetul său este de antreprenor cu accente de marketer, s-a îngrijit de imaginea lui în așa fel încât prin munca lui să devină un influencer respectat. Contul său de Instagram numără în acest moment peste 70k de followers, comunitate pe care a adunnat-o în jurul său și a muncii sale în mod organic. 

Este și el, ca mulți alții intervievați în HURDUcast, self made. 

A învățat singur ce are de făcut și a perseverat încă de la o vârstă fragedă, 17-18 ani. Face bani cu pasiunea lui, are planuri mari de scalare prudentă - nu vrea să crească necontrolat și să devină victima propriului succes. A stat o vreme în București, dar s-a multat înapoi, acasă, că are nevoie de liniște și să poată lucra în voi la proiectele pe care le are în plan sau derulare. Acasă înseamnă Videle, Teleroman, de unde a și venit cu trenul pentru interviul ăsta și pentru a mai participa la un eveniment care a avut loc în aceeași zi.

E repezentat de Global Records de trei ani. Are o colaborare de lungă durată cu Samsung și face parte din Team Galaxy. Valorizează foarte mult loialitatea, respectul și asumarea. 

E un intreviul pentru creatori de conținut multimedia, influenceri și creativi. Pentru comunicatori, marketeri și oameni de agenție. 

Spor la play. 

Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Starea de Urgență este o perioadă destul de confuză pentru majoritatea dintre noi. 

S-au schimbat multe, de la organigrama de funcționare a Statului până la detalii legislative mai mult sau mai puțin minore, dar care ne erau clare până acum câteva zile. Au apărut noțiunile de șomaj tehnic aplicat la scară largă, telemuncă sau munca de la distanță, școală online, subvenție pentru părinții care stau acasă cu copiii pe perioada suspendării școlii șamd. 

Ce înseamnă toate astea pentru noi? 

Ei bine, pentru aceste răspunsuri am inițiat o discuție cu Ana-Maria Udriște, avocat și fondator al avocatoo.ro, platforma care se află în top trei platforme juridice din țară. Ana-Maria și echipa ei au tratat pe larg toate aspectele legale ale perioadei pe care o traversăm acum din cauza pandemiei COVID-19, iar materialele pe acest subiect au fost citite de mai bine de jumătate de milion de români până în prezent. 

Bineînțeles, în acest interviu am tratat și implicațiile pe care le au prevederile legale asupra persoanelor fizice și am întrebat inclusiv ce valoare are declarația pe propria răspundere pe care trebuie să o înmânezi autorităților dacă-ți este solicitată o explicație pentru deplasarea în timpul căreia ai fost surprins. 

Este un interviu pentru antreprenori, pentru angajați, pentru cei care vor să înțeleagă mai bine ce implicații legale există sau pot apărea în contextul Situației de Urgență. 

Din acest interviu am subliniat, la prima vedere:

- Este foarte complicat să legiferezi, să scrii legi. Este și mai complicat să o faci într-un context cu implicații majore ca cele generate de pandemia COVID-19.

- Șomajul tehnic nu s-a mai aplicat în forma asta de mai bine de două decenii.

- Subvenția pentru părinții care stau acasă cu copiii pe durata suspendării școlii nu se aplică și pe perioada în care copiii vor fi în vacanță. Telemunca sau munca de la distanță, acolo unde poate fi implementată, anulează zilele libere pentru care ai putea primi această subvenție/indemnizație pentru a sta acasă cu copilul. 

- Pentru că acest cadru legislativ a fost pus la punct pe repede înainte și are multe lacune, există șanse foarte mari să apară un val de procese pe rolul instanțelor după ce se finalizează Situația de Urgență. 

- Vor fi angajatori care vor face abuz folosindu-se de această perioadă. Lucru valabil și pentru clienți. 

- Situația de Urgență nu este forță majoră! 

- Încă nu știm exact la ce folosește certificatul pentru situații de urgență, nu există încă normă de aplicare. 

- Un avocat bun în această perioadă este unul care poate îmbina juridicul cu business-ul. 

- Nu știm ce valoare are declarația pe propria răspundere. 

Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.