„Banii pentru Republica Moldova” au devenit una dintre temele recurente ale discursului AUR – o formulă prin care partidul susține că România ar cheltui resurse pentru alte state în detrimentul propriilor cetățeni. Invitatul de astăzi al Moldova Zoom, jurnalistul și analistul politic de la Chișinău, Alex Cozer spune că discursul se bazează pe informații false privind sprijinul acordat Republicii Moldova. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR, a relansat această teză într-un podcast Gândul, anunțând că partidul ar opri finanțarea externă pentru Republica Moldova și Ucraina și criticând programele europene de securitate, inclusiv mecanismul SAFE. În schimb, el pledează pentru o apropiere mai puternică de Turcia lui Recep Erdoğan.

Temele ediției:

- Premierul desemnat de la Chișinău, Vasile Tofan, se pregătește să ceară marți, 21 iulie, votul de învestitură al Parlamentului. Majoritatea miniștrilor se pare că îți vor continua mandatele – componența viitorului cabinet ar putea fi anunțată astăzi. Curățenie în companiile de stat, investiții și aderare la UE – obiectivele principale ale noului cabinet de miniștri care se pregătește să prea conducerea Guvernului la Chișinău. Valeria Vițu are detalii despre negocierile care au loc zilele acestea.

- Rusia acuză din nou Republica Moldova că se pregătește de război și că ar urma să fie atrasă în conflict. Aceste informații au început să fie transmise subit atât de la Moscova cât și de unii dintre politicienii de la Chișinău. Care sunt motivele? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Pe drumurile naționale din Republica Moldova poți întâlni adevărate opere de artă – există câteva sute de stații de așteptare pentru transportul public interurban decorate cu mozaic. Multe dintre aceste stații însă se degradează, pentru că nu există claritate legată de administrarea acestui patrimoniu. Cum stau lucrurile, ne explică într-un reportaj Veronica Gherbovețchi.

- Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică de la Chișinău anunță consultări publice privind cererea operatorului național Energocom de majorare cu 50 la sută a tarifelor la gaze, din cauza scumpirilor pe piețe internaționale în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

- Doi jurnaliști de la Chișinău au primit interdicție de acces pentru trei ani în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova.

Știrile zilei:

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, anunță că obiectivele noul Guvern de la Chișinău, care ar urma să fie învestit marți și care va fi condus de antreprenorul Vasile Tofan, vor fi restabilirea încrederii societății, zdruncinate de scandalurile privind remunerările nejustificate din sectorul public, atragerea investițiilor, creșterea economiei și deschiderea tuturor clusterelor de aderare la Uniunea Europeană (UE). În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune Moldova 1, Igor Grosu a anunțat că structura și componența noului executiv ar urma să fie definitivate astăzi, iar votul de învestitură va fi dat în Parlament săptămâna viitoare, marți.

„Curățenie în companiile de stat, investiții și aderare la UE: noul premier de la Chișinău „va trebui să ia decizii foarte dure”, afirmă președintele Parlamentului de la Chișinău.

***

Creșterea economică și investițiile vor fi printre prioritățile noului cabinet de miniștri de la Chișinău. În acest context, statisticile trag un semnal de alarmă pentru economia moldovenească: de la începutul anului, investițiile străine în Republica Moldova au scăzut cu aproape 50 la sută. 47%. Investitorii au retras capital de 7,2 milioane euro, iar profiturile reinvestite s-au diminuat cu 35,8%. Ministerul Economiei, citat de portalul Deschide.md, explică evoluția prin incertitudinile economice și geopolitice generate de războiul din Ucraina. Economia a rămas totuși pe creștere în primul trimestru al anului, datorită exporturilor care au înregistrat un plus de 10,8%.

***

Compania Energocom, dar și Ministerul Energiei de la Chișinău, explică cererea de majorare cu 50 la sută a tarifelor la gaze pentru consumatorii din Republica Moldova: Gazele se scumpesc pe piețele externe din cauza situației din Orientul Mijlociu și a operațiunii împotriva Iranului lansate de Donald Trump. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că ajustarea tarifelor la gaze nu mai poate fi amânată, pentru că ar afecta securitatea aprovizionării, iar Republica Moldova ar risca să rămână fără gaze în iarnă.

Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică de la Chișinău examinează calculele care au stat la baza solicitării de creștere a tarifelor din partea Energocom și anunță că va elabora un proiect de hotărâre care va fi supus consultărilor publice.

ANRE încurajează toate părțile interesate, inclusiv consumatorii, operatorii din sector, mediul de afaceri și societatea civilă, să examineze materialele care vor fi publicate și să transmită propuneri sau observații în cadrul procesului de consultare publică.

***

Doi jurnaliști din redacția portalului Glossa de la Chișinău au primit interdicție de acces în Transnistria pentru trei ani. Administrația regiunii separatiste din estul Republicii Moldova, loială Rusiei, nu permite activitatea liberă a jurnaliștilor, indiferent dacă sunt locali sau străini, pe teritoriul pe care îl controlează. În trecut, au existat numeroase cazuri de jurnaliști reținuți sau expulzați din Transnistria.

De data aceasta, cele două jurnaliste au fost reținute la punctul de control din orașul Râbnița la ieșirea din Transnistria, unde au fost în cadrul unui infotur organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului. Așa-numitul minister al securității din regiune le-a declarat „persoane indezirabile”

Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău condamnă interdicția aplicată jurnaliștilor Glossa și îndeamnă presa să „continue reflectarea liberă și transparentă a evenimentelor și a situației reale din raioanele de est ale țării”.

Acțiunea administrației de la Tiraspol, spune Biroul de Reintegrare într-o declarație făcută la solicitarea portalului realitatea.md, confirmă încă o dată existența unui climat de cenzură și de restrângere a libertății de exprimare în Transnistria. Pretinsele structuri transnistrene continuă să vizeze reprezentanții mass-media care își exercită responsabil și profesionist rolul de a informa publicul cu privire la realitățile din teren.

Guvernul de la Chișinău apelează către partenerii internaționali pentru ca aceștia să condamne fără echivoc abuzurile Tiraspolului și să utilizeze toate instrumentele de care dispun pentru a contribui la respectarea deplină a libertății de circulație și a libertății de exprimare în regiunea din estul Republicii Moldova.

Noul Guvern de la Chișinău urmează să fie învestit marți, 21 iulie. Ar însemna că între demisia fostului premier Alexandru Munteanu și învestirea noului cabinet condus de Vasile Tofan ar fi 18 zile. Pe parcursul acestui săptămâni Tofan a avut consultări și miniștri, partide și societatea civilă și a lucrat la programul de guvernare. Candidatul desemnat Vasile Tofan a anunțat zilele trecute că își dorește un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate.

Temele ediției:

- Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și alți lideri europeni au participat, miercuri, la Kiev, la summitul Ucraina – Europa de Sud Est. Detalii, de la Valeria Vițu.

- Uniunea Europeană și Marea Britanie acuză Rusia că a coordonat, prin gruparea de hackeri numită Turla, una dintre cele mai ample campanii de spionaj cibernetic desfășurate în ultimii ani împotriva statelor europene. Potrivit autorităților occidentale, gruparea este controlată de FSB-ul ruseasc și a vizat instituții guvernamentale și infrastructură critică din mai multe țări, inclusiv din România. Republica Moldova nu este menționată în lista oficială a statelor afectate. Totuși, în contextul atacurilor cibernetice și al campaniilor hibride atribuite Moscovei în ultimii ani, experții avertizează că și Chișinăul rămâne expus unor astfel de operațiuni. Liliana Barbăroșie discută subiectul cu analistul politic Mihai Isac, senior redactor la publicația Karadeniz Press.

- Flota fantomă a Rusiei angajează marinari inclusiv din Republica Moldova. Flota fantomă transportă marfa în special în India, China, Pakistan, Turcia, iar uneori și Italia, Georgia sau România, scrie într-o investigație publicația The Insider. Despre urmele lăsate de Flota Fantomă a Rusiei în Republica Moldova și România ne vorbește Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- În marja reuniunii la nivel înalt de la Kiev, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat la Kiev parteneriatul UE–Ucraina pentru producţia comună de drone.

- Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că primii 100 de kilometri ai Liniei electrice de tensiune înaltă Vulcănești – Chișinău au fost puși sub tensiune. Rețeaua, numită simbolic Linia Independenței, va permite importuri directe din România, fără a mai folosi infrastructura din Transnistria.

- Compania Energocom a cerut majorarea tarifelor la gaze în Republica Moldova cu aproape 50 la sută, motivându-și solicitarea prin creșterea prețurilor de achiziție din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu.

- Tot mai multe țări aduc în discuție pericolul pe care îl reprezintă rețelele de socializare mai ales pentru copii și adolescenți și se gândesc la modalități de a-i proteja pe tineri. O comisie de experți din Germania propune mai multe măsuri pentru protejarea adolescenților pe rețelele sociale, bazate pe reducerea riscurilor și nu pe interdicții generale, inclusiv limitarea telefoanelor în școli până în clasa a 7-a. Partidele din Germania au poziții diferite, după cum aflăm de la William Totok.

Știrile zilei:

Reuniune la nivel înalt în Ucraina: Liderii din Europa de Sud-Est au semnat Declarația comună pentru pace și extinderea UE. În context, președinta de la Chișinău, Maia Sandu, a declarat că aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE este o investiție în securitatea Europei. Maia Sandu a cerut partenerilor occidentali livrarea de sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina și a pledat pentru aplicarea unor sancțiuni economice mult mai stricte, concepute să reducă drastic veniturile bugetare cu care Moscova își finanțează mașinăria de război.

La evenimentul organizat cu ocazia Zilei Statalității Ucrainei a participat și liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și lideri europeni de prim rang, pentru a consolida sprijinul militar, economic și logistic acordat Ucrainei.

În marja summitului de la Kiev, Maia Sandu a discutat cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, și cu prim-ministrul Sloveniei, Janez Janșa. Subiectul a fost sprijinul pe care cele două state membre UE îl pot acorda Republicii Moldova în procesul de armonizare a legislației naționale cu normele comunitare, dar și pe extinderea cooperării economice bilaterale.

***

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat la Kiev parteneriatul UE–Ucraina pentru producţia comună de drone, printr-un acord pe care l=a semnat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Acest acord va reuni ingeniozitatea ucraineană şi puterea industrială a Europei”, a subliniat Ursula von der Leyen, fără a dezvălui valoarