De ce Republica Moldova nu trebuie să-și propună să devină punct de atracție pentru opoziția anti-Kremlin din Rusia, aflată în exil? Cel mai recent răspuns și studiu de caz este oferit la Chișinău de opozantul anti-Putin, Ilia Iașin. Acesta a declarat la Chișinău că își exprimă solidaritatea cu Republica Moldova, pe care o consideră afectată de consecințele războiului hibrid atribuit Federației Ruse. În același timp, o fotografie făcută în timpul vizitei a lui Iașin cu Natalia Morari, una din portavocile propagandei Kremlinului în Republica Moldova, a mutat discuția din zona declarațiilor oficiale în cea a interpretărilor și controversei. Analiștii de la Chișinău subliniază că spațiul informațional rusesc, chiar și cel al opoziței anti-Kremlin, este dominat de narative imperialiste la adresa Republicii Moldova și face de fapt jocul propagandei ruse. Liliana Barbăroșie explică contorversa.
Temele ediției: - Parlamentarii de la PSD și AUR se pregătesc să demită Guvernul Bolojan, iar România se pregăteste de un nou Guvern. Cei de la AUR recunosc că ar putea accepta să facă parte din noul executiv care ar conduce țara. Dar ce ar însemna asta pentru Republica Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
- Acum 12 ani cetățenii moldoveni au primit dreptul de a circula liber, fără vize, în Uniunea Europeană. Un beneficiu care acum este perceput ca un drept inerent în Republica Moldova, în special de tineri, care nici nu-și pot imagina ce însemna să faci cozi la consulate după vize. Au fost efectuate câteva zeci de milioane de călătorii, din 2014 încoace. Interviul Moldova Zoom este comentatorul politic Ion Tăbârță care explică ce înseamnă regimul liberalizat de vize pentru Republica Moldova și cât de aproape este țara de UE. Un interviu realizat la Chișinău de Valeria Vițu.
- Ambasada SUA a organizat un festival dedicat aniversării a 250 de ani de la independența Statelor Unite. Festivalul dedicat culturii și societății americane s-a desfășurat la Chișinău, Cahul și Bălți. Detalii, de la Cătălin Volconovici.
- Un obiect asemănător unei drone a lovit noaptea aceasta acoperișul unui bloc din centrul capitalei Republicii Moldova, Chișinău, fără a provoca explozie.
- Un atac cibernetic de amploare atribuit Rusiei a afectat aproximativ o treime dintr-o bază de date din sistemul medical din Republica Moldova.
- Oligarhul fugar la Moscova Ilan Șor are un nou dosar penal în Republica Moldova, în timp ce dosarul fostului președinte Igor Dodon riscă să fie tergiversat din cauza schimbării completului de judecată.
- Republica Moldova a celebrat 36 de ani de la adoptarea tricolorului ca drapel național.
- Ucraina a recurs la minarea frontierei cu regiunea transnistreană pentru a putea elibera o parte din trupele dislocate în această zonă și a le transfera spre frontul activ al războiului.
- Republica Moldova și Polonia vor negocia un nou Acord de cooperare în domeniul apărării.
- Oamenii legii din Ucraina au demascat o rețea de agenți ai Rusiei care pregătea asasinate și atentate teroriste în Ucraina și în țările UE, din care făceau parte cetățeni din mai multe state, inclusiv Republica Moldova.
- Republica Moldova are rezerve de benzină pentru 19 zile și de motorină pentru 12 zile.
Știrile zilei: Un obiect asemănător unei drone a lovit noaptea aceasta acoperișul unui bloc din centrul capitalei Republicii Moldova, Chișinău, fără a provoca explozie. Poliția a anunțat în această dimineață că scara blocului a fost evaluată, până la examinarea și ridicarea obiectului, iar potrivit informațiilor preliminare obiectul este avariat, după ce ar fi lovit acoperișul.
La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive a Poliției, care au securizat zona. Poliția reiterează apelul către cetățeni să nu atingă obiecte necunoscute sau suspecte și să anunțe imediat Serviciul 112.
Incidentele cu pătrunderea dronelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova sunt frecvente, însă este pentru prima dată când o dronă ajunge în centrul Chișinăului. Până acum, incidentele cu drone nu s-au soldat cu victime.
Poliția din Republica Moldova anunță că examinează circumstanțele cazului.
***
Republica Moldova a celebrat 36 de ani de la adoptarea tricolorului ca drapel național. Ceremonia oficială a avut loc în fața Guvernului, cu gardă de onoare și orchestra prezidențială, în prezența miniștrilor și a altor oficiali.
În 1990 primul Parlament ales democratic a votat tricolorul ca Drapel de Stat, eveniment care a avut loc în condițiile în care Republica Moldova încă mai era membră a Uniunii Sovietice. Decizia a făcut parte dintr-un șir de acțiuni de renaștere națională începută odată cu revenirea la limba română și grafia latină. Gheorghe Ghimpu a fost cel care a arborat pentru prima dată tricolorul, pe cupola Parlamentului Republicii Moldova.
În perioada sovietică tricolorul a fost interzis, fiind înlocuit de steagul comunist.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că tricolorul este simbolul care „ne unește ca neam și ne amintește de drumul parcurs spre libertate, independență și locul nostru în lume”. Iar un mesaj al președintei Maia Sandu subliniază că „dreptul de a arbora tricolorul este un privilegiu câștigat prin curajul și jertfa celor care au luptat pentru demnitate națională și restabilirea adevărului istoric”.
***
Ucraina a recurs la minarea frontierei cu regiunea transnistreană pentru a putea elibera o parte din trupele dislocate în această zonă și a le transfera spre frontul activ al războiului, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare din guvernul de la Chișinău, Valeriu Chiveri, la Radio Moldova.
Oficialul susține că Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria, un contingent limitat de 1500 de militari, reprezintă un risc de securitate pentru Ucraina și Republica Moldova, însă nu unul major, pentru că potențialul militar pe care îl reprezintă este unul „foarte și foarte modest”.
Totuși, de la începutul agresiunii Rusiei, Ucraina a menținut în jur de 10 mii de militari de-a lungul celor peste 440 de km de frontieră cu Transnistria. Acum, după ce acest segment a fost consolidat prin minare, sârmă ghimpată și sisteme de supraveghere video și de avertizare, aceste forțe ar putea fi utilizate în zonele unde Ucraina își apără teritoriile în fața invaziei Rusiei, spune Valeriu Chiveri, vicepremier responsabil de reglementarea transnistreană în Guvernul de la Chișinău.
***
Un atac cibernetic de amploare a afectat aproximativ o treime dintr-o bază de date din sistemul medical din Republica Moldova. Reprezentanții Agenției pentru Securitate Cibernetică afirmă că nu au fost primite solicitări de răscumpărare pentru recuperarea datelor și nu exclud că ar putea fi vorba despre o acțiune organizată de serviciile secrete ale Federației Ruse, scrie TVR Moldova. De la începutul anului, s-au înregistrat mai multe atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice din Republica Moldova.
„În ultima lună, am avut un atac destul de masiv la o bază de date medicală. Au fost afectate în jur de 30% din date. E o platformă mare se încadrează mai multe date transmise de la spitale atât regionale, cât şi centrale, în care se fac plăţi, era şi date cu caracter personal. Nu au fost trimise mesaje pentru recuperare sau pentru a plăti bani. Încă nu am primit un feedback pe acest aspect. Totuşi credeam că e un plan bine pus la punct de către partea rusă, pentru a fura datele sensibile din Republica Moldova”, a declarat Ion Vintilă, director adjunct al Agenției pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova.
***
Oligarhul fugar la Moscova, Ilan Șor, așteptat în Republica Moldova pentru a-și executa pedeapsa de 15 ani de închisoare, are un nou mandat de arestare. Acesta este acuzat de a fi organizat finanțarea ilegală a unui partid politic. Este vorba despre Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, ALDE, lidera căruia, Arina Spătaru, a acționat sub acoperire în acest caz.
Anchetatorii spun că Ilan Șor ar fi încercat să finanțeze ilegal partidul pro-european al Arinei Spătaru pentru a-l propulsa în Parlament și a menține controlul asupra proceselor politice, electorale și sociale din Republica Moldova.
Ilan Șor ar fi finanțat ALDE cu aproape jumătate de miliard de dolari.
Procuratura Anticorupție a anunțat că a expediat în Federația Rusă o cerere de asistență juridică internațională, cu solicitarea de aducere la cunoștința lui Ilan Șor a învinuirii formulate pe această cauză penală.
Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în 2019, după căderea regimului Plahotniuc.
***
Un proces de rezonanță în care fostul președinte moldovean Igor Dodon, acum lider al opoziției socialiste pro-ruse, riscă să fie tergiversat, odată cu anunțul Curții Supreme de Justiție care a schimbat completul de judecată.
Unul dintre judecătorii din complet, desemnat anterior în calitate de judecător raportor, nu va mai putea participa la examinarea cauzei ca urmare a încetării transferului său temporar. În aceste condiții, magistratul urmează să fie înlocuit.
Igor Dodon este acuzat de a fi primit o pungă neagră cu bani de la oligarhul condamnat Vladimir Plahotniuc, iar dosarul este numit în Republica Moldova „Sacoșa neagră”, sau „kuliok”, din limba rusă.
Igor Dodon este învinuit de trădare de patrie, corupere pasivă, îmbogățire ilicită și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat. Procurorii îl acuză pe fostul preşedinte că ar fi pretins de la Vladimir Plahotniuc peste un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat din Moldova. Dodon, care pledează nevinovat, riscă până la 20 de ani de închisoare. Vladimir Plahotniuc, reamintim, a fost condamnat săptămâna trecută în primă instanță la 19 ani de închisoare.
Curtea Supremă de Justiție subliniază că modificarea componenței completului nu înseamnă reluarea procesului de la început.
Anterior, procesul a fost reluat de zero în noiembrie anul trecut. Ședințele fuseseră suspendate cu jumătate de an mai devreme după înlocuirea unui membru al completului.
***
Republica Moldova și Polonia vor negocia un nou Acord de cooperare în domeniul apărării, după ce părțile au constatat că precedentul acord, din 1998, nu reflectă noile realități, marcate de creșterea tensiunilor regionale odată cu războiul dus de Rusia în Ucraina.
Noul cadru juridic va extinde cooperarea în domenii precum politica de apărare și planificarea strategică, controlul democratic asupra forțelor armate, industria de apărare, logistica, participarea la misiuni internaționale, instruire și exerciții militare, apărare cibernetică și comunicare strategică.
Republica Moldova are încheiate acorduri-cadru de cooperare în domeniul apărării cu 23 de state.
***
În context, ar fi de menționat și faptul că premierul polonez Donald Tusk a prezentat luni un plan strategic pentru dezvoltarea unei „armate de drone” de ultima generație, care valorifică experiența de război a Ucrainei în scopul de a consolida securitatea spațiului aerian al Poloniei și al Uniunii Europene împotriva unei eventuale agresiuni ruse. Proiectul ar urma să devină „un salt tehnologic fără precedent”, spune premierul polonez.
***
Oamenii legii din Ucraina, împreună cu colegii europeni, au demascat o rețea de agenți ai Federației Ruse care pregătea asasinate și atentate teroriste în Ucraina și în țările UE. Din rețea făceau parte cetățeni din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, potrivit unui comunicat al Poliției Naționale a Ucrainei.
Printre țintele potențiale pentru lichidare se aflau cetățeni ucraineni – jurnaliști, un militar al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, precum și cetățeni străini care susțin Ucraina și se pronunță public împotriva politicii statului agresor.
***
Peste 6600 de tone de carburanți au fost importate în ultimele zile în Republica Moldova. În acest moment stocurile de combustibili constituie 19 de zile de consum de benzină și gaze lichefiate şi 12 zile de motorină, potrivit datelor Ministerului Energiei.
Proprietarii de autoturisme sunt încurajați în continuare de autorități să folosească rațional produsele petroliere și să evite procurările fără strictă necesitate.
