Invitatul dimineții

Guvernul trebuie să dea un exemplu și să reducă propriile cheltuieli, înainte să ceară administrațiilor publice locale să facă același lucru, declară într-un interviu la RFI deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei. El consideră pe de altă parte că plafonarea în privința alimentelor de bază ar trebui eliminată.

Claudiu Năsui, despre administrația locală: ”Ce ar trebui făcut este reduse cotele defalcate care merg înspre primării. Aici într-adevăr ar putea să fie un loc în care și Guvernul să facă niște economii și să se reducă deficitul și să-i spui fiecărei primării: din banii aceștia pe care oricum îi primeai primești mai puțin, te gospodărești cum vrei cu ei”.

Despre reformă: ”În primul rând, ar trebui să însemne o descentralizare mai mare, descentralizarea însemnând să nu-ți mai vină fondurile de la centru. Când îți vin fondurile de la centru, oamenii sunt mai nepăsători la nivel local și atunci o să aleagă mai degrabă un primar conectat la centru, care să poată să atragă mai mulți bani, decât un primar gospodar (...). E de bun simț să faci reduceri de cheltuieli inclusiv la local, dar trebuie să se vadă reducerea asta de cheltuieli și la Guvernul central. Dacă nu le faci pe alea la Guvernul central, e mai greu să convingi apoi primarii, să le spui trebuie să strângeți cureaua, când tu, la rândul tău, nu ai strâns-o. Aici, ar trebui Guvernul să dea un exemplu”.

Despre plafonarea la alimentele de bază: ”Este un nonsens această plafonare a marjei, pentru că de fapt ea a scumpit produsele și a dezavantajat tocmai producătorul român, ar trebui eliminată cât mai repede”.

Primarul Buzăului, Constantin Toma, susține propunerile lui Ilie Bolojan în privința administrației publice locale. El spune la RFI că soluțiile premierului sunt corecte.

Constantin Toma, despre reforma administrației publice locale: ”După părerea mea, ce a propus Ilie Bolojan acum este corect, pentru că acea creștere de 70% a veniturilor noastre, vorbesc din impozitele și taxele mărite începând cu 1 ianuarie cu 70%, s-ar duce tot în salarii și nu spre investiții sau spre îmbunătățirea calității vieții în localitățile noastre”.

Despre măsurile luate la Buzău: ”De opt ani de zile, aplicăm un sistem de management modern, care se aplică la firme, a început la Toyota prin anii 70, mă refer la acest sistem de management Kaizen (îmbunătățire continuă-n.r.) și aplicând acest sistem în administrația publică, am reușit încet-încet să punem lucrurile pe făgaș și să funcționeze treaba cu foarte puțini oameni, raportat la populația Buzărului și la câți oameni trebuia să angajăm”.

Despre PSD: ”Ne ducem încet-încet, dacă acum am coborât cu mult sub 20%, ne vom duce sub 10%. Deci nu mai poate oferi ceva domnul Sorin Grindeanu, nu mai are ce oferi, el și echipa lui. Puteau să facă multe lucruri până acum, cât au fost la putere, acum doar încurcă. Ori ieși de la guvernare și nu mai spui nimic ori dacă stai la guvernare, încearcă să ajuți reformele, nu să le încurci”.

USR susține că după reforma administrației locale, trebuie să înceapă și cea a administrației centrale, unde sunt mult mai multe posturi inutile. Președintele partidului, Dominic Fritz, vorbește într-un interviu la RFI despre riscul îndulcirii reformelor, relațiile tensionate cu PSD și alegerile pentru Primăria Capitalei.

Dominic Fritz, despre reforme: ”Mesajul nostru, al USR-ului, este că asta poate să fie doar o etapă, o mini-etapă, apoi, trebuie să urmeze administrația centrală. Oricum, în administrația centrală sunt mult mai multe posturi inutile, decât în administrația locală. Avem toate aceste deconcentrate. Există în fiecare județ un Oficiu pentru Calitatea Semințelor, cu un director, cu un șofer, cu un director adjunct, cu tot tacâmul (...). Posibil să fie la fel de util, dacă este comasat cu altă instituție și își mai împart un contabil. Deci această reformă mare a administrației trebuie să vină”.

Despre relația cu PSD: ”Ceea ce unii numesc erori, alții își asumă ca niște decizii grele, nepopulare, dar necesare, care au trecut cu această asumare a răspunderii prin Parlament, tocmai pentru că se știa că sunt măsuri nepopulare. Dacă acum, un partener din coaliție revine asupra tuturor măsurilor nepopulare și zice a, am glumit că am lăsat Guvernul să continue, în ciuda acestor măsuri și de fapt vrem să schimbăm aici, nu mi se pare un mare semn de maturitate politică”.

Despre alegerile pentru PMB: ”Eu cred că acest Guvern trebuie să dea un HG, indiferent de părerile individuale, de cugetările individuale ale partidelor, tocmai pentru că nu scrie în lege că se organizează alegeri dacă cei de la putere vor, ci scrie în lege că așa trebuie făcut”.

PSD nu poate da lecții de economie, după ce a lăsat țara cu un deficit de peste 10%, spune la RFI deputatul PNL Robert Sighiartău. El declară pe de altă parte că orice dronă care intră în România trebuie doborâtă pe loc.

Robert Sighiartău, despre tensiunile din coaliție: ”Foarte mulți colegi din PSD și-l văd și pe domnul Câciu, care pur și simplu, nu am nimic personal cu dânsul, dar care a arătat în momentul în care a fost demis o lipsă totală de cunoștințe pe zona de finanțe, care a susținut toate creșterile de pensii, de cheltuieli cu asistența socială, fără să existe nici o creștere economică, deci să existe o sursă de finanțare și acum, după ce au lăsat unii dintre ei țara cu un deficit de peste 10%, mai au curajul să dea lecții și să ne ofere nouă lecții de economie”.

Despre plafonarea prețurilor la alimentele de bază: ”Plafonarea prețurilor la alimente este o iluzie periculoasă (...). Deși există plafonare la anumite prețuri, la anumite produse, retailerii cresc prețurile la alte produse conexe (...). Este o măsură socialistă, cu tentă chiar comunistă”.

Despre dronele rusești: ”Din punctul meu de vedere, cel puțin în ceea ce privește reacția, reacția trebuie să fie una promptă. Sunt de acord, l-am ascultat și pe președintele Băsescu, că orice dronă care intră în România, indiferent de volum și indiferent de misiune, ea trebuie doborâtă pe loc, astfel încât reacția statului român și a capacităților militare să fie una promptă și serioasă”.

România s-ar putea apropia cu pași repezi către un colaps financiar, dacă această coaliție nu ar mai exista, declară într-un interviu la RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. El precizează că formațiunea îl sprijină pe premierul Ilie Bolojan, care a devenit mai flexibil în interiorul coaliției, în ultima perioadă.

Csoma Botond, despre administrația publică locală: ”Așteptările noastre sunt în sensul ca această reformă a adminsitrației publice locale să se facă în baza unei analize serioase. În acest sens, credem că este bine că a fost amânată, că dacă nu era amânată, atunci această analiză nu se putea face și se mergea pe o regulă generală, care nu era benefică, în opinia noastră”.

Despre Ilie Bolojan: ”Noi, UDMR, susținem inițiativele reformiste ale premierului Bolojan, dar în același timp, trebuie să fie și flexibil domnul premier”.

Despre deficit și coaliție: ”Situația bugetară este cruntă. Nu putem să lăsăm țara să ajungă într-un colaps (...). Ne-am putea apropia cu pași repezi către un colaps financiar, dacă această coaliție nu ar mai exista”.

Guvernul nu a luat nici o măsură liberală până acum, declară într-un interviu la RFI fostul premier PNL Florin Cîțu. El se referă pe de altă parte la inflația de 10%: ”Creșterea taxelor este o greșeală, de trei ani de zile, pe care nimeni nu vrea să o corecteze și acestea sunt rezultatele”.

Florin Cîțu, despre inflație: ”Vina principală o are Guvernul și guvernele din ultimii trei ani, care au crescut taxele și deficitul, în același timp, este îngrozitor ce s-a întâmplat, dar o parte din vină o are și banca centrală, care trebuia să fie gardianul stabilității prețurilor și să lucreze pentru interesul românilor, nu pentru interesul guvernelor”.

Despre Ilie Bolojan: ”Eu vă spun din propria experiență, atunci când îți asumi să faci reforme, este complicat să ai și coaliția de partea ta și să supraviețuiești politic. Dacă vrei să reziști politic, nu vei face reforme. E complicat. Dacă îți asumi să faci reforme și te duci înainte, să faci reformele, va fi complicat să reziști politic și fiecare își alege destinul”.

Despre reforme: ”Problema cea mai mare pentru România și pentru viitorul României o reprezintă soluțiile pe care le vedem implementate. Din păcate, cu trei partide care se declară de dreapta la guvernare, nu există o singură măsură liberală de susținere a sectorului privat, a proprietății private, a antreprenorilor”.

Ministrul Educației, Daniel David, explică într-un interviu la RFI de ce a decis să nu-și dea demisia, în contextul protestelor profesorilor. El vorbește pe de altă parte despre o serie de reforme din învățământ.

Daniel David, despre protestele profesorilor: ”Știu că avem aceste nemulțumiri în sistem, le consider justificate, inclusiv eu sunt nemulțumit de faptul că a trebuit să mă transform dintr-un ministru al reformei, într-un ministru al crizei, al austerității, doar că eu vreau să construiesc pe aceste nemulțumiri reformele de care noi avem nevoie în sistem”.

Despre o eventuală demisie: ”Dacă ar fi fost după mine, ar fi trebuit să-mi dau demisia înainte de 8 iulie, atunci când după ce am preluat al doilea mandat, am realizat că dintr-un ministru al reformelor, mă voi transforma într-un ministru al austerității, pentru că a apărut grozăvia, ca să spun așa, financiar-bugetară și acela era un moment, din punct de vedere personal, excelent să plec. Problema este că uneori, un ministru trebuie să hotărască la ce se uită, se uită la interesul personal sau se uită la țară. Dacă ministrul Educației pleca înainte de evaluarea ECOFIN din 8 iulie, înainte de evaluarea S&P din iulie, înainte de evaluarea Fitch din august, înainte de evaluarea pe care o așteptăm de la agenția Moody's, semnul era foarte prost și, Doamne ferește, puteam contribui la o încadrare a țării în categoria junk, ceea ce ne punea la risc salarii, burse, pensii, ajutoare sociale”.

Despre reformele din Educație: ”Un efect secundar pozitiv al acestor măsuri de criză, nu a fost intenționat, dar este un efect secundar pozitiv, faptul că la nivelul învățământului primar vom avea cele două ore de educație remedială pentru copii. Noi întotdeauna ne-am dorit să avem program național remedial, dar nu am avut buget. Ei, uite că vom avea două ore pe săptămână la nivelul învățământului primar, în care învățătorul va lucra cu copii să-și consolideze și să-și fixeze competențele dobândite, să corecteze competențele pe care ar fi vrut să le formeze și copii n-au reușit să le asimileze”.

PSD este solidar cu profesorii și elevii, dar e serios în această coaliție, spune la RFI deputatul Marius Budăi. Fostul ministru al Muncii cere Guvernului că intre în dialog cu sindicaliștii care au ieșit în stradă în prima zi a anului școlar.

Marius Budăi, despre protestele profesorilor: ”Trebuie dialog, pentru a ajunge la o mediere, că asta înseamnă dialogul, o mediere și un dialog intens, profund și onest. Nu poți să fii inflexibil, nu poți să rămâi de neclintit, atunci când un întreg sistem îți spune că ceva este eronat și undeva ai greșit, pentru că nu vorbim doar de chestiuni financiare. Trebuie discutate aceste aspecte”.

Peste zece mii de profesori au ieșit luni în stradă, nemulțumiți de măsurile de reformă luate de Guvern. Manifestanții au organizat un marș de la Palatul Victoria la Palatul Cotroceni, chiar în prima zi de școală.

Ce spune deputatul PSD Marius Budăi despre o eventuală creștere a vârstei de pensionare: ”Exclus! Noi trebuie să luptăm pentru creșterea speranței de viață și mai ales a speranței de viață sănătoasă și după aia să lucrăm și am spus acest lucru, inclusiv în legea pensiilor, atunci când eram ministru (...). Și așa avem 65 de ani și speranța de viață în România, mai ales de viață sănătoasă, este undeva la 59-60 de ani”.

Protestele profesorilor vor fi depășite, spune la RFI liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. El crede pe de altă parte că judecătorii CCR vor declara constituțională legea pensiilor speciale pentru magistrați.

Daniel Fenechiu, despre protestele profesorilor: ”Am vorbit cu profesori, sunt mulți profesori care nu sunt atât de deranjați de aceste măsuri și veți vedea că lucrurile se vor așeza, pentru că majoritatea profesorilor își doresc să intre la ore și atunci astea sunt niște lucruri care vor fi depășite”.

Pe de altă parte, liderul senatorilor PNL se așteaptă ca judecătorii CCR să declare constituțională legea privind pensiile speciale ale magistraților.

Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia, dacă legea pică la Curtea Constituțională.

Daniel Fenechiu crede că șeful Guvernului ar trebui să rămână în funcție: ”Cine e Guvernul? În România, Guvernul înseamnă Bolojan, că dacă e bine, în general e bine că așa au decis Guvernul și coaliția, dacă e prost, e de vină Bolojan. Bun, am înțeles, Bolojan și-a asumat povestea asta”.

România poate să ajungă fie pe o traiectorie de reformă reală, urmând și alte reforme ale pensiilor speciale, fie poate să ajungă într-o criză politică, prin demisia Guvernului. Iată ce spune la RFI directorul executiv de la Centrul pentru Inovare Publică, Ovidiu Voicu, după ce instanța supremă a sesizat CCR în privința legii pensiilor speciale ale magistraților.

Ovidiu Voicu, despre sesizarea CCR asupra pensiilor speciale pentru magistrați: ”În plenul CCR, decizia va fi pur politică. Dacă CCR vrea să respingă legea, o poate face. Dacă nu vrea să respingă legea, iar o poate face. În general, principiile pe baza cărora au fost luate deciziile anterioare au fost interpretate și răsinterpretate de aceeași Curte”.

El precizează că ”Ilie Bolojan a lăsat să înțeleagă că este pregătit să-și dea demisia, dacă acest subiect nu va trece de CCR”.

În opinia sa, ”decizia poate să meargă într-un sens sau altul, în funcție de cât de strict se va uita CCR atât la principiile fundamentale din Constituție, cât și la deciziile anterioare”.