Chișinăul și Kievul au nevoie de susținerea Bucureștiului pentru lansarea în iunie a negocierilor politice de aderare la UE, spune în studioul RFI președintele parlamentului moldovean, Igor Grosu. Republica Moldova și Ucraina merită un start comun, urmând ca ulterior fiecare să se miște în ritmul pe care îl poate susține. Chișinăul menține obiectivul de 2028 pentru încheierea negocierilor și 2030 pentru aderare. În același timp, Republica Moldova are nevoie de susținerea României, Ucrainei, a UE și SUA pentru evacuarea trupelor ruse din Transnistria, spune Igor Grosu.

Iată temele ediției:

- Situație inedită în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova. Criza economica de acolo a luat o asemenea amploare încât administrația nu mai are bani de pensii și salarii. Soluția a fost neașteptată: administrația separatistă a anunțat o colectă, îndemnând agenții economici și populația să doneze pentru pensii și salarii. Autoritățile moldovene spun că este o dovadă despre cât de prost a fost administrată regiunea separatistă.

- În Transnistria, copiii învață despre război, prin joacă, încă de la vârsta de 3 ani. Aparatul de propagandă de la Tiraspol intensifică militarizarea educației, transformând școlile în centre de îndoctrinare împotriva Republicii Moldova. De ce se întâmplă acest lucru? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova s-a regăsit printre subiectele de securitate discutate în cadrul summitului B9 de la București.

- Peste 50 de delegații vin astăzi la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

- O dronă rusească de tip Shahed a survolat aseara timp de o oră Republicii Moldova, de la nord la sud. Spațiul aerian a fost închis.

- Republica Moldova va beneficia de 60 de milioane de euro pentru irigare, din partea Agenției Franceze pentru Dezvoltare și a Uniunii Europene.

Știrile zilei:

Republica Moldova s-a regăsit printre subiectele de securitate discutate în cadrul summitului B9 de la București. Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat, în conferința de presă susținută la finalul evenimentului, că Republica Moldova rămâne o preocupare importantă pentru statele din regiune, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei.

Șeful statului român a precizat că Republica Moldova se numără printre principalele preocupări ale statelor de pe Flancul Estic, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei.

„Din partea noastră, am vorbit despre Moldova, stat de pe Flancul Estic amenințat, aflat într-un proces de război hibrid cu Rusia. Important este să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni”, a afirmat Nicușor Dan după reuniune.

Șeful statului român a subliniat că declarația comună adoptată la finalul summitului menționează explicit Federația Rusă drept o amenințare pentru securitatea regională și reafirmă sprijinul acordat Ucrainei.

***

Restricții de circulație astăzi și mâine în centrul Chișinăului, pentru a permite desfășurarea sesiunii ministeriale de două zile a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri ai afacerilor externe, participă la evenimentul găzduit de Republica Moldova cu ocazia încheierii președinției prin rotație a Consiliului Europei.

Pe agenda reuniunii de la Chișinău – sprijinul pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre.

Vineri, la finalul evenimentului, Chișinăul transmite președinția prin rotație a CE către Principatul Monaco.

***

O dronă rusească de tip Shahed a fost filmată ieri survolând orașul Bălți. Ministerul Apărării a anunțat că drona a intrat pe teritoriul țării la ora 16:00 din regiunea Vinița din Ucraina. Drona rusească a survolat Republica Moldova timp de o oră, de la nord la sud. Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis imediat ce autoritățile au detectat drona. Incidentul s-a produs în contextul atacului masiv cu drone al Federației Ruse asupra Ucrainei. Jurnalistul Alexandru Cozer a semnalat faptul că un avion cu 200 de pasageri la bord, care intrase deja în spațiul aerian național, a trecut la doar câțiva kilometri de drona rusească, înainte de a ateriza la Chișinău. Este cel mai periculos incident de până acum cu implicarea dronelor rusești în Republica Moldova.

Autoritățile îndeamnă populația să respecte măsurile de securitate, să nu atingă eventuale obiecte suspecte găsite la sol și să anunțe orice incident la 112.

***

Republica Moldova va beneficia de 60 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigare și extinderea accesului fermierilor la apă pentru irigare.

Pachetul financiar include un credit de 45 de milioane de euro, acordat de Agenția Franceză de Dezvoltare, și un grant de 15 milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană, anunță un comunicat al Guvenrului moldovean.

În cadrul programului, vor fi reabilitate sistemele centralizate de irigare Criulenii de Sus și Călinești. După finalizarea lucrărilor, circa 365 de deținători de terenuri agricole vor avea acces la surse de apă pentru irigare, pe o suprafață de peste 3000 de hectare.

Programul prevede și dezvoltarea irigațiilor la scară mică. În acest scop, vor fi construite bazine de acumulare a apei pentru irigare, care vor ajuta producătorii agricoli mici și mijlocii să capteze, să stocheze și să utilizeze apa în perioadele cu deficit de precipitații. Se estimează că, pe terenurile deservite de sistemele reabilitate, producția agricolă ar putea crește cu cel puțin 50% față de media ultimilor 10 ani.

Chișinăul urmărește foarte atent evoluția crizei politice din România și își dorește la București o guvernare pro-europeană stabilă – este mesajul cu care a venit la București președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu. Speakerul moldovean a fost invitatul nostru în studioul RFI de la București, unde am înregistrat un amplu interviu. Vă invit astăzi să ascultați partea de discuție care se referă la relațiile dintre Republica Moldova și România, la proiectele comune de infrastructură, susținute de UE, menite să unească cele două țări românești. „Opțiunea Unirii Republicii Moldova cu România este și trebuie să rămână în continuare pe masă, atâta timp cât Rusia rămâne o amenințare pentru securitatea regională, de rând cu varianta integrării europene”, a declarat Igor Grosu în interviu.

Temele ediției:

- Deficit de 300.000 de angajați în economia Republicii Moldova, încă un subiect folosit ca armă în războiul informațional coordonat de Rusia la Chișinău. În campania electorală prezidențială din 2016 a circulat intens narativul de dezinformare cunoscut drept „operațiunea sirienii”, utilizat împotriva candidatei pro-europene de atunci, Maia Sandu, în contextul crizei migrației din Europa. Mesajul susținea în mod fals că țara ar urma să fie obligată să primească refugiați din Siria odată cu apropierea de Uniunea Europeană. Astăzi, un narativ similar reapare în spațiul public, după ce ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a vorbit despre un deficit de aproximativ 300.000 de angajați în economia moldovenească. Liliana Barbăroșie explică fenomenul.

- Statele Unite ale Americii alocă 8 milioane de dolari pentru securitatea cibernetică a R.Moldova. Anunțul a fost făcut, marți, de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Chișinău, Nick Pietrowicz, la Forumul pentru Securitate Cibernetică Moldova. Între timp, poliția  anunță că împreună cu autoritățile din Germania, Spania, dar și Eurojust au destructurat activitatea unei grupări criminale care administra platforma ”Crimenetwork”, una dintre cele mai active piețe de tip darknet dedicate criminalității informatice. Valeria Vițu.

- Vladimir Putin anunță că războiul din Ucraina se îndreaptă spre rezolvarea sa. Între timp, cei din aparatul de propagandă al Kremlinului amenință cu bombardamente nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova, România, dar și alte state europene. De ce? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Peste 50 de delegații vin astăzi la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

- Regimul separatist de la Tiraspol strânge donaţii de la populaţie pentru plata pensiilor şi salariilor în Transnistria.

- Republica Moldova s-a calificat aseară în marea finală a concursului Eurovision.

- În urma ploilor abundente de ieri, salvatorii și pompierii au intervenit în aproape 30 de situații de risc pentru a acorda ajutor cetățenilor. Circulația troleibuzelor și autobuzelor a fost afectată, la fel ca și graficul de zbor al avioanelor pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Știrile zilei:

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a participat la București la cea de-a 10-a ediție a Forumului de securitate din regiunea Mării Negre și a Balcanilor, organizată de New Strategy Center. În cadrul evenimentului, șeful legislativului a vorbit la panelul de discuții dedicat războiului hibrid, alături de Președintele Senatului României, Mircea Abrudean.

„Extinderea UE reprezintă o investiție în securitatea întregului continent și R. Moldova este pregătită să contribuie la această securitate, nu doar să beneficieze de ea”, a spus Igor Grosu la eveniment.  

„Securitatea la Marea Neagră și în Balcani se decide și prin capacitatea noastră de a rămâne uniți, lucizi și curajoși în fața amenințărilor, inclusiv a unui război hibrid dus de Federația Rusă, manifestat prin dezinformare, corupere politică, cumpărare de voturi și acțiuni care slăbesc încrederea cetățenilor în instituții și în viitorul țărilor noastre”, a declarat Președintele Parlamentului de la Chișinău.

Igor Grosu a avut discuții cu președintele Nicușor Dan, cu premierul demis, Ilie Bolojan și cu Custodele Coroanei române.

***

Peste 50 de delegații se reunesc astăzi la Chișinău, în cadrul sesiunii ministeriale de două zile a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a anunțat ministrul de Externe Mihai Papșoi.

„În cadrul reuniunii, ne vom concentra asupra priorităților pe care ni le-am asumat la preluarea mandatului: sprijinul continuu pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre”, a precizat șeful MAE, viceprim-ministrul Mihai Popșoi.

La finalul evenimentului, Chișinăul transmite președinția prin rotație a CE către Principatul Monaco.

***

Regimul separatist de la Tiraspol strânge donaţii de la populaţie pentru plata pensiilor şi salariilor. Administrația transnistreană a creat chiar şi un fond şi îndeamnă cetăţenii şi antreprenorii să contribuie financiar din cauza crizei economice fără precedent. Între timp, liderii separatişti au adoptat o lege prin care şi-au asigurat existenţa după încetarea mandatelor, cu indemnizaţii consistente şi facilităţi sociale consistente, scrie TVR Moldova.

Potrivit aşa-zisului premier de la Tiraspol, Alexandr Rozenberg, economia regiunii este într-o stare critică cauzată de întreruperea livrărilor de gaze rusești și a restricțiilor externe. Rozenberg a făcut un apel către populaţie ca să contribuie cu cât pot pentru a menține funcționarea regiunii şi a asigurat că banii vor fi cheltuiţi, citez, „transparent”.

Primul care a donat a fost holdingul Sheriff, care coordonează active-cheie în regiune şi este un apropiat al regimului separatist. Acesta a vărsat în fondul numit „Împreună” 100 de milioane de ruble, echivalentul a peste 5 milioane de euro. Alte două bănci comerciale de la Tiraspol au donat 1,3 milioane de euro.

***

Republica Moldova s-a calificat aseară în marea finală a concursului Eurovision. Interpretul Satoshi cu piesa „Viva, Moldova” a deschis show-ul de la Viena și a făcut senzație pe scena Eurovision. Rezultatele obținute au calificat Moldova în marea finală a concursului, care va avea loc sâmbătă, pe 16 mai.

Satoshi, într-o declarație pentru postul public Moldova 1: „Suntem foarte fericiți deoarece căldura de la public și toate reacțiile sunt atât de intense și mult peste așteptările noastre, încât asta nu are decât să ne facă bucuroși. O să continuăm să reprezentăm țara demn și în finală, nu o să ne dăm bătuți, o să luptăm până la capăt. Avem nevoie de suportul vostru de peste tot, ne mobilizăm și mișcăm munții împreună. Moldova is on duty, Viva Moldova!”.

Cea de-a doua semifinală este programată pentru joi, 14 mai.

***

În urma ploilor abundente înregistrate de ieri, salvatorii și pompierii au intervenit în aproape 30 de situații de risc pentru a acorda ajutor cetățenilor.

circulația troleibuzelor și autobuzelor a fost afectată atât pe rutele urbane, cât și pe cele suburbane, iar pe aeroportul internațional Chișinău au fost înregistrate întârzieri la mai multe zboruri din cauza furtunilor.

Vremea se menține și astăzi instabilă și ploioasă, cu temperaturi maxime de până la 18 grade.

Reprezentanții Inspectoratului pentru situații de urgență îndeamnă cetățenii să evite deplasările în zonele afectate de ploi sau pe porțiuni impracticabile.

Astăzi, toate privirile sunt îndreptate spre Viena, acolo unde începe prima semifinală a concursului Eurovision. Concursul va fi deschis de Republica Moldova, iar Satoshi va evolua primul pe scenă, cu piesa Viva Moldova. ”Interpretul nostru este văzut foarte bine, un tânăr care nu doar reprezintă cultura și muzica care se face la noi, dar reprezintă identitatea și valoarea europeană pe care o avem”, spune în interviul Moldova Zoom, ambasadoarea R.Moldova în Austria, Victoria Roșa, care precizează totodată că concursul din acest an se desfășoară în condiții de maximă securitate. Ascultați un interviu realizat de corespondenta RFI la Chișinău, Valeria Vițu.

Temele ediției:

- Duminica viitoare, locuitorii orașului Orhei, unul din cele mai importante orașe din Republica Moldova, își aleg primarul. Oficial, este un scrutin local anticipat, organizat după demisia Tatianei Cociu, edil văzut ca afiliat grupării oligarhului fugar la Moscova Ilan Șor. În realitate, votul testează din nou capacitatea statului moldovean de a limita influența unei rețele politice care, deși partidul a fost interzisă, continuă să funcționeze în teritoriu. Liliana Barbăroșie explică miza acestui scrutin local pentru democrația din Republica Moldova.

- Republica Moldova a fost vizitată de șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Lucru care nu a fost trecut cu vederea de Moscova. Presa rusă se lansează în scenarii apocaliptice după această vizită. Vitalie Cojocari ne explică în „Cronica lui Vitalie”.

- Preşedintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, este astăzi la București, unde participă la Forumul de Securitate al Mării Negre și Balcanilor și discută la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan.

- Peste două treimi dintre români au o părere foarte bună sau bună despre activitatea Maiei Sandu în calitate de preşedinte al R. Moldova.

- Aeroportul Chișinău se extinde: 8 milioane de euro vor fi alocați pentru modernizarea infrastructurii.

- Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei regenerabile este o prioritate strategică pentru Republica Moldova.

- Ploi, grindină și vijelii anunțate pentru astăzi în Republica Moldova. Meteorologii au emis Cod galben de instabilitate atmosferică.

Știrile zilei:

Preşedintele Poloniei Karol Nawrocki, şi secretarul general NATO, Mark Rutte, ajung astăzi la Bucureşti, pentru a participa mâine la Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9) şi al Ţărilor Nordice. Preşedintele Poloniei va avea convorbiri oficiale cu Nicuşor Dan, urmând ca seara să aibă loc o cină de lucru, cu participarea Secretarului General NATO, Mark Rutte, la Palatul Cotroceni.

Miercuri, preşedintele României, Nicuşor Dan, va găzdui, la Palatul Cotroceni, Summitul B9. Preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, care va ajunge la Bucureşti împreună cu soţia sa, Olena Zelenska, va susţine o alocuţiune în finalul Summitului. Președinta Republicii Moldova Maia Sandu nu participă la eveniment.

***

Astăzi ajunge la Bucureşti și preşedintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu. Acesta va participa la Forumul de Securitate al Mării Negre și Balcanilor (Black Sea and Balkans Security Forum). Igor Grosu va fi primit și de președintele Nicușor Dan.

La Forumul de securitate de la București, Igor Grosu va vorbi despre procesul de extindere a UE, dar și despre „Războiul hibrid rusesc în Europa”. La panelul dedicat războiului hibrid va participa și președintele Senatului României, Mircea Abrudean.

***

Autoritățile de la Chișinău se așteaptă ca relațiile dintre Republica Moldova și România să rămână la fel de apropiate, indiferent de partidele politice care acced la guvernare. „Noi vom avea un tratament frățesc, așa cum l-am avut de fiecare dată”, a declarat înainte de vizita la București președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interivu la Radio Moldova.

Igor Grosu a declarat că nu crede într-o schimbare de direcție a statului român în raport cu Republica Moldova.

***

Peste două treimi dintre români au o părere foarte bună sau bună despre activitatea Maiei Sandu în calitate de preşedintă a Republicii Moldova, rezultă dintr-un sondaj INSCOP Research, care mai indică şi că peste 50% dintre români cred că Maia Sandu contribuie în mare măsură la apropierea dintre România şi R. Moldova. Votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară şi locuitorii din urbanul mic au o părere bună despre activitatea Maiei Sandu într-un procent mai ridicat decât media.

În jur de 20 la sută dintre respondenții la sondaj au declarat că au o părere proastă despre activitatea Maiei Sandu. Printre aceștia majoritari sunt votanţii AUR și persoanele cu educaţie primară, arată sondajul INSCOP.

***

Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei regenerabile este o prioritate strategică pentru Republica Moldova, a declarat ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, în cadrul unei întâlniri cu producătorii de energie regenerabilă.

„Avem investitori care au construit capacități fotovoltaice și avem deja exces de energie în anumite intervale ale zilei. Soluția este ca această energie să fie stocată și valorificată în orele de vârf. Astfel Republica Moldova își reduce dependența de importuri și expunerea la volatilitatea pieței regionale”, a declarat ministrul.

Ministerul Energiei a anunțat că pregătește amendamente legislative menite să accelereze investițiile în sisteme de stocare a energiei și proiecte SER. Printre măsurile analizate se numără instituirea unor mecanisme de ajutor de stat pentru investițiile în BESS, precum și posibilitatea amânării plății TVA la import pentru o perioadă de până la 28 de luni, cu anularea obligației de plată dacă proiectul este implementat în termenii stabiliți.

Potrivit datelor statistice, în prezent, în Republica Moldova sunt instalate capacități de producere a energiei regenerabile de aproximativ 1023 MW, dintre care circa 72% reprezintă instalații fotovoltaice.

Ministerul Energiei estimează că sistemul energetic are nevoie de minimum 600 MWh de capacități de stocare pentru a putea transfera energia produsă ziua către orele de consum maxim din seară, reducând astfel importurile și sporind securitatea energetică.

***

Aeroportul Chișinău se extinde: 8 milioane de euro vor fi alocați pentru modernizarea infrastructurii. A fost lansată procedura de licitație pentru lucrările de reconstrucție. Lucrările ar urma să se încheie până la sfârșitul acestui an.

Anul trecut Aeroportul Internațional „Eugen Doga" din Chișinău a marcat un moment istoric, depășind pragul de 6 milioane de pasageri pe an.

***

Ploi, grindină și vijelii anunțate pentru astăzi în Republica Moldova. Meteorologii au emis Cod galben de instabilitate atmosferică. Sunt prognozate ploi însoțite de descărcări electrice, izolat averse puternice, sunt posibile căderi de grindină și intensificări ale vântului în rafale de până la 15–20 m/s.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recomandă populației să evite deplasările în timpul furtunilor, să nu parcheze automobilele sub copaci, să deconecteze aparatele electrice în cazul episoadelor de descărcări electrice puternice și să urmărească informațiile oficiale privind evoluția vremii.

Ziua Europei este sărbătoare oficială în Republica Moldova și a fost marcată inclusiv la orășelul european în centrul Chișinăului. Totuși, partidele pro-ruse au ales să-și cheme adepții la un marș de Ziua Victoriei, sărbătorită pe stil rusesc, cu simboluri sovietice și drapele roșii. Atmosfera zilei de 9 mai este redată într-un reportaj realizat de colega noastră Veronica Gherbovețchi.

Temele ediției:

- Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, a marcat de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse pentru a perpetua imperialismul rusesc, spune invitatul Moldova Zoom de astăzi, istoricul și deputatul Virgil Pâslariuc, cu care a stat de vorbă la Chișinău Liliana Barbăroșie.

- După vizita vicepreședintei Comisiei Europene, Kaja Kallas, la Chișinău, de Ziua Europei, s-a aflat Nikos Christodoulides, președintele Ciprului, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, în prima jumătate a anului 2026. Oficialul european susține că prioritatea președinției cipriote rămâne deschiderea oficială a capitolelor de negocieri, primul Cluster ”Valori fundamentale”, în luna iunie. De partea sa, șefa statului, Maia Sandu, spune că R.Moldova este hotărâtă să facă pași fermi în parcursul european în această perioadă. Valeria Vițu, cu detalii, de la Chișinău.

- Putin este nemulțumit de dorința Armeniei de a scăpa de influența Moscovei și de a căuta să se apropie de Europa. Cum amenință Erevanul și ce legătură ar putea să aibă asta cu Republica Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția, unde a semnat și o declarație împotriva participării Rusiei la expoziție. Declarația de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția este un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, a declarat ministrul culturii de la Chișinău, Cristian Jardan.

- Președintele american Donald Trump anunţă eliberarea unor cetăţeni polonezi şi moldoveni din închisori din Belarus şi Rusia.

- Parlamentul Republicii Moldova obligă deputații să cunoască limba română și interzice traseismul politic.

- O delegație a Comisiei pentru afaceri externe a Seimului Republicii Polone efectuează o vizită oficială în Republica Moldova.

- Autoritățile de mediu dau asigurări că incendiul forestier izbucnit în zona de excludere Cernobîl din Ucraina nu prezintă riscuri pentru populația Republicii Moldova.

Știrile zilei:

Republica Moldova a marcat ziua de 9 mai printr-o serie de evenimente oficiale și comemorative, între care depuneri de flori la complexul memorial din Chișinău și manifestări publice dedicate memoriei celui de-al Doilea Război Mondial. Cu ocazia Zilei Europei, la Chișinău au călătorit șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și președintele Ciprului, stat care deține președinția rotativă a Consiliului UE. În mesajul său, președinta Maia Sandu și-a chemat conaționalii să nu confunde cinstirea eroilor celui de-al Doilea Război mondial cu glorificarea regimului sovietic.

Opoziția pro-rusă a decis să marcheze și în acest an, printr-un amplu marș prin centrul Chișinăului, Ziua Victoriei în stil și cu simboluri sovietice, de la drapele roșii, la Katiușa, dar și simboluri interzise prin lege, inclusiv care glorifică agresiunea rusească în Ucraina.

***

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat duminică pe reţelele de socializare că trei cetăţeni polonezi şi doi moldoveni au fost eliberaţi din detenţie în Belarus şi Rusia. Într-o postare pe Truth Social, Trump i-a atribuit meritul eliberării trimisului special John Coale şi i-a mulţumit preşedintelui bielarus Aleksandr Lukaşenko pentru „cooperare şi prietenie”, potrivit Reuters, preluată de News.ro.

***

Parlamentul Republicii Moldova restricționează utilizarea limbii ruse și obligă deputații să cunoască limba română . Noua lege de funcționare a legislativului obligă deputaţii să ia cuvântul doar în limba română. Prevederea a determinat partidele de opoziţie pro-ruse şi de dreapta să părăsească sala în semn de protest faţă de „cenzura” pe care, spun ei, partidul de guvernământ PAS ar încerca să o introducă în legislativ.

Anterior, limba rusă era clasificată drept limbă „interetnică”, iar toate documentele elaborate în română erau traduse și în rusă, iar traducătorii asigurau traducerea sincronă din română în rusă a dezbaterilor din plenul Parlamentului.

După ce Codul va fi votat şi în lectura a doua, modificarea configuraţiei politice rezultate în urma alegerilor parlamentare nu va mai fi permisă. Astfel, deputaţii neafiliaţi, care au părăsit o fracţiune parlamentară, nu vor putea adera la o altă fracţiune. La fel, nu vor putea fi constituite fracţiuni parlamentare ale partidelor politice care nu au acces în Parlament în urma scrutinului electoral, precum şi ale celor interzise sau declarate neconstituţionale, precizează NewsMaker.

***

O delegație a Comisiei pentru afaceri externe a Seimului Republicii Polone efectuează o vizită oficială în Republica Moldova. Parlamentarii polonezi au întrevederi la Chișinău cu reprezentanții conducerii Parlamentului și ai Ministerului de Externe.

Discuțiile se vor concentra pe consolidarea cooperării bilaterale, inclusiv la nivel parlamentar, precum și pe oportunitățile de aprofundare a parteneriatului dintre cele două state în domenii de interes comun. Totodată, oficialii vor avea un schimb de opinii privind parcursul european al Republicii Moldova și bunele practici relevante pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.

***

Autoritățile de mediu dau asigurări că incendiul forestier izbucnit în zona de excludere Cernobîl din Ucraina nu prezintă riscuri pentru populația Republicii Moldova, comunică Moldpres. Potrivit Agenției de Mediu, toți indicatorii monitorizați se mențin în limite normale, fără depășiri ale normelor admisibile privind calitatea aerului sau fondul radioactiv. În același timp, analizele meteorologice și modelele de dispersie atmosferică indică faptul că masele de aer se deplasează spre regiunile de nord-est, ceea ce exclude riscul ca norul de fum să ajungă pe teritoriul Republicii Moldova.

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”.

Temele ediției:

- La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca.

- Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei.

- O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul.

- Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu.

- Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată.

- Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția.

- Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft.

- Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo.

Știrile zilei:

O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova.

Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova.

***

Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova.

Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital.

***

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare.

***

Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate.

***

Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume.

***

Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.

La Chișinău, în contextul incertitudinii politice de la București, revine o întrebare constantă: în ce măsură această criză ar putea influența sprijinul României pentru Republica Moldova și continuitatea proiectelor comune, mai ales în scenariul unui executiv fragil sau al unui premier cu susținere politică limitată. Liliana Barbăroșie sintetizează opiniile și îngrijorările exprimate la Chișinău în legătură cu evoluțiile de la București. 

 

Temele ediției:

-        Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și și aspirații europene în spațiul românesc, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom europarlamentarul Siegfried Mureșan. Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles.

-        Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, dar și miniștrii de Externe și cel al Apărării. Între timp, socialiștii lui Dodon se pregătesc să serbeze, tot pe 9 mai, Ziua Victoriei. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău.

-        Justiția din Republica Moldova este în fața unui nou mare proces de corupție. Procurorii acuză că oligarhul condamnat Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat fostului președinte, socialistului Igor Dodon, 800 de mii de dolari. Dodon neagă acuzațiile și cere judecarea de la zero. Ar fi a doua oară când dosarul ar reîncepe de la zero. De ce l-a refuzat instanța această solicitare? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

-        Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor cu drone rusești: 25 de mii de euro. Nota de plată va fi transmisă Rusiei.

-        Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt, inclusiv pentru investigarea cauzelor de fraudare a fondurilor UE.

-        Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă și ar putea fi nevoită să importe 300 de mii de muncitori din alte țări.

-        Liderul separatiștilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte președintei Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, în fața amenințărilor Moscovei de a veni să-și apere compatrioții.

 

Știrile zilei:

Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pentru NewsMaker că suma se ridică la aproximativ 500 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 25 de mii de euro. Nota de plată urmează să fie transmisă Federației Ruse. „Ei au atacat linia, ei ne-au afectat infrastructura”, spune ministrul.

În urma atacului cu drone, principala arteră prin care Republica Moldova importă curent din România a fost scoasă din funcțiune pentru aproape o săptămână, iar pentru a menține alimentarea cu energie, Moldelectrica, în coordonare cu operatorii din România și Ucraina, a activat rute alternative. Guvernul de la Chișinău a instituit atunci stare stării de urgență în energie pentru a putea gestiona situația de criză.

***

Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt. Guvernul modifică regulile de investigare a cauzelor penale. Centrul Național Anticorupție (CNA) își va extinde competențele pentru investigarea fraudelor financiare în proporții deosebit de mari, inclusiv ale celor care afectează fondurile publice, externe și interesele financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect aprobat de Guvern.

Centrul Național Anticorupție va deveni instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării și resursele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, atribuțiile Procuraturii Anticorupție au fost modificate pentru a combate mai eficient corupția de nivel înalt.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate.

Iar în cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, deoarece aceste instituții au datele, instrumentele și expertiza necesară

Noile măsuri fac parte din agenda de reforme menită să alinieze Republica Moldova la standardele Uniunii Europene, termenul de implementare fiind stabilit pentru iunie 2026.

***

Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar soluția ar putea include importul a peste 300 de mii de lucrători din alte țări, a declarat ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, la TVR Moldova.

Eugeniu Osmochescu a precizat că au fost identificate trei domenii principale care pot impulsiona creșterea economică: industria, tehnologia informației și comunicațiilor și agricultura. În contextul lipsei acute de personal, ministrul susține că importul de forță de muncă devine o necesitate.

În același timp, el a dat asigurări că acest proces va fi strict reglementat și nu va pune în pericol securitatea statului.

În paralel, autoritățile își propun să mobilizeze și resursele interne, inclusiv populația inactivă.

***

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu a acuzat de la Moscova Chişinăul că încearcă să elimine trupele ruse din regiunea pro-rusă din estul Republicii Moldova.

„Oricât de complicate ar fi relaţiile noastre, eu totuşi cred în politicienii moldoveni, a declarat K presei locale. Cred că spun adevărul şi că sunt împotriva soluţionării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanţe - şi înarmarea Moldovei, şi unităţile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna preşedintă când spune că nu doreşte să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Şi le mulţumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat marţi Vadim Krasnoselski, citat de NewsMaker și News.ro.

Declaraţiile vin după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a acuzat autorităţile de la Chişinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-şi proteja cetăţenii din regiunea transnistreană. Mesajul a fsot preluat și de ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care a amenințat că Rusia va apăra cetăţenii ruşi din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”. Chișinăul a reacționat amintind că prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și a calificat declarațiile Moscovei drept „provocatoare, inacceptabile şi regretabile”.

Şi Uniunea Europeană a respins ameninţările Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE susţine „pe deplin independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internaţional. Rusia este bună doar la a ameninţa, a minţi şi a submina stabilitatea regională”, a adăugat Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

Sprijinul României pentru Republica Moldova și proiectele începute ar putea rămâne doar la nivel declarativ cu un prim-ministru slab la București, avertizează la RFI europarlamentarul Siegfried Mureșan. La Bruxelles a avut loc marți după amiaza Comitetul parlamentar de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, unde s-a decis creează un grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru susținerea aderării. Comitetul parlamentar de asociere pune presiune pentru deschiderea imediată a negocierilor politice de aderare pentru Moldova. Discutăm concluziile cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, europarlamentarul Siegfried Mureșan.

 

Temele ediției:

- Votul împotriva Guvernului Bolojan este văzut cu ochi buni de Rusia. Moscovei îi convine o eventuală ceartă dintre Chișinău și București, o răcire a relației, dar și o schimbare de atitudine față de Ucraina. „Un val de destabilizare și incertitudine se îndreaptă spre Republica Moldova”, o spune la RFI comentatorul moldovean, Nicolae Negru. Un interviu realizat de Valeria Vițu.

- Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, vine într-o vizită oficială la Chișinău, în contextul sărbătoririi Zilei Europei.

- Republica Moldova se pregătește de o transformare radicală administrativă. O transformare despre care puterea spune că a fost amânată de decenii, dar care este necesară inclusiv pentru dezvoltarea și absorbția fondurilor europene. Guvernul plănuiește să comaseze primării, dar și raioane, așa cum sunt numite județele peste Prut. Asta pentru a economisi bani la buget. Reforma administrației publice locale este însă criticată de opoziție. Vitalie Cojocari ne explică în „Cronica lui Vitalie”.

- Pentru prima dată, Republica Moldova și-a acoperit marți seara aproape 10 la sută din consumul național din energia regenerabilă acumulată în baterii de stocare. Energia stocată este mai ieftină decât cea importată, contribuind astfel la tarife mai accesibile, spune ministerul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghetu.

- Tineri din Republica Moldova sunt invitați să aplice pentru stagii plătite în instituțiile publice. Cei mai buni vor fi angajați fără concurs la încheierea stagiului.

- Astăzi, 6 mai, se împlinesc 36 de ani de la Podul de Flori, una dintre cele mai puternice manifestări simbolice ale apropierii dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. După mai bine de trei decenii, Prutul a devenit un șantier de proiecte energetice și infrastructură care să unească Republica Moldova și România.

Știrile zilei:

Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, va efectua o vizită oficială la Chișinău în zilele de 7 și 8 mai 2026, în contextul Zilei Europei, a anunțat Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova. Agenda întâlnirilor include întrevederi axate pe securitate și apărare, dar și cu președinta Maia Sandu și prim-ministrul Alexandru Munteanu. Pe lângă oficialii moldoveni, agenda șefei politicii externe a UE include și discuții cu reprezentanți ai societății civile, precum și participarea la EuroQuiz, alături de tineri din toată Republica Moldova.

***

Parlamentul European susține creșterea cu 12% bugetul destinat statelor candidate la aderare, inclusiv Republica Moldova, declară la RFI eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

Ieri după amiaza la Bruxelles a avut loc reuniunea Comitetului parlamentar de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, care a decis crearea în premieră a unor grupuri de lucru din legislativul european și cel moldovean pe capitolele de negociere cu UE, care vor reflecta structura oficială de negociere a Uniunii Europene, și presupune transmiterea de expertiză pe cele șase clastere, sau grupuri de capitole, și acordarea de sprijin politic și tehnic.

***

Pentru prima dată, Republica Moldova și-a acoperit marți seara aproape 10 la sută din consumul național din energia regenerabilă produsă în timpul zilei și acumulată în baterii de stocare – 50 MW din consumul total de circa 700 MW al Republicii Moldova, a anunțat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Ministrul spune că energia regenerabilă stocată este mai ieftină decât cea importată, contribuind astfel la tarife mai accesibile pentru consumatorii casnici, instituțiile publice și mediul de afaceri.

Republica Moldova își propune că acopere 30 la sută din consumul intern din energie regenerabilă către 2030 și pune accent de dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei pentru a-și asigura autonomia inclusiv pe timp de noapte și în orele de consum maxim.

***

146 de tineri din Republica Moldova vor primi o bursă de 3.500 de lei moldovenești, aproximativ 175 de euro, pentru a face stagii în instituții publice, inclusiv la Guvern, la Președinție sau în Parlament. Concursul este deschis până pe data de 15 mai. Bursele sunt oferite de Uniunea Europeană și Guvernului Republicii Moldova.

Programul este destinat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, iar cei care obțin calificativul „foarte bine” la finalizarea stagiului pot fi propuși pentru angajare, fără concurs, în funcții publice.

***

Astăzi, 6 mai, se împlinesc 36 de ani de la Podul de Flori, una dintre cele mai puternice manifestări simbolice ale apropierii dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. În 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, frontiera dintre România și fosta Uniune Sovietică a fost deschisă temporar, iar Prutul a fost traversat de zeci de mii de oameni. Locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13.00 și 19.00, să treacă Prutul în RSS Moldovenească de atunci, fără pașaport și viză, și de asemenea, cetățenilor din Moldova li s-a permis să treacă fără viză specială în România.

Actorul, fostul deputat în primul Parlament și ministru al Culturii, Ion Ungureanu, a declarat în acea zi că Podul de Flori va contribui la demolarea barierelor, asemenea Zidului de la Berlin, amintește postul public de televiziune Moldova 1.

La 36 de ani de la acel eveniment, un pod nou peste Prut în zona Ungheni este în construcție. Podul, numit simbolic „Podul de Flori”, va face legătura cu Autostrada Moldovei din România, A8, și va fi primul pod rutier de nivel autostradă construit peste Prut în ultimii peste 60 de ani. Șantierul este finanțat din fonduri europene.

La Bruxelles are loc astăzi reuniunea Comitetului parlamentar de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Luni, la Erevan, liderii europeni au dat asigurări de sprijin pentru avansarea integrării europene a Republicii Moldova, la o întâlnire cu președinta Maia Sandu, întâlnire care a avut loc pe marginea Summitului Comunității Politice Europene din Armenia. Principala întrebare rămâne, însă, deocamdată, fără răspuns: în ce măsură rămâne în vigoare termenul asumat pentru încheierea negocierilor de aderare? Autoritățile de la Chișinău anunțau anterior că vor să închidă toate capitolele de aderare în 2028, iar până în 2030 Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene. Vitalie Cojocari ne explică în „Cronica lui Vitalie”.

Temele ediției:

- Consolidarea păcii și securității R.Moldova, dar și viitorul european al țării au fost discutate, la Erevan, de președinta Maia Sandu cu mai mulți șefi de stat din Uniunea Europeană, la cea de-a opta reuniune a Comunității Politice Europene. În ceea ce privește avansarea procesului de aderare al R.Moldova la UE, liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, a declarat că un răspuns ar putea fi oferit până la sfârșitul lunii iunie. Între timp, emisarul special al președintei Sandu pentru afaceri europene și parteneriate strategice, Nicu Popescu, a participat, la Erevan, la un eveniment de nivel înalt dedicat Coridorului Vertical de Gaze, organizat de Nicușor Dan. Valeria Vițu are detalii.

- Invitatul de astăzi a Moldova Zoom este ambasadorul Republicii Moldova în Statul Israel, Alex Roitman, care spune că tensiunile din Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra pieței energetice globale, vor avea repercusiuni economice, dar și politice de lungă durată. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

- Peste 50 de delegații se vor reuni la Chișinău, în cadrul sesiunii ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care va avea loc săptămâna viitoare, pe 14 și 15 mai, a anunțat ministrul de Externe Mihai Papșoi.

- Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova lansează grupuri de lucru comune pe capitolele de negociere.

- Ucraina avansează în fortificarea frontierei cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria a Republicii Moldova.

- Record mondial și european pentru Republica Moldova, stabilit de halterofila Nicoleta Cojocaru.

- Satul Unguri din raionul Ocnița a prins viață la sfârșitul săptămânii trecute. Timp de două zile, localitatea de graniță de la nordul Republicii Moldova s-a transformat într-o mică hartă a Europei de Est, unde s-au auzit doar gongul și aplauzele. Peste 170 de copii și tineri din Republica Moldova, România și Ucraina au urcat în ring, într-un turneu dedicat memoriei boxerului Vasile Belous care este originar din aceste locuri. Belous a fost unul dintre cei mai valoroși pugiliști ai Republicii Moldova, medaliat cu bronz la Campionatul European din 2017 și participant la Jocurile Olimpice de la Londra. Despre cum s-au simțit pugliștii pe ring, aflați în reportajul semnat de Cătălin Volconovici.

Știrile zilei:

Liderii politici prezenţi la reuniunea Comunităţii Politice Europene de la Erevan au discutat despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar preşedintele Nicușor Dan a anunţat că va exista un răspuns până la finalul lunii iunie, transmite Digi24.

„Am participat la discuţia pe Moldova cu mai mulţi lideri europeni, într-un format care a fost început în urmă cu câţiva ani şi discuţia a fost despre, evident, aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Concluzia a fost că, aşteptând răspunsul Ungariei la intrarea Ucrainei - care este cumva legată de a Moldovei - o să avem un răspuns până la sfârşitul lunii iunie”, a declarat, luni, preşedintele Nicuşor Dan, după reuniunea Comunităţii Politice Europene de la Erevan, Armenia.

Nicuşor Dan şi preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu au mers cu acelaşi avion la Erevan, în Armenia, unde au participat la summitul Comunităţii Politice Europene.

***

Republica Moldova continuă să avanseze pe calea integrării europene, iar susținerea politică pentru aderare rămâne una solidă, afirmă europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Declarația a fost făcută înainte reuniunii Comitetului parlamentar de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, care are loc astăzi la Bruxelles.

Potrivit lui Siegfried Mureșan, în cadrul reuniunii sunt analizați următorii pași ai parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv capitolele de negociere și sprijinul necesar pentru avansarea procesului de aderare.

Siegfried Mureșan a mai anunțat și că, în premieră, Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova lansează grupuri de lucru comune pe capitolele de negociere, care vor reflecta structura oficială de negociere a Uniunii Europene, și presupune transmiterea de expertiză pe cele șase clastere, sau grupuri de capitole, și acordarea de sprijin politic și tehnic.

***

Ucraina avansează în fortificarea frontierei cu regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, un segment de peste 440 de km pe care Republica Moldova nu-l controlează. Transnistria, enclava separatistă pro-rusă, rămâne în atenția militarilor ucraineni din cauza prezenței trupelor ruse în regiune, spune comandantul Grupării de Forțe „Vest”, general de brigadă Volodîmîr Șvediuk, care a inspectat lucrările, anunță un comunicat al Comandamentul Operațional „Vest” al armatei ucrainene.

„Granița de sud-vest a Ucrainei cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova rămâne în atenția noastră din cauza prezenței unui contingent militar rus și a situației de securitate instabile. Și, deși scenariile de dezvoltare a evenimentelor pot fi diferite, experiența noastră de apărare împotriva agresiunii armate ruse pe direcțiile Nord și Est ale Ucrainei arată că trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile posibile și să răspundem adecvat și eficient”, arată un comunicat al militarilor ucraineni.

Ucraina a anunțat recent că fortifică segmentul transnistrean al frontierei sale cu sârmă ghimpată, sisteme de blocare și supraveghere și instalarea de mine.

Rusia menține în Transnistria un contingent limitat de 1500 de militari și are un important depozit de armament cu peste 20 de mii de tone de muniție.

***

Peste 50 de delegații se vor reuni la Chișinău, în cadrul sesiunii ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care va avea loc săptămâna viitoare, pe 14 și 15 mai, a anunțat ministrul de Externe Mihai Papșoi.

„În cadrul reuniunii, ne vom concentra asupra priorităților pe care ni le-am asumat la preluarea mandatului: sprijinul continuu pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre”, a precizat șeful MAE, viceprim-ministrul Mihai Popșoi.

Evenimentul marchează încheierea președinției R. Moldova în cadrul organizației, la final, Chișinăul transmite președinția prin rotație către Principatul Monaco.

***

Record mondial și european pentru Republica Moldova la Campionatul Mondial de juniori din Egipt, stabilit de halterofila Nicoleta Cojocaru, în proba smuls la categoria de vârstă 17 ani, transmiste Comitetul Național Olimpic și Sportiv de la Chișinău.

Nicoleta Cojocaru a ridicat 91 kg în categoria de greutate 58 kg. În proba aruncat, sportiva a ridicat 106 kg și cu un total de 197 kg s-a clasat pe locul 6 la general.

În iulie 2025, Nicoleta Cojocaru a devenit campioană continentală absolută pentru al patrulea an la rând. Sportiva este originară din satul Unțești, raionul Nisporeni.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns aseară, împreună cu președintele Nicușor Dan, la Erevan, unde astăzi are loc summitul Comunității Politice Europene. Aceasta va co-prezida, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride. Maia Sandu va avea și mai multe întrevederi axate pe avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pe consolidarea parteneriatelor de securitate, anunță președinția de la Chișinău.

Temele ediției:

- Evenimente consacrate Zilei Libertății Presei la Chișinău: Republica Moldova urcă 4 poziții în Indicele Libertății Presei publicat de organizația Reporteri fără Frontiere, clasându-se pe locul 31. Astfel, Moldova se situează înaintea României, Ucrainei, SUA, și mult peste Rusia, una dintre cele mai restrictive țări pentru activitatea jurnaliștilor. Clasamentul este condus, ca și în anii precedenți, de Norvegia, urmată de Țările de Jos și Estonia. Situația mass-media în lume este la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, constată experții. Valeria Vițu are detalii.

- Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Victor Moșneag, redactor șef al publicației Ziarul de Gardă de la Chișinău, ziarul cu cel mai mare tiraj din Republica Moldova. Discutăm, în contextul Zilelor libertății presei, despre rolul presei independente în societate, dar și despre violența digitală împotriva jurnaliștilor, amplificată de rețelele de socializare. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

- Cine este procurorul general al Republicii Moldova, numit în funcție vineri? Alexandru Machedon a preluat mandatul, încheind astfel un ciclu de patru ani de interimate la vârful Procuraturii. În tot acest timp, autoritățile au susținut că întârzierea reflectă costul necesar al reformei justiției, în timp ce criticii au invocat instabilitatea instituțională și influența politică asupra procesului de numire. Care sunt provocările cărora trebuie să le facă față noul procuror general, într-o perioadă în care Republica Moldova negociază aderarea la UE, explică Liliana Barbăroșie.

- Administrația de la Tiraspol insistă tot mai mult pe ideea unei identități naționale separate, vorbind despre un așa-zis ”popor transnistrean”. Ce fel de construcție ideologică încearcă Tiraspolul să facă și cu ce scop? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Mai multe organizații de media, inclusiv Centrul pentru Jurnalism Independent, constată degradarea condițiilor de activitate a jurnaliștilor, pe fundalul hărțuirii online legate de reflectarea subiectelor politice sensibile. Presiunile sunt și mai mari în regiunea separatistă Transnistria și în autonomia găgăuză.

- Coletele comandate de pe platforme online cu o valoare mai mică de 150 de euro vor fi taxate cu TVA de 20%, începând cu 1 octombrie.

- Transportul public s-a scumpit în Chișinău din 1 mai, cu aproximativ 17 la sută.

Știrile zilei:

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a ajuns aseară, împreună cu președintele României Nicușor Dan, la Erevan, unde astăzi are loc summitul Comunității Politice Europene. găzduit de Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian. Anunțul a fost făcut de Maia Sandu pe rețeaua X.

Cei doi șefi de stat au călătorit împreună cu un avion militar românesc.

Summitul Comunității Politice Europene reunește lideri din peste 40 de țări ale continentului și reprezintă un forum esențial pentru dialog politic, cooperare în domeniul securității și consolidarea unității europene.

Nicușor Dan a anunțat o serie de reuniuni tematice privind securitatea energetică și amenințările hibride.

Președinția de la Chișinău anunță că în cadrul summitului Maia Sandu va co-prezida, alături de Președintele Franței, Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride — una dintre temele centrale ale agendei europene în contextul actual de securitate.

Maia Sandu va avea mai multe întrevederi bilaterale și multilaterale, axate pe avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pe consolidarea parteneriatelor de securitate.

De asemenea, șefa statului moldovean va lua parte la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, inițiativă lansată anul trecut de Președintele Emmanuel Macron și Președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni.

***

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, a publicat Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova, o sinteză a principalelor evoluții din ultimul an. Documentul, lansat în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, arată că mass-media din Republica Moldova continuă să activeze într-un mediu marcat de probleme importante.

Memoriul constată degradarea condițiilor de activitate și a siguranței jurnaliștilor, în special pe fundalul hărțuirii online și al intimidărilor legate de reflectarea subiectelor politice sensibile. Documentul atrage atenția și asupra presiunilor exercitate asupra presei independente în UTA Găgăuzia, precum și asupra vulnerabilităților accentuate ale activității jurnalistice în regiunea transnistreană.

Documentul constată unele progrese legislative, inclusiv modificările la Codul serviciilor media audiovizuale și inițiativele privind protecția jurnaliștilor. Totuși, rămân nesoluționate probleme esențiale legate de lipsa unui cadru coerent pentru presa scrisă și online, transparența insuficientă a proprietății media, absența unui mecanism anti-SLAPP eficient și dificultățile persistente privind accesul la informațiile de interes public.

Autorii memoriului atrag atenția și asupra fragilității economice a presei independente, cauzată de piața publicitară slab dezvoltată, dependența de granturi și concentrarea veniturilor din publicitatea online în mâinile marilor platforme tehnologice.

***

Cu ocazia Zilei libertății presei, președinta Maia Sandu le-a mulțumit jurnaliștilor care servesc interesul public și contribuie, prin munca lor, la o societate mai informată și mai conștientă. „O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși, corecți și dedicați”, a declarat președinta de la Chișinău.

Și premierul Alexandru Munteanu a venit cu un mesaj, în care spune că o presă liberă nu este un lux, ci o condiție esențială pentru democrație. „Jurnaliștii nu doar informează. Ei ajută societatea să înțeleagă, să discearnă și să își formeze repere clare. Au un rol esențial în educarea publicului și în consolidarea unui stat sănătos”, a subliniat Alexandru Munteanu.

***

Comisia Electorală Centrală a anulat înregistrarea lui Victor Perțu, candidatul formațiunii „Democrația Acasă”, condusă de Vasile Costiuc, la funcția de primar al Orheiului, invocând legături directe cu fostul Partid „Șor” declarat neconstituțional.

Formațiunea Democrația Acasă a lui Vasile Costiuc, un apropiat al liderului AUR George Simion, a intrat în Parlament printr-o campanie susținută masiv pe rețelele de socializare. Declarat partid pro-european în alegeri, acțiunile lui Vasile Costiuc sunt văzute de analiști ca sugerând o apropiere de interesele partidelor pro-ruse din Republica Moldova, în special de structurile oligarhului condamnat, fugar la Moscova, Ilan Șor.

Excluderea candidatului susținut de Vasile Costiuc din cursa pentru primăria Orhei vine după ce Comisia Electorală a constatat existența unui posibil bloc electoral camuflat și utilizarea unor simboluri și mesaje asociate fostului partid Șor, interzis în Republica Moldova. Victor Perțu susține, însă, că este o decizie politică, iar liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, spune că hotărârea va fi contestată la Curtea de Apel. Alegerile locale repetate sunt programate la Orhei pentru 17 mai.

***

Coletele comandate de pe platforme online cu o valoare mai mică de 150 de euro vor fi taxate cu TVA de 20%, începând cu 1 octombrie, a anunțat ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, citat de TVR Moldova. TVA-ul ar urma să fie inclus direct în prețul produselor sau achitat la ridicarea coletului, fără interacțiuni suplimentare cu instituțiile statului.

Datele oficiale arată că anul trecut moldovenii au primit în jur de zece milioane de colete expediate de platformele chinezești. Potrivit ministrului, dacă aceste bunuri ar fi fost comercializate în magazinele locale, bugetul ar fi încasat cel puțin 2 miliarde de lei din TVA.

Ministrul a invocat și necesitatea asigurării unui tratament echitabil pentru mediul de afaceri local. „Companiile care activează pe plan intern achită toate taxele, creează locuri de muncă și contribuie la economie. Este corect ca aceeași regulă de taxare să se aplice tuturor consumatorilor”, a menționat ministurl Finanțelor de la Chișinău.

***

Începând cu 1 mai, călătoria cu transportul public din Chișinău s-a scumpit cu un leu, de la 6 la 7 lei moldovenești. Au crescut și tarifele pentru abonamente, cu 17%. Autoritățile municipale afirmă că majorarea reflectă creșterea semnificativă a costurilor de operare, în special scumpirea carburanților. Totodată, municipalitatea precizează că nici noul tarif de 7 lei nu acoperă costul real al unei călătorii.

