Pictorul Lică Sainciuc, cel care a ilustrat primul Abecedar cu litere latine, editat în 1989 în pagini de ziare, spune la Europa Liberă că trecerea la alfabetul latin, acum 35 de ani, a fost de fapt „o confruntare dintre «russki mir» [lumea rusă] și universul occidental.”

Recunoașterea și definirea femicidului în legislația Republicii Moldova reprezintă un prim pas spre incriminarea acestuia, proces care ar putea să dureze câțiva ani, spune la Europa Liberă Angelina Zaporojan-Pîrgari, directoare executivă a Centrului de Drept al Femeilor (CDF) de la Chișinău.

În următorii 20-30 de ani, impactul schimbărilor climatice se va răsfrânge și mai puternic asupra sistemului hidrografic al R. Moldova. Dacă nu se vor lua măsuri, țara riscă să piardă treptat resursele de apă interne, avertizează Radu Cazacu, director adjunct al Agenției „Apele Moldovei”.

Președintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv (CNOS), campionul olimpic Nicolae Juravschi, a spus, în podcastul Europei Libere „În esență...”, că la trei discipline sportivii moldoveni au șanse să obțină medalii la Jocurile Olimpice de la Paris [26 iulie – 11 august].

Găurile financiare din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cel de pensii, pot fi acoperite în cazul în care autoritățile ar uniformiza tariful contribuțiilor de la fondul de retribuire a muncii din sectorului privat (24%) cu cel din sectorul bugetar (29%) la un nivel de „cel puțin 29%”.

Vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc a admis că numărul cazurilor de violare a spațiului aerian moldovean de rachete și drone rusești „a fost mult mai mare” decât cel anunțat oficial.

Pe domeniul gestionării fondurilor publice, sectorul achizițiilor este marcat de „vulnerabilitate maximă”, spune Tatiana Șevciuc, președinta Curții de Conturi de la Chișinău, fiind întrebată unde există cele mai mari „tentanții” pentru fraude și delapidări.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angela Caraman, se arată „optimistă” privitor la testarea, în scrutinul din toamnă, a votului prin corespondență pentru moldovenii aflați în șase țări. Estimările arată că ar putea fi circa 10 mii de solicitări pentru votul prin corespondență.

Dincolo de faptul că, în mare parte, a făcut față provocărilor social-economice, pe fundalul războiului din Ucraina, guvernării moldovene i se poate reproșa că nu e suficient de hotărâtă să facă „reforme nepopulare” și nu e destul de „ambițioasă” în privatizări, afirmă omul de afaceri Vasile Tofan.

La elaborarea politicilor de mobilitate urbană accentul trebuie pus, în Chișinău, prioritar pe oameni, bicicliști, pe transportul public și doar după asta pe transportul privat. Și nu viceversa, spune Victor Stratulat, un tânăr moldovean cu studii în urbanism făcute în Danemarca și Suedia.