Ilustrată din Amsterdam

Ilustrată din Amsterdam

By ClaudiaArtsVisual Arts
Download on the App Store

Ilustrată din Amsterdam episodes

  • La rând pentru o minune

    Olanda este o pepinieră importantă pentru producători de film documentar, dar și de scurt și lungmetraj. Ultimele luni ale anului și perioada până în luna februarie sunt presărate cu diverse festivaluri de specialitate. La unul dintre aceste festivaluri am descoperit filmul The Line (Rândul), realizat de regizoarea de origine română Andreea Dumitriu.

    Subiectul acestui scurtmetraj este pelerinajul la Sfânta Paraschiva de la Iași, mai exact experiența așteptăriitimp de ore întregi la rând pentru a se închina la moaștele Sfintei. Filmul este produs în Olanda de regizoareaAndreea Dumitriu, cu coproducție româneascărealizată de NoCut Film Collective. Premiera a avut loc în septembrie, în cadrul Festivalului Național deFilm din Olanda - https://www.filmfestival.nl/en/film/the-line

    În luna noiembrie a urmat o prezentare în cadrul secțiunii „Piața de film” a celui mai important festival de film documentar din lume, IDFA Amsterdam.

    Am vorbit cu Andreea despre motivul pentru care a ales acest subiect, despre experiența așteptării, despre interacțiunile umane și despre cum, deși nu mai stăm la coadă pentru alimente, stăm la rând pentru o minune.

     

     Andreea Dumitriu:

    „Nu mai așteptăm pentru alimente sau pentru bunuri, dar așteptăm pentru o minune. De asta și Biserica Română își alege foarte bine cuvintele și, de exemplu, ei nu folosesc cuvântul coadă, ci folosesc cuvântul rând când se referă laașteptare. Oamenii stau la rând, nu stau la coadă.”

     

    „Scopul meu cu acest film nu este nici să antagonizez Biserica Română, dar nici să fac o propagandă religioasă. Scopul meu a fost să mă uit la experiența pelerinului în profunzime și să-i dau cu cât mai multă sinceritate ceea ce observ eu acolo.”

    35 min
  • Muzeele între presiune politică și inițiativă privată

    Trăim într-o perioadă în care auzim foarte des că muzeele își pierd din bugete, că trebuie să facă față unor presiuni din partea guvernelor. Și totuși, în fiecare an apar noi muzee. La nivel internațional, în 2026 se vor deschide nu mai puținde 14 muzee mari. Cum privim acest fenomen și ce înseamnă el pentru lumea artei? Despre acest subiect am discutat cu Maria Rus Bojan, critic de artă, dar și curator de expoziții.


    Maria Rus Bojan:

    "Marea majoritate a acestor colecții sunt colecții istorice. Deci ceea ce se întâmplă în acest moment este și o dublare aunei oferte culturale, care până la urmă, cum să spun, ajută, dar pe de altă parte, nu știu dacă e chiar așa de mare nevoie ca din nou să reciclăm aceiași artiști și aceleași idei." 

     "În anumite situații, zona privată poate să facă foarte mult pentru zona publică."

    "Din fericire, în Olanda nu a existat o presiune reală politică niciodată." 

    30 min
  • Oxana Greadcenco - Povești pentru copii, dincolo de granițe

    Dacă episodul anterior a fost despre bibliotecile pentru copii din diaspora, astăzi vorbim despre cum este să scrii pentru copii în afara granițelor țării. Invitata mea este OxanaGreadcenco, o tânără autoare de cărți pentru copii, născută în Republica Moldova și rezidentă în Regatul Țărilor de Jos.

    În Oxana veți descoperi o povestitoare autentică, la fel ca ilustrațiile cărților ei, realizate în acuarelă de Ivanca Costru. Oxana te cucerește prin sinceritatea ei dezarmantă atunci când povestește despre copilăria petrecută într-un sat de lângă granița cu Transnistria. Descoperi unom vulnerabil și, în același timp, puternic.

    Oxana își lansează 6In Amsterdam cea de-a doua carte pentrucopii, Eschimos, deja prezentată la Târgul de Carte Gaudeamus. Anul viitor îi va apărea și primul roman, la editura Vellant.

    Vă las să o ascultați, cu promisiunea că nici nu vețisimți când vor trece cele 40 de minute.

     

    Oxana Greadcenco:

    "Cred că oamenii care ajung să-și schimbe țara, să se mute înaltă țară, trec într-un proces atât de profund, care le educă un fel de imunitate la schimbări, dar și le dă un fel de superputere. Din momentul în care reușești să schimbi țara, să te adaptezi la o societate nouă, apare așa o parte în tine invincibilă. 

    "Ca mic cititor, când ai contact cu o carte în care regăsești locuri pe care le-ai văzut în vacanțele cu părinții tăi, îți dă maimult context și apartenență.

    "Dragă copile, să iubești viața așa cum iubește Eskimos înghețata. Deci, cartea asta e o poveste de iubire între Eskimos și înghețata."

    41 min
  • Biblioteci pentru copii în diaspora: păstrarea limbii materne prin lectură

    În ultimii ani, în afara granițelor țării au apărut foarte multe biblioteci private pentru copii, entități fondate, în general, de părinți cu copii mici, părinți care consideră că limba maternă merită păstrată și cultivată în familie. O astfel de bibliotecăeste și cea inițiată de Simona Popa și denumită dupăfiul ei: Cărți pentru Matei.

    Am vorbit cu Simona despre ce îi motivează pe părinți să înființeze astfel de biblioteci, despre importanța consolidării limbii materne, dar și despre unul dintre cele mai frumoaseproiecte ale bibliotecii „Cărți pentru Matei”, și anume „În așteptarea lui Moș Crăciun”.

    Simona Popa: „Un copil cu un vocabular bogat în limba maternă va avea un vocabular și mai bogat în cea de-a doua limbă.”

    35 min
  • STREAM: Festival de știință pentru copii

    În Eindhoven, centrul unui adevărat ecosistem al științei șitehnologiei, are loc în fiecare an Festivalul STREAM, un festival de știință dedicat celor mici. Totul a început de la ȘcoalaRomânească din Eindhoven, singura de acest fel din diaspora care are un curs de știință inclus în curriculum.

    De ce un astfel de curs pentru cei mici? Cum îi pregătim pentru ziua de mâine? Cum s-a ajuns la acest festival? Ce înseamnă STREAM? Cine sunt cei care organizează atelierele pentru copii și cum este susținut financiar un astfel de eveniment? Răspunsurile vin de la Vlad Niculescu-Dincă,cel care coordonează atât festivalul, cât și activitatea ȘcoliiRomânești din Eindhoven.

     

    Vlad Niculescu Dincă:

    „Într-un mediu în care inteligența artificială începe să domine spațiu informatic în care funcționăm, cred că unul dintre cele mai unic-umane contribuții este să știi să pui întrebări. Poate în sensul ăsta suntem chiar un pic târziu cu ideea asta - aș vrea să cred că nu - în a-i învăța pe copii de la vârsta de ce-urilor că a pune întrebări este ceva care este specific uman.”

    43 min
  • Brâncuși în Amsterdam - cu Maria Rus Bojan

    Sâmbătă, 20 septembrie, s-a deschis pentru public expoziția „Brâncuși, nașterea sculpturii moderne” la Muzeul H’Art din Amsterdam. Pentru muzeu, este un adevărat eveniment: nu doar că este prima expoziție personală Brâncuși organizată în Țările de Jos după mai bine de o jumătate de secol, dar este și cea de-a doua expoziție prin care muzeul contribuie la aniversarea celor 750 de ani de existență ai capitalei olandeze (după De la Rembrandt la Vermeer).

    Am vizitat expoziția împreună cu istoricul de artă Maria Rus Bojan, care este și invitata acestui episod. Ne-a plăcut expoziția? Dacă da, de ce? Dacă nu, ce anume ne-a lipsit? Sunt doar câteva dintre întrebările la care am încercat să găsim un răspuns.

    Maria Rus Bojan:
    „Colegii olandezi au făcut absolut tot ce se putea mai bine. Tot ceea ce trebuie să apară ca esență a operei lui Brâncuși există în această expoziție.”
    „Ceea ce cred eu că lipsește în această expoziție, dar și în expoziția de la Paris, este relația lui cu țara. Nu a existat o documentare reală a surselor.”


    Expoziția este organizată în colaborare cu Centrul Pompidou din Paris și cu sprijinul Institutului Cultural Român din Bruxelles. În expoziție sunt prezentate exclusiv lucrăridin colecția Centrului Pompidou. Expoziția rămâne deschisă până pe 18 ianuarie 2026.

    29 min
  • Școala românească în diaspora cu Eliza van Peppen

    În Țările de Jos, pe o suprafață de șase ori mai mică decât cea a României, funcționează deja patru școli românești de weekend. Eliza van Peppen predă limba română la două dintre ele, în Haga și în Amsterdam. Am ales ziua de 15 septembrie pentru a difuza acest dialog cu Eliza despre provocările unui profesor de limba română in diaspora.

    Eliza van Peppen: „Am avut o fetiță care avea patru ani - acum mulți ani - iar acum are 15, cred. Nu voia să vină la școala românească, pentru că nu voia să vorbească această limbă, penru ca doar tatăl ei o vorbea. «Ce este limba asta?» întreba.

    După ce a venit la școală, la primul curs, din acel moment totul s-a schimbat. Limba română însemna școala românească, însemna prietenii, pentru ca se creează prietenii în clasă.”

    credit foto: Cristian Călin

    37 min
  • Sistemul de învățământ olandez, cu Krisztina Pfeifer - partea 2

    În prima parte - pe care o puteți (re)asculta oricând - am vorbit despre structura acestui sistem, aș spune unic înEuropa, despre alegerile pe care un elev trebuie să le facă încă de la 12 ani, despre rolul părintelui în sistemul de învățământ.


    Continuăm azi cu relația dintre profesor și elev, dar și dintre profesor și părinte. Există repetenție în Olanda? Și ce consecințe au absențele nemotivate?

    Krisztina Pfeifer este profesoară la Keizer Karel College din Amstelveen, un oraș-satelit al capitalei olandeze. Dialogul nostru s-a concentrat doar pe învățământul liceal, între 12 și 18 ani.


    Krisztina Pfeifer:
    „Educația civică este foarte importantă și începem din primul an. Încercăm să-i implicăm de la 12 ani în tot felul de activități civice, și asta se vede, pentru că, până la urmă, ceea ce este important în majoritatea instituțiilor de învățământ, dar în acest liceu în special, este ce oferi în afară de studii: ce este pe verso-ul diplomei de bacalaureat, cu ce bagaj pleci deaici.”



    29 min
  • Sistemul de învățământ olandez, cu Krisztina Pfeifer - partea 1

    Sistemul de învățământ olandez, cu Krisztina Pfeifer, profesoară la Keizer Karel College (Liceul ÎmpăratulCarol) din Amstelveen - partea 1

    Sistemul de învățământ olandez este destul de dificil de explicat cuiva care vine din afara Țărilor de Jos. Pentru mulți români ajunși aici, reprezintă adesea un adevărat șoc cultural.
    Este motivul pentru care am ales ca, în episoadele următoare ale acestui podcast, să abordez acest subiect. Și nimeni nu îlpoate explica mai bine decât cineva care lucrează chiar în sistemul de învățământ olandez.

    Dialogul care urmează se concentrează exclusiv pe învățământul liceal, destinat elevilor cu vârste între12 și 18 ani, un dialog din perspectiva profesorului.
    În acest prim episod, vorbim despre alegerile pe care un elev trebuie să le facă încă de la 12 ani, despre rolul părintelui în sistemul educațional și despremodul în care sunt descoperite talentele copiilor.

    Krisztina Pfeifer:
    „Talentul îl descoperim încurajând copilul să încerce tot ce i se pare interesant: de la sport și artă, până la hobby-uri legate de tehnică. Practic, așa îți dai seama — nu-i așa? — dacă areo înclinație spre un domeniu sau altul.
    Lucru care, în România, nu prea se întâmplă. Sau, cel puțin, dacă mă gândesc la copilăria mea și la anii petrecuți în învățământul gimnazial, liceal și universitar, talentul trebuia să îl ai deja. Deci tu trebuia deja să știi dacă ești foarte bun într-un domeniu, și abia atunci, poate, se investea în tine.
    [În România] nu se investește în descoperirea talentului, ci în talentul deja descoperit.”

    28 min
  • Ruxandra Aelenei despre mobilitate urbană

    Ce înseamnă mobilitate urbană, cum pot politicile din acest domeniu să remodeleze un oraș, cum câștigi voturi cu politici de mobilitate urbană? 

    Ruxandra Aelenei este expertă în mobilitate urbană, lector la Facultatea de Științe Aplicate din cadrul Universității din Amsterdam și membră a organizației Dutch Cycling Embassy. Ruxandra călătorește în întreaga lume și împărtășește din experiența acumulată în Țările de Jos, una dintre cele mai avansate țări din lume în ceea ce privește mobilitatea urbană.

    Ruxandra Aelenei: „Eu așa văd mobilitatea: un sistem al vaselor de sânge al orașului, ca să zic așa, care ne duce în toate părțile, ne transportă de colo-colo, de acasă la lucru, de acasă la școală și înapoi. Deci mi se pare că este cumva coloana vertebrală a orașelor și, din păcate, termenul, sau, mă rog, domeniul mobilității urbane a apărut foarte recent, deși ne deplasăm de câteva milioane de ani, de fapt. Și mobilitatea este cumva un termen umbrelă care nu se referă doar la trafic, ci se referă în special la oameni,  nu are de-a face cu mașini, cu biciclete, cu trotuare, cu beton, ci sereferă în special la oameni, la ce au oamenii nevoie pentru a se deplasa, la ce au oamenii nevoie pentru a-și îndeplini dorințele. Deci mobilitatea cumva ne oferă în fiecare zi posibilități sau ni le ia, nu ni le oferă, în funcție, într-adevăr, de cum este organizată și ce se întâmplă în oraș.” 

    43 min

About Ilustrată din Amsterdam

From the publisher's feed

Un podcast despre viața culturală din Țările de Jos, o extensie a rubricii săptămânale cu același nume de la Radio Romania Cultural.