Sunt Lina Grâu, bun găsit la Moldova Zoom, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Iată temele ediției

- Cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, sondajele realizate până în acest moment nu dau un răspuns clar la întrebarea cum va arăta următorul parlament al Republicii Moldova și nici dacă acesta va avea o majoritate proeuropeană clară.

- Jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari ne vorbește despre asemănările pe care le-a observat între alegerile din România și cele din Republica Moldova.

- Primul documentar despre R. Moldova va fi lansat pe 24 septembrie pe Netflix, iar invitata emisiunii de astăzi este Diana Lazăr, una din autoarele proiectului.

- Și cum s-a văzut România și Republica Moldova la târgul gastronomic de la Paris.

Știrile zilei

Autoritățile Republicii Moldova continuă lupta împotriva tentativelor grupărilor coordonate de la Moscova de fraudare a alegerilor de peste două săptămâni.

Poliția a efectuat o nouă tură de percheziții și arestări în cazuri de finanțare ilicită a activității politice. 28 de percheziții au vizat luni persoane implicate în gestionarea ilegală a banilor, trimiși de gruparea criminală Șor din Rusia, pentru a influența alegerile din RM. O nouă interceptare video și audio, publicată de Centrul Național Anticorupție relevă modul în care sunt transmiși ori sunt ridicați banii de către membrii acestei grupări. Centrul Național Anticorupție a anunțat că a reținut 10 persoane. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că Rusia a pompat în Republica Moldova între 100 și 200 milioane de dolari, inclusiv în crimtomonede, pentru a deturna alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni și a bloca parcursul european al țării.

 

În Republica Moldova are loc săptămâna aceasta a X-a ediție a forumului economic „Moldova Business Week”, care a reunit la Chișinău peste 2000 de participanți, inclusiv 700 de delegați străini din peste 40 de țări. Evenimentul pune accent pe atragerea investițiilor, digitalizarea serviciilor publice și integrarea Republicii Moldova în economia europeană, cu accent pe Moldova IT Park, ajutorul de stat pentru industrie, reconstrucția Ucrainei și rolul Moldovei în regiune, transmite Radio Chișinău. Cele 33 de evenimente planificate pe parcursul săptămânii vor avea loc în 10 regiuni-cheie ale țării, inclusiv în autonomia găgăuză și în regiunea separatistă Transnistria. Ambasadoarea UE, Iwona Piórko, a declarat în deschiderea forumului că „a investi în Republica Moldova înseamnă a investiți într-un viitor stat membru al UE”.

 

La Chișinău a fost lansată o nouă bursă de valori, un parteneriat între Guvernul Republicii Moldova și Bursa de Valori Bucureşti. Noua bursă va deveni funcțională din 2026. Memorandumul de înțelegere semnat luni prevede revitalizarea pieței de capital și îmbunătățirea climatului investițional din Republica Moldova, inițiativa reprezentând un semnal puternic al maturizării potențialului economic al țării, precum și al integrării sale în piața unică europeană. Potrivit ministrului Economiei din România, Adu-Dinel Miruță, noua platformă oferă oportunităţi atât pentru antreprenorii din Republica Moldova cât şi pentru cei din străinătate, în special din România.

„Deschiderea Bursei de Valori de la Bucureşti la Chişinău este mai mult decât un instrument financiar. Este un mecanism dacă vreţi, un pod între cele două ţări prin intermediul căruia investitorii au acces mai facil la o piaţă europeană. Şi pentru cetăţenii Republicii Moldova este un instrument suplimentar de investire”, a declarat ministrului Economiei din România la TVR Moldova.

Printre acţionarii bursei de la Chișinău este bursa de valori Bucureşti, dar şi mai multe bănci comerciale din Republica Moldova, o companie de telefonie mobilă şi una de asigurări.

 

România rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova cu o cotă de 29% din totalul exporturilor moldovene. Potrivit Biroului Național de Statistică, exporturile Republicii Moldova au însumat aproape 2 miliarde de dolari în primele șapte luni ale acestui an, în scădere cu aproape 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, transmite Radio Chișinău. Per ansamblu, Uniunea Europeană a absorbit două treimi din exporturile Moldovei, iar țările Comunității Statelor Independente, controlate de Rusia - doar 6,5%, cu o scădere de peste 20%. În Federația Rusă ajung doar 3% din exporturile Republicii Moldova.

 

Guvernul Republicii Moldova se pregătește să construiască o autostradă de la granița cu România până la Odesa. Anunțul a fost făcut de ministra Economiei, Doina Nistor. „Modernizăm coridoarele feroviare și rutiere. Până la sfârșitul anului 2025, vom finaliza studiul de fezabilitate al autostrăzii Ungheni-Chișinău-Odesa, noul coridor Est-Vest”, a declarat Doina Nistor. Autostrada va fi utilizată activ și pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei. „Cu o frontieră de 1.222 km cu Ucraina și acces direct la UE, Republica Moldova își propune să contribuie la dezvoltarea lanțurilor europene de aprovizionare către Ucraina și la restaurarea acesteia, contribuind la scurtarea rutelor, reducerea costurilor și creșterea rezilienței”, a spus Doina Nistor.

 

Și meteorologii au emis cod galben de pericol excepțional de incendii pentru tot teritoriul Republicii Moldova. Alerta este valabilă timp de o săptămână, de astăzi până pe 22 septembrie inclusiv. În această perioadă, este posibilă aprinderea culturilor agricole, depozitelor de furaje, zonelor cu vegetație forestieră, locuințelor şi anexelor gospodărești, anunță Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Acesta recomandă evitarea utilizării focului deschis în apropierea locuinţelor și a terenurilor acoperite de vegetaţie uscată. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat că a pus în acest an aproape 300 de amenzi pentru incendierea vegetației uscate sau a poligoanelor de deșeuri.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Moldova Zoom, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Iată temele ediției

Republica Moldova intră în penultima săptămână de campanie electorală pentru parlamentarele din 28 septembrie, decisive pentru parcursul european al țării.

După ce la sfârșitul săptămânii trecute a mers în Italia, unde a avut întrevederi cu Georgia Meloni și a fost primită în audiență de Papa Leon al XIV-lea la Vatican, Maia Sandu a ajuns în weekend și la Potsdam, în Germania, unde a avut loc Summitul Moldovenilor Activi din Diaspora.

Invitatul emisiunii de astăzi este Victor Guzun, fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia, în prezent expert în domeniul digitalizării și membru activ al diasporei.

Jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari a monitorizat rețeaua de troli ruși care încearcă să-i convingă pe cetățenii moldoveni să refuze oferta UE și ne spune ce a descoperit.

Știrile zilei

În România vor fi organizate 23 de secții de votare pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova de peste două săptămâni. Pe 28 septembrie secțiile de votare vor fi deschise în 14 orașe. Ambasada Republicii Moldova anunță că cele mai multe secții, 5 la număr, vor fi în București, la Iași vor fi deschise trei secții și câte două – la Brașov, Timișoara și Cluj-Napoca. Câte o secție de votare va fi organizată la Constanța, Târgu-Mureș, Suceava, Craiova, Sibiu, Galați, Bacău, Baia-Mare și Oradea. În total, Chișinăul deschide 310 secții din votare în afara țării. Diaspora Republicii Moldova, estimată neoficial la un milion de cetățeni, votează în mod accentuat pro-european.

 

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, avertizează că „pe 28 septembrie, seara, Putin şi ai lui pot fi la graniţa României!” și că votul diasporei moldovene este extrem de important în „bătălia” pentru câştigarea alegerilor parlamentare, care este una extrem de strânsă. Într-o postare pe FB, Traian Băseascu spune că sunt “cap la cap” forţele politice pro-europene şi partidele pro-ruse. „Foarte probabil, ca şi la prezidenţiale, rezultatul alegerilor va fi decisiv influenţat de votul oamenilor din diaspora”, scrie fostul preşedinte.

Traian Băsescu a abordat subiectul și duminică seară, la Digi24, spunând că România ar pierde investițiile pe care le-a făcut în ultimii 20 de ani în Republica Moldova dacă alegerile parlamentare de pe 28 septembrie ar fi câștigate de partidele antieuropene.

„Apelul meu este către cetățenii moldoveni și români care locuiesc în Europa și care ar trebui să voteze în favoarea partidului pro-european și să respingă partidele conduse de Dodon și partidul condus de Voronin, care sunt toți în blocul socialist. Pentru că ei spun în toată campania că obiectivul lor este restabilirea bunelor relații cu Rusia și să nu audă de NATO și UE, care sunt toxice, după părerea lor. Or, pentru noi asta înseamnă în primul rând pierderea investițiilor extraordinare pe care România le-a făcut în Republica Moldova, investiții politice și economice. În al doilea rând înseamnă că la frontiera noastră de la Prut vom avea o țară cu o majoritate parlamentară și un Guvern care vor fi atașate Rusiei”, a declarat fostul președinte.

Traian Băsescu subliniază că peste un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova trăiesc şi muncesc în ţări ale UE, beneficiind, majoritatea, de cetăţenia română.

 

Grecia a aprobat oficial extrădarea oligarhului Vladimir Plahotniuc, iar Ministerul Justiției de la Chișinău anunță inițierea procedurilor de preluare. Șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că pe data de 25 septembrie, cu doar 3 zile înainte de alegeri, Plahotniuc va fi adus la Chișinău. Șeful poliției spune că deja au fost cumpărate bilete la avion pentru această dată. Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena pe 22 iulie, iar extrădarea lui a fost decisă în mai puțin de două luni.

 

Republica Moldova va beneficia de granturi oferite de Uniunea Europeană în valoare de 2,7 milioane de euro pentru a fi mai pregătită în lupta cu dezastrele. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a aplicat la Programului Interreg NEXT România – Republica Moldova și a obținut finanțare pentru şase proiecte. Vor fi achiziționate autospeciale, vehicule de teren şi echipamente de intervenție. Proiectul este realizat în comun cu subdiviziunile de pompieri din România şi include campanii de prevenire și instruiri comune, care vor contribui la sporirea siguranței cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

 

Tot în cadrul Programului Interreg NEXT România–Republica Moldova 2021–2027, un parc din Drochia va fi modernizat conform celor mai noi tehnologii de spații verzi urbane. Inițiativa face parte din proiectul „Traseul urban verde”, implementat în orașele Drochia din Republica Moldova și Săveni din România,

Proiectul prevede organizarea de ateliere, o vizită de studiu pentru schimb de experiență, precum și o școală de vară comună dedicată urbanismului durabil. În activități vor fi implicați și 20 de elevi din Drochia și Săveni. Totodată, va fi realizat un studiu comun privind impactul planificării urbane verzi în cele două orașe, iar un grup interdisciplinar de specialiști și arhitecți va elabora soluții inovatoare.

 

În Republica Moldova, aproape o treime din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani nu au un loc de muncă, nu sunt încadrați la studii și nici nu urmează cursuri de formare profesională. Potrivit specialiștilor, dacă toți acești tineri ar munci oficial, bugetul statului ar avea de câștigat 12 miliarde de lei, sumă care constituie 10 la sută din veniturile bugetare actuale. Demografii afirmă că fenomenul ar fi cauzat de cerințele mari pe care le au angajatorii și salariile mici pe care le oferă tinerilor specialiști. De asemenea, o mare parte dintre cei care lucrează ar primi salariul în plic, fără a achita contribuții la stat, notează TV8. Potrivit BNS, Republica Moldova are puțin peste jumătate de milion de tineri cu vârsta între 15 și 34 de ani, dintre care aproape 150 de mii nu au nicio activitate.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Moldova Zoom, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Iată temele ediției:

- Discursul de ură în campania electorală este încă una dintre fațetele luptei politice, dar și a propagandei care dorește radicalizarea societății, constată observatorii acreditați pentru monitorizarea alegerilor parlamentare de peste două săptămâni.

- La București a avut loc, ieri, o conferință la care experți și politicieni au discutat situația din Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie.

- Ce motive au unii cetățeni ai Republicii Moldova să respingă oferta UE, acum, în pragul alegerilor parlamentare decisive pentru viitorul țării? Răspunsul – în Cronica jurnalistului Euronews România, Vitalie Cojocari.

- Invitatul special al emisiunii este fostul ambasador al Poloniei la București și, apoi, la Chișinău, Bogumil Luft.

Știrile zilei:

Cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova, PAS, declară că dacă astăzi ar fi organizate alegeri nu ar avea o majoritate parlamentară asigurată. Liderul PAS, Igor Grosu, alături de premierul Dorin Recean, au susținut o conferință de presă, fără multe promisiuni electorale, transmite TV8, vorbind despre cum va arăta Moldova într-un scenariu ipotetic în care va fi creată o coaliție de guvernare pro-rusă.

„Calculele noastre, a celor de la PAS, arată că noi avem șansa, suntem foarte aproape de a obține un vot majoritar, o majoritate parlamentară proeuropeană, dar mai avem nevoie de încă ceva puțin. Doamne ferește în Parlament ajunge o majoritate pro Kremlin, lucrurile se complică pentru Republica Moldova. Asta înseamnă stop pentru procesul de integrare europeană. O majoritate pro Kremlin, Dodon, Șor, Tkaciuci, Cebeni și așa mai departe vor aduce în guvern reprezentanți ai Federației Ruse, în Poliție, SIS, Procuratură, oriunde”, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Premierul Dorin Recean, numărul doi pe lista PAS, spune că anul trecut Moscova a investit 100 de milioane de dolari ca să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale și a referendumului de integrare europeană. Acum, în joc ar fi puși și mai mulți bani. 

„Dragi cetățeni, rețeaua lui Șor vrea să folosească pe dumneavoastră în interesele lor murdare. După ce au furat tot de la voi, criminalii vă cumpără votul cu câteva sute de lei. Acești bani luați astăzi nu vă vor aduce bogăție, dar dacă vă vindeți viitorul țării noastre nu vom mai putea ieși din sărăcie. Este determinant pentru soarta noastră să ieșim la vot și să păstrăm pacea și direcția europeană. Rusia nu ne poate face nimic dacă noi nu o lăsăm”, a subliniat prim-ministrul Dorin Recean.

Ion Ceban, unul din liderii blocului Alternativa care se prezintă pro-european, respinge orice acuzație și cataloghează declarațiile drept sperietori electorale. Iar Blocul Patriotic al Socialiștilor și Comuniștilor a reacționat printr-un comunicat de presă, spunând că partidul de guvernare, citez, sub pretextul „viitorului european”, au predat conducerea externă Bruxelles-ului, iar acum inventează povești despre o „administrație rusească”. Blocul Patriotic declară ferm: nimeni nu ne va închide drumurile nici spre Europa, nici spre Rusia – vom colabora cu toți, se spune în comunicat.

 

Judecătorii de la București au respins joi cererea primarului de Chișinău Ion Ceban de a suspenda executarea dispoziției prin care România i-a impus interdicție de acces în spațiul Schengen. Instanța a decis că cererea este inadmisibilă, dar poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile, lucru pe care politicianul a anunțat că îl va face. „Toate tunurile sunt îndreptate spre mine în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Îmi voi apăra drepturile în toate instanțele și, în primul rând, în fața cetățenilor”, a scris Ion Ceban pe rețelele de socializare. România a anunțat că i-a interzis accesul lui Ion Ceban din considerent de securitate națională din cauza legăturile sale cu Rusia.

 

Noi acuzații grave în adresa fostului șef-adjunct al SIS-ului, arestat la București pentru spionaj în favoarea Belarusului. Alexandru Bălan ar fi urmărit ani la rând diplomați de la Ambasada României de la Chișinău. Tot el a fost cel care a racolat, pe teritoriul României, agenți pentru serviciile speciale rusești. Dezvăluirile au fost făcute de fostul atașat militar al Ambasadei României din Republica Moldova, Sandu Valentin Mateiu, la Euronews România. 

Premierul Dorin Recean a declarat că arestarea lui Alexandru Bălan în România este parte a măsurilor de prevenire a implicării Federației Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova, dar și a statelor UE.

Polonia sistează activitatea tuturor punctelor de frontieră cu Belarus, iar Ministerul de Externe de la Chișinău a emis o alertă de călătorie începând de astăzi, pentru o perioadă nedeterminată, pentru traversarea pe ambele sensuri a frontierei Poloniei cu Federația Rusă și Belarus. Cetățenii moldoveni sunt îndemnați să utilizeze rute alternative. De asemenea, Letonia închide spațiul aerian de la granița sa estică cu Belarus și Rusia. Măsurile au fost luate după ce acum două zile drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, iar astăzi încep exercițiile militare ruso-belaruse Zapad-2025, exerciții percepute drept o amenințare de țările baltice și Polonia, care a trimis la frontierele sale estice 40 de mii de militari. 

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Moldova Zoom, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

 

Iată temele ediției:

- Parlamentul European a votat, miercuri, o rezoluție privind sprijinul pentru parcursul european al R.Moldova în fața amenințărilor hibride și a interferențelor din partea Rusiei.

- Jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari revine la cazul lui Alexandru Bălan, fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, acuzat de trădarea intereselor Romaniei.

- O invitație la film - Documentarul „TATA” are premiera în cinematografele din România mâine, 12 septembrie. O poveste personala a jurnalistei moldovene Lina Vdovîi, care este invitata emisiunii de astazi, împreună cu operatorul filmului, Radu Ciorniciuc.

- Și un reportaj din Bălți, unde doi antrenori din Ucraina si Rusia, ambii fugiți de războiul declanșat de Kremlin, formează noi generații de sportivi moldoveni.

 

Știrile zilei:

Republica Moldova a achiziționat peste 90 la sută din necesarul de gaze pentru următorul an gazier, adică până în octombrie 2026. Compania de stat Energocom anunță că a cumpărat echivalentul a 700 de milioane de metri cubi de gaze, garantând astfel livrări neîntrerupte în perioada rece a anului. La licitații au participat 13 companii europene. Chișinăul își asigură în felul acesta independența energetică față de Gazprom, care a fost furzinor monopolist timp de decenii pentru Republica Moldova. Energocom mai anunță că a început și procedura de stocare a gazelor – legislația impune rezerve obligatorii de 15% din consumul anual. Moldova nu are depozite proprii motiv pentru care depozitează rezervele în principal în România.

 

Președinta Maia Sandu a mers miercuri într-o vizită la Roma, unde a avut întrevederi cu Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, și cu Președintele Senatului, Ignazio La Russa. În timpul discuțiilor, au fost abordate perspectivele de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană și cele mai recente evoluții legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Giorgia Meloni şi Maia Sandu au condamnat atacurile masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv încălcarea spațiului aerian al Poloniei de drone rusești. Maia Sandu a amintit că Italia a sprijinit Moldova cu proiecte în valoare de 90 de milioane de euro în ultimii patru ani, inclusiv pentru a ajuta familiile vulnerabile să-și plătească facturile la energie. Din 1 septembrie moldovenii care au muncit în Italia pot primi pensie italiană pentru anii lucrați, indiferent dacă aleg să rămână sau să revină acasă, iar din 8 noiembrie va intra în vigoare acordul privind conversiunea permiselor de conducere moldovenești în Italia.

Un alt subiect important al discuțiilor a fost cooperarea pentru asigurarea integrității proceselor electorale din Republica Moldova, inclusiv a votului diasporei din Italia, și pentru contracararea tentativelor de ingerință străină, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău.

 

Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată miercuri de către Curtea de Apel București.

Premierul Dorin Recean a comentat cazul arestării lui Alexandru Bălan: „Federația Rusă acționează nu doar în Republica Moldova, ci și în alte state europene, în mod special în statele membre ale Uniunii Europene, pentru a destabiliza situația. Și iată că vedem un efort comun al țărilor pentru a curăța instituțiile corespunzătoare de elementele nocive și trădătoare ale Federației Ruse. Arestarea lui Alexandru Bălan este parte a planului de a preveni Federația Rusă să intervină în alegerile și treburile interne ale Republicii Moldova și ale altor țări membre ale UE”.

 

Ministerul de Externe de la Chișinău a anunțat că un colaborator al Ambasadei Republicii Belarus la Chișinău a fost declarat persona non grata pe teritoriul Republicii Moldova. Cu o zi mai devreme Polonia și Cehia au anunțat expulzarea unor diplomați din Belarus. Serviciul de Informații și Securitate din Cehia a declarat că, împreună cu serviciile românești și maghiare, a „desființat o rețea de informații belarusă care se construia în Europa” și care recruta agenți și aduna informații sensibile.

 

Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, arestat la Atena în iulie, ar urma să fie extrădat și adus în Republica Moldova pe 25 septembrie, cu doar trei zile înainte de alegerile parlamentare, potrivit Ministerului de Interne de la Chișinău. Plahotniuc urmează să fie adus cu un zbor obișnuit de cursă și va fi plasat în Penitenciarul nr. 13, din Chișinău. Vladimir Plahotniuc a fost unul din cei mai influenți oligarhi din Republica Moldova, contribuind la devalizarea băncilor moldovenești cu un miliard de dolari și aducând Republicii Moldova imaginea de „stat capturat”. În 2019 a fost nevoit să fugă din țară după ce Partidul Democrat a pierdut puterea. Procesul lui Plahotniuc ar urma să devină o hârtie de turnesol care să arate dacă justiția din Republica Moldova chiar s-a reformat în ultimii ani, când a trecut prin proceduri importante de vetting și eliminare a elementelor corupte din sistem.

 

Asociația Promo-LEX a sesizat Organizația Națiunilor Unite (ONU) privind militarizarea și îndoctrinarea ideologică a peste 80.000 de copii din regiunea transnistreană, aflată sub ocupație rusă. Într-o scrisoare adresată ONU, Promo-LEX avertizează asupra pregătirii militare sistematice și promovării ideologiei de război în grădinițele și școlile din regiune. Elevii sunt antrenați cu arme în tabere militare, sub influența practicilor rusești, în cadrul așa-numitei „educații patriotice”. În acest fel, „regimul de la Tiraspol încearcă să-i facă loiali pe copii, să consolideze statu-quo-ul și să normalizeze agresiunile militare. Potrivit Promo-LEX, sistemul educațional din regiune a fost racordat la politicile ruse, iar acum copiază modelul taberelor militare și al ideologiei de război promovat de Kremlin.

 

Securitatea din Transnistria a arestat miercuri câțiva jurnaliști de la portalul media online Glossa din Chișinău, scrie platforma Zona de Securitate, citată de Ziarul de Gardă. Jurnaliștii filmau un reportaj la Tiraspol, iar milițienii transnistreni i-au dus la așa-numitul minister al securității, unde au fost interogați timp de două ore, Le-au fost confiscate echipamentele, iar toate materialele filmate la Tiraspol au fost șterse fără acordul jurnaliștilor. Motivul formal al reținerii a fost „activitatea fără acreditare”. Potrivit forțelor de securitate ilegale, jurnaliștii riscă să fie „deportați” dacă se vor întoarce în stânga Nistrului.

Marți, în Transnistria a fost reținut pentru mai multe ore candidatul la funcția de deputat al Partidului Liberal, Vladimir Meleca. Partidul Liberal a anunțat că Vladimir Meleca a fost eliberat de către organele separatiste în după-masa zilei, dar i s-a intentat un dosar penal pentru „declarații politice”.

Comisia și Consiliul European au organizat marți seara audieri și dezbateri pe tema Republicii Moldova. Acestea au avut loc după ce la prânz Maia Sandu a ținut un discurs în plenul Parlamentului European. Iar miercuri ar urma să fie votată o rezoluție privind viitorul european al Chișinăului.

Invitatul Moldova Zoom este europarlamentarul Siegfried Mureșan, unul dintre inițiatorii rezoluției care reiterează sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar.

 

Și un reportaj din Zona de Securitate de pe Nistru, dintr-un sat care se învecinează cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria.

 

Știrile zilei:

Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European despre apărarea democrației, în ajunul alegerilor cruciale din 28 septembrie. „Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, avertizează președinta moldoveană, spunând că Moldova este poligonul de testare al Rusiei, ținta reală fiind Uniunea Europeană.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen ține în aceste momente discursul său anual cu privire la starea Uniunii, în care prezentă principalele priorităţi şi viziunea UE pentru anul următor.

În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European urmează să fie votată, miercuri, o rezoluție prin care va fi reiterat sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. Forul cere Rusiei să înceteze acțiunile destabilizatoare și să își retragă trupele și muniția din regiunea separatistă transnistreană. Rezoluția mai cere începerea negocierilor pe capitole pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a lansat idea ca 2028 să fie anul aderării Moldovei la bloc.

În Republica Moldova, un candidat la funcția de deputat a fost arestat în propria casă de așa-numitele forțe de ordine din regiunea separatistă Transnistria. Vladimir Meleca este președinte al filialei Partidului Liberal (PL) din regiunea transnistreană și candidat la funcția de deputat. Acesta a fost arestat în locuința sa din Crasnogorca, din raionul Grigoriopol, din Transnistria. Reținerea a fost efectuată de patru indivizi care s-au prezentat ca fiind angajați ai așa-numitului minister al securității de stat de la Tiraspol. Actul a fost precedat de o percheziție, în urma căreia au fost confiscate bunuri personale, inclusiv telefonul mobil, calculatorul și diverse publicații. Reținerea lui Meleca vine în contextul în care Guvernul de la Chișinău așteaptă eliberarea mai multor deținuți politici, după ce a condiționat asigurarea tranzitului gazelor naturale către regiunea transnistreană de eliberarea acestor cetățeni deținuți ilegal, notează TV8. În a doua jumătate a zilei de ieri, Partidul Liberal a anunțat că Vladimir Meleca a fost eliberat de organele separatiste, dar i s-a intentat un dosar pentru declarații politice și i s-a interzis să plece din Transnistria.

Marina Tauber, considerată o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, și alți lideri ai blocului pro-rus Pobeda, au ajuns în vizorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) pentru sustragerea banilor pe care Kremlinul le trimitea pentru destabilizarea situației din Moldova. În 2023, membrii grupării ar fi deturnat circa 10 milioane de dolari din fondurile alocate de Moscova, arată o anchetă realizată de Deschide.md. Sursele publicației din interiorul blocului Pobeda susțin că sumele sunt chiar mai mari și că circa 70% din fondurile transferate în ultimii ani de Rusia pentru finanțarea ilegală a partidelor au dispărut fără urmă.

Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS din Republica Moldova a primit un mandat de reţinere pentru 24 de ore după audierile de la sediul DIICOT. Procurorii români susțin că activitățile sale au pus în pericol securitatea națională a României. Bălan ar fi fost implicat în divulgarea neautorizată a unor informații secrete de stat către ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Belarusului.

Cehia expulzează un diplomat belarus acuzat de spionaj, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe de la Praga. Cazul are legătură cu ancheta în care este vizat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Bălan. Serviciul de Informații și Securitate din Cehia a declarat că, împreună cu serviciile românești și maghiare, a „desființat o rețea de informații belarusă care se construia în Europa” și care recruta agenți și aduna informații sensibile.

Și premierul polonez Donald Tusk a anunțat marți arestarea unui „agent din Belarus” și expulzarea unui diplomat din această țară aliată a Rusiei pentru „activitate agresivă” împotriva Poloniei, relatează AFP. „Arestarea este rezultatul cooperării în special cu serviciile de informații din România și Cehia”, a scris Tusk pe X. Ministrul polonez de interne a indicat că în operațiune au fost implicate și serviciile de informații din Ungaria și Republica Moldova.

Polonia va închide granița cu Belarus joi, 11 septembrie, la miezul nopții, ora locală, ca urmare a exercițiilor militare Zapad-2025 (Vest-2025), desfășurate de comun cu Rusia în apropierea frontierei estice a UE și NATO. Anunțul a fost făcut marți de premierul Donald Tusk, scrie Reuters. Exercițiile sunt anunțate în perioada 12-16 septembrie și au stârnit îngrijorări în materie de securitate în statele membre NATO vecine, Polonia, Lituania și Letonia. Îngrijorările s-au accentuat după ce în dimineața zilei de astăzi drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de forțele armate poloneze. 

Comisia Electorală Centrală l-a sancționat pe primarul de Chișinău, Ion Ceban, care este și concurent electoral, după ce acesta a mers în Italia în calitate de primar în momentul în care campania electorală începuse deja oficial.

 

Alexandru Bălan, fost adjunct al serviciilor secrete de la Chișinău, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus cu mascați pentru audieri la sediul central al DIICOT. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus.

 

Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Victor Ciobanu, analist politic de la Chișinău, cu care discutăm cum poate fi combătută dezinformarea rusească și care sunt șansele Republicii Moldova de a continua parcursul european după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni.

 

Despre luxul cărții în limba română peste Prut ne povestește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari.

Știrile zilei:

­Parlamentul European începe sesiunea de toamnă cu momente politice majore, începând cu discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii, și continuând cu dezbateri privind sprijinul pentru Ucraina, situația din Gaza și viitorul european al Republicii Moldova și un discurs ținut de președinta Maia Sandu, relatează Calea Europeană.

Agenda de marți aduce în prim-plan războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia. Dimineața, eurodeputații, împreună cu șefa politicii externe a Uniunii, Kaja Kallas, dezbat garanțiile de securitate și o pace justă pentru Ucraina, precum și calea țării către aderarea la UE.

Un alt moment important al zilei va fi la prânz, când președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se va adresa Parlamentului European. Discursul are loc înaintea alegerilor parlamentare cruciale din R. Moldova din 28 septembrie, pe fondul avertismentelor potrivit cărora Kremlinul continuă să utilizeze o serie de tactici online și offline, inclusiv dezinformarea și schemele de cumpărare a voturilor, în încercarea de a deraia traiectoria proeuropeană actuală a țării. Europarlamentarii vor participa și la o dezbatere cu Consiliul și Comisia Europeană privind sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Votul asupra rezoluției este prevăzut pentru miercuri.

 

Un fost ofițer de rang înalt din cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), Alexandru Bălan, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus la audieri la sediul central al DIICOT, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus. Acesta venea la Timișoara la o conferință organizată de Universitate, urmând să vorbească despre provocările pe calea integrării europene a Republicii Moldova. „Nu e nimic nou în faptul că Rusia „se joacă” în zona noastră geografică”, așa a comentat cazul ministrul Apărării de la București, Ionuț Moșteanu.

 

Misiunea de observare a alegerilor a asociației Promolex de la Chișinău a semnalat ceea ce a numit „piața neagră a sondajelor” în Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Chiar dacă legislația reglementează clar condițiile în care pot fi realizate și publicate sondajele, una fiind înregistrarea acestora la Comisia Electorală Centrală, observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin 10 cazuri de realizare a unor așa-zise „sondaje” neautorizate. Printre acestea se numără și unele care vin din surse complet neidentificate și nu au date în ceea ce privește cheltuielile suportate.

Până în acest moment Comisia Electorală a autorizat 13 sondaje, realizate de 8 entități. Promolex explică de ce sunt periculoase sondajele obscure care circulă pe internet: „Acestea nu doar măsoară opinia publică, ci și formează percepția cetățenilor, inclusiv prin promovarea unor narative și influențarea comportamentului alegătorilor”.

 

Serviciul Vamal a finalizat migrarea integrală a sistemului său informațional la cea mai recentă platformă europeană pentru gestionarea regimului de tranzit. Instituția precizează că Republica Moldova se numără printre primele țări care implementează această versiune și este prima din regiune care finalizează o astfel de modernizare tehnică. „Noul sistem este nu doar un progres tehnologic, ci și un pas decisiv către integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european”, a declarat directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, citat într-un comunicat de presă al instituției.

 

La Chișinău, se desfășoară, în perioada 10–21 septembrie, cea de-a X-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, cel mai amplu festival al artelor scenice din Republica Moldova. Ediția din acest an va reuni opt teatre din România, dar și mai multe teatre din Republica Moldova. Pentru al patrulea an consecutiv participă și Teatrul Național „Ivan Franko” din Kyiv. În program sunt incluse spectacole radiofonice, surpriza festivalului fiind două spectacole realizate la Teatrul Național Radiofonic Radio București în parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu participarea actorilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Poliția Republicii Moldova a semnat un acord de colaborare cu rețeaua de socializare Tiktok, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului din România, CNA, a trimis o notificare platformei TikTok prin care atenționează despre un comportament neautentic ce poate influența cetățenii la alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Un interviu cu fosta diplomată franceză, Veronique North-Minca, care și-a lansat la Bookfest Chișinău un album de fotografie despre capitala Republicii Moldova.

De ce s-a întâlnit Comisara europeana pentru Extindere, Marta Kos, cu mitropoliții celor doua biserici din Republica Moldova și ce legătură are acest eveniment cu integrarea europeană, ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari.

Și un reportaj de la Bălți, despre un proiect pilot de anvelopare a unui bloc din fonduri europene. Proiectele de anvelopare sunt abia la început în Republica Moldova, de unde și denumirea – Primele Rândunele.

 

Știrile zilei:

- Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat atacurile rusești de duminica asupra Kievului. „Tot ce oferă astăzi Rusia lumii sunt tone de minciuni și mii de rachete care ucid civili fără discernământ”, a scris Sandu pe rețeaua X. „Moldova este ferm alături de Ucraina împotriva acestui act de teroare”, a subliniat Maia Sandu.

- Buletinele de vot de la alegerile parlamentare din 28 septembrie vor include 23 de concurenți electorali, dintre care 15 partide, patru blocuri și patru candidați independenți. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a lansat și o Linie Fierbinte gestionată de Centrul Național Anticorupție pentru raportarea cazurilor de cumpărare de voturi. „Cetățenii Republicii Moldova aflați în țară sau cei din străinătate, care au fost abordați pentru corupere electorală, îndemnați să se înscrie în organizații sau grupuri obscure, să activeze în calitate de observatori sau funcționari electorali contra unor remunerări exagerate și dubioase sunt încurajați să sesizeze aceste situații apelând Linia Fierbinte, se spune într-un comunicat al Comisiei Electorale Centrale.

- Doi senatori americani au trimis scrisori către Meta și Alphabet, care gestionează Facebook, Instagram si Google, solicitându-le să aloce resurse suplimentare pentru prevenirea dezinformării și a finanțării politice ilegale înaintea alegerilor parlamentare din R. Moldova.

Senatori americani Jeanne Shaheen și Thom Tillis au invocat în scrisoare avertismentele președintei Maia Sandu și ale comunității WatchDog privind campaniile coordonate de Rusia pe rețelele sociale, a anunțat Comitetul pentru Relații Externe al SUA.

Potrivit unui comunicat al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, citat de Ziarul de Gardă, cei doi congresmeni și-au exprimat îngrijorarea că propaganda susținută de Rusia și finanțările politice ilegale ar putea afecta integritatea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie.

„Deși trebuie să fim agnostici față de rezultatele alegerilor din Republica Moldova, nu putem fi indiferenți față de eforturile puterilor străine de a-și pune degetul mare pe balanță pentru partide sau candidați”, au scris senatorii în scrisoarea lor către Alphabet. „În cazul în care această interferență încearcă să utilizeze platforme cu sediul în SUA, trebuie să fim proactivi în abordarea noastră.

„Vă îndemnăm să faceți tot ce vă stă în putință pentru a vă asigura că (oligarhul Șor) nu poate continua să vă folosească platformele pentru a răspândi propagandă”, au scris senatorii în scrisoarea lor către Meta. Parlamentarii au cerut blocarea accesului fugarului Ilan Șor, sancționat de SUA, despre care, potrivit scrisorii, WatchDog a documentat că utilizează sute de pagini anonime pe Facebook pentru a răspândi propagandă și pentru a cumpăra reclame politice. Potrivit senatorilor, „în ciuda sancțiunilor, Ilan Șor a cheltuit aproximativ 546.000 de dolari pe reclame pe Facebook între 2022 și 2024”, pentru boți și conturi anonime.

În același timp, scrisoarea către Google atrage atenția asupra campaniilor publicitare masive lansate pe YouTube de rețele pro-Kremlin.

„Republica Moldova se află într-un moment critic al istoriei sale - este în pragul aderării la Uniunea Europeană. În cele din urmă, aderarea sau nu la Uniunea Europeană va fi o decizie a poporului moldovenesc - dar trebuie să ne facem partea pentru a ne asigura că este într-adevăr la latitudinea lor să decidă”, au subliniat senatorii americani Shaheen și Tillis în scrisoarea lor.

- Moldova este pregătită să contribuie activ la viitorul sistemului energetic al Europei, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la Consiliul Informal al Miniștrilor Energiei, desfășurat la Copenhaga. „În crizele energetice recente România a fost alături de noi necondiționat – cu energie electrică, gaze, combustibil și susținere în proiectele de infrastructură. Împreună avansăm proiecte strategice precum linia Vulcănești–Chișinău sau Bălți–Suceava, parte dintr-o viziune comună de integrare în rețeaua energetică europeană”, a menționat Dorin Junghietu. Cât despre planurile pentru viitor, Dorin Junghietu a evidențiat potențialul Moldovei de a deveni un hub energetic regional între România, Ucraina și UE, dacă sunt îndeplinite câteva condiții-cheie: accelerarea interconectărilor cu România; modernizarea rețelei și integrarea surselor regenerabile; digitalizarea și participarea activă în mecanismele europene de echilibrare; accesarea fondurilor UE prin alinierea la proiecte regionale și transfrontaliere.

Noua investigație sub acoperire a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, care arată modul în care Moscova operează pe rețelele de socializare pentru a deturna în favoarea partidelor pro-ruse alegerile parlamentare de la finalul acestei luni, a generat comentarii și discuții intense în Republica Moldova și nu doar. Invitata emisiunii de astăzi Moldova Zoom este chiar autoarea investigației, Natalia Zaharescu.

 

Așadar, jurnaliștii Ziarului de Gardă au reușit să demonstreze din nou felul în care Rusia vrea să influențeze alegerile din Republica Moldova. O face prin armate de troli, boți, dar și persoane vii care răspândesc mesaje create în laboratoarele de la Moscova, arată investigația. Este o practică modernă de pe rețelele sociale, care funcționează în toată lumea. Despre asta ne vorbește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”.

La Chișinău continuă salonul internațional de carte Bookfest, unde Valeria Vițu a discutat cu scriitoarea Tatiana Țîbuleac, stabilită la Paris.

Știrile jurnalului:

Președinta Maia Sandu îndeamnă misiunile internaționale de observare a alegerilor la vigilență pentru a expune ingerințele străine. Aceasta s-a întâlnit cu reprezentanții organizațiilor internaționale care vor monitoriza alegerile parlamentare: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO). Șefa statului a atras atenția asupra interferențelor străine menite să submineze procesul democratic din Republica Moldova.

Cea mai mare provocare cu care se confruntă pe moment poliția națională, pe lângă banii pompați de gruparea criminală Șor pentru a perturba procesele democratice din RM, este dezinformarea, spune șeful Inspetoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu. Zilnic, în special pe rețeaua Tik Tok, apar sute și chiar mii de filmulețe video care răspândesc dezinformarea. 80 la sută sunt create prin intermediul inteligenței artificiale, a declarat șeful poliției la Jurnal TV.

Poliția ne-a obișnuit săptămâna aceasta cu anunțuri despre percheziții matinale pe faptul coruperii electorale, finanțării ilegale a partidelor politice și spălare de bani în proporții deosebit de mari. A treia razie anunțată de poliție și procurori săptămâna aceasta a ajuns și la Ungheni, după ce au fost percheziționate peste 100 de locații din sudul și nordul Republicii Moldova.

Oligarhul fugar Ilan Șor, care finanțează de la Moscova destabilizarea alegerilor din Republica Moldova, a apărut într-o videoconferință cu președintele rus Vladimir Putin. Șor i-a raportat liderului de la Kremlin detalii despre activitatea companiei sale „A7” și colaborarea cu banca rusă Promsviazbank, utilizată pentru a cumpăra voturi în Republica Moldova, ambele sub sancțiuni internaționale. Compania A7 este specializată în eludarea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, inclusiv prin criptovalută. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a calificat apariția lui Ilan Șor alături de Vladimir Putin drept o nouă dovadă a implicării Kremlinului în destabilizarea Republicii Moldova, prin finanțarea violențelor, a corupției electorale și a rețelelor criminale.

Republica Moldova a îndeplinit toate criteriile pentru a deschide primul cluster de negocieri cu Uniunea Europeană imediat după finalizarea procesului de screening, a declarat comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, care este zilele acestea într-o vizită la Chișinău. Totuși, procesul de integrare va depinde de rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie, întrucât este necesar un Parlament și un Guvern capabil să continue această cale. „Aveți o mare responsabilitate în ziua alegerilor. Viitorul țării voastre se află în mâinile voastre”, a subliniat Marta Kos. Aceasta a spus că în ceea ce privește adaptarea legislației naționale la cea europeană, Republica Moldova a realizat în 3 ani mai mult decât în 30 de ani.

Guvernul României a donat aproximativ 80 de mii de volume de carte pentru bibliotecile publice din Republica Moldova. Este a doua oară când România vine cu tiruri încărcate cu cărți. Proiectul are scopul de a consolida identitatea comună a României și R. Moldova prin limbă, cultură, memorie istorică și culturală, a declarat Cătălina Galer, consilieră de stat la Administrația Prezidențială de la București. Anul trecut, alte 100 de mii de cărți în format fizic și tot atâtea în format digital au fost oferite de România pentru peste 300 de biblioteci din R. Moldova.

Salonul internațional de carte Bookfest, ediția de Chișinău, își așteaptă publicul cu titluri noi, dar și la întâlniri cu autori de excepție. O avem astăzi invitată pe Sabina Fati, care sâmbătă prezintă la Chișinău cartea „Cine râvnește la Gurile Dunării”.

Asociația Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md au lansat o nouă ediție a campaniei ”Pentru un Parlament Curat”, care își propune să verifice integritatea candidaților în ajunul parlamentarelor din 28 septembrie.

Ce a căutat primarul Ion Ceban la Moscova în ziua în care Rusia invada Ucraina? O întrebare care apare tot mai des în spațiul public. Ion Ceban spune că făcea turism cu familia. În februarie. Un posibil răspuns – de la jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari.

Conform datelor militarilor ucraineni, o dronă a Rusiei ar fi traversat spațiul aerian prin nordul Republica Moldova.

Poliția anunță noi percheziții ample în cauze privind coruperea electorală cu bani provenind din Rusia și lansează o campanie de informare în ajunul alegerilor, cu sloganul: Nu te juca cu votul, că vei pierde totul!

Și o nouă investigație a jurnaliștilor de la Ziarul de gardă privind rețeaua de corupere a alegerilor instrumentată de Moscova.

Unul dintre partidele proruse care concurează la parlamentare, Inima Moldovei, al Irinei Vlah, pare să aibă probleme din cauza finanțării ilegale a campaniei, cel puțin așa susțin Poliția și Centrul Național Anticorupție.

De ce este Rusia atât de insistentă în a ține Chișinăul în sfera sa de influență? O opinie a jurnalistului Euronews România, Vitalie Cojocari.

Romantizează sau nu noul film Plaha, produs de regizorul Igor Cobileanschi, profilul de politician corupt și fără scrupule care a dominat trecutul recent al Republicii Moldova? Este întrebarea de la care am pornit discuția cu Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog de la Chișinău. O discuție care a continuat, inevitabil, cu realitățile politice si alegerile decisive de la sfarsitul acestei luni, marcate de ingerințe rusești fără precedent.

Corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Ecaterina Tanasiiciuc, au reușit să intre în Transnistria marți, 2 septembrie, când regiunea separatista își sărbătorea așa-zisa independență. Este un caz extrem de rar când jurnaliștii din Republica Moldova reușesc să realizeze un reportaj în stânga Nistrului.