Ca toate poveștile, și aceasta începe cu a fost odată... un cizmar. Deși era tare sărac, cizmarul nostru era muncitor și își petrecea timpul la colțul străzii, unde cârpea ghete și pantofi, sandale și papuci cât era ziulica de lungă. În acest timp, soția sa vindea zarzavaturi și fructe pe care ea însăși le creștea în grădinița mică de lângă poarta casei. Cei doi soți aveau și un băiat pe nume Iacob, nu mai mare de 12 ani, care își ajuta adesea mama la piață, ducând coșurile grele cu legume, pere, caise și cireșe coapte.