Republica Moldova are, începând de astăzi, un procuror general, funcție devenită vacantă acum aproape un an. Președinta Maia Sandu a semnat în această dimineață un decret privind numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general, după ce oficialul a trecut de evaluarea externă. Evaluarea externă, sau vettingul, analizează integritatea și etica profesională a judecătorilor și procurorilor. Alexandru Machidon urmează să depună jurământul de investire pe parcursul zilei de astăzi, joi, 30 aprilie.

Temele ediției:

- Prima operațiune internațională de schimb de deținuți, coordonată de Republica Moldova, a fost încheiată cu succes: cei doi ofițeri moldoveni din Serviciul de Informații și Securitate au ajuns în siguranță la Chișinău, după ce au fost ținuți captivi în Rusia. În operațiune au fost implicați parteneri din SUA, Polonia, dar și România. Nicușor Dan declara că România a participat activ la recuperarea celor doi ofițeri moldoveni. Valeria Vițu aduce detalii noi în acest caz.

- Includerea lui Alexandru Bălan, fostul adjunct al Serviciul de Informații și Securitate, în schimbul internațional de deținuți s-a făcut la solicitarea Rusiei. Deși multe detalii nu au fost făcute publice, informațiile de până acum conturează o tranzacție complexă, cu implicații care depășesc dimensiunea bilaterală. Liliana Barbăroșie a discutat subiectul cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, analistul de securitate Mihai Isac, senior editor la Karadeniz Press.

- Președintele României Nicușor Dan spune că „dacă va exista o susținere majoritară în Republica Moldova, România este gata pentru proiectul Unirii.

- Președintele român s-a întâlnit la Dubrovnik cu premierul moldovean Alexandru Munteanu.

- Un nou punct de frontieră la Ungheni va conecta Moldova cu România.

- Republica Moldova vrea să schimbe rubla transnistreană cu leul moldovenesc și să introducă impozitele din Chișinău la Tiraspol. Intenția face parte din planul de integrare a regiunii separatiste. Care este reacția autorităților separatiste? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Justiția din Republica Moldova: între o condamnare de rezonanță și o reformă încă disputată. Într-un moment în care sistemul judiciar a emis una dintre cele mai discutate decizii din ultimii ani – condamnarea fostului oligarh Vlad Plahotniuc la 19 ani de închisoare – a reapărut intens dezbaterea privind direcția și legitimitatea reformei din justiție, inclusiv a mecanismului central al acesteia: evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Procesul este numit vetting. Liliana Barbăroșie explică.

- Resturile unei drone rusești au fost găsite pe un câmp din raionul Telenești din Republica Moldova.

Știrile zilei:

Președintele României Nicușor Dan a declarat miercuri, 29 aprilie, fiind întrebat despre o posibilă unire cu Republica Moldova, că „dacă va exista majoritate (în R. Moldova, n.r.) pentru acest proiect, noi suntem gata”, scrie G4Media, citată de Ziarul de Gardă.

Nicușor Dan a fost întrebat de un jurnalist la o conferință de presă în Croația cum interpretează declarația Maiei Sandu despre unire ca posibilă variantă de accelerare a aderării R. Moldova la UE. Șeful statului român a amintit votul din 2018 din Parlamentul României.

„Din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul unanim al Parlamentului din 2018, care a spus că România e pregătită în orice moment în care cetățenii din R. Moldova o vor dori. Acum depinde de aspirațiile democratice ale cetățenilor R. Moldova. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a spus Nicușor Dan.

Maia Sandu a declarat în mai multe rânduri în acest an că o posibilă unire cu România ar fi o posibilitate ca Republica Moldova să intre mai rapid în UE. Cel mai recent, Maia Sandu a vorbit despre posibila unire într-un interviu pentru Le Monde.

***

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere, la Dubrovnik, cu președintele României, Nicușor Dan. Discuțiile s-au axat pe consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două state, sprijinul României pentru parcursul european al Republicii Moldova și proiectele comune.

***

Republica Moldova are începând de astăzi un procuror general, funcție devenită vacantă acum aproape un an. Președinta Maia Sandu a semnat în această dimineață un decret privind numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general, după ce oficialul a trecut de evaluarea externă. Evaluarea externă, sau vettingul, analizează integritatea și etica profesională a judecătorilor și procurorilor. Alexandru Machidon urmează să depună jurământul de investire pe parcursul zilei de astăzi, joi, 30 aprilie.

***

Un nou punct de trecere rutieră a frontierei, „Ungheni–Ungheni”, va fi instituit la granița dintre Republica Moldova și România, după ce guvernul de la Chișinău a inclus noul punct în Acordul bilateral privind punctele de trecere a frontierei de stat.

Postul „Ungheni–Ungheni” va face parte din infrastructura aferentă podului rutier peste râul Prut și va contribui la conectarea directă a Moldovei la rețeaua rutieră europeană. Autoritățile estimează că instituirea acestuia va permite redistribuirea fluxurilor de trafic și va reduce presiunea asupra punctelor de trecere existente, în special Leușeni–Albița și Sculeni–Sculeni. Totodată, timpii de așteptare la traversarea frontierei ar urma să se reducă, iar circulația persoanelor și transportul de mărfuri să devină mai rapidă.

De asemenea, punctul Ungheni-Ungheni va sprijini dezvoltarea schimburilor economice dintre Moldova și România, va reduce costurile logistice pentru agenții economici și va contribui la creșterea conectivității regionale.

Potrivit autorităților, noul punct de trecere va deveni funcțional după finalizarea podului transfrontalier peste Prut și va asigura legătura directă cu rețeaua de autostrăzi a României, inclusiv cu viitoarea autostradă A8 și cu rețeaua europeană de transport TEN-T. Investiția, care include podul și punctul comun de frontieră, este finanțată din fonduri europene nerambursabile, iar valoarea proiectului depășește 30 de milioane de euro.

***

Ministerul Apărării al Republicii Moldova confirmă faptul că drona găsită, miercuri, pe un câmp din raionul Telenești este cea care a survolat ilegal spațiul aerian la sfârșitul lunii martie.

***

Rusia a achitat consumul de gaze pentru Transnistria doar până pe 30 aprilie. Modelul economic din regiunea separatistă, bazat timp de decenii pe resurse energetice „aproape gratuite” din Federația Rusă devine tot mai nesustenabil, afirmă vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, la Radio Moldova. Prin livrări de gaze porționate, Moscova menține economia din regiunea din stânga Nistrului într-o stare permanentă de incertitudine.

Economia regiunii transnistrene a devenit aproape complet dependentă de livrările de gaze achitate de Federația Rusă, un model imprevizibil, care permite furnizarea energiei fără costuri directe pentru regiune, dar fără nicio garanție de stabilitate pe termen lung.

Chiveri spune că Rusia face achitări pentru gazele din Transnistria periodic, la fiecare 10 zile, două săptămâni și niciodată nu există certitudinea că plățile vor veni la timp pentru a asigura livrări fără pauze.

„Deci, situația nu este simplă”, a explicat vicepremierul moldovean al reintegrării. Mai ales că și alegerile din Ungaria ar putea schimba datele problemei. În prezent, gazele sunt livrate Transnistriei de compania maghiară MET și nu este clar încă dacă Ungaria va menține acest angajament cu Rusia după căderea lui Victor Orban.

„În orice caz, modelul actual nu este unul sustenabil și mai devreme sau mai târziu va trebui să revenim la un model transparent”, a concluzionat Valeriu Chiveri, vicepremier pentru reintegrare în Guvernul de la Chișinău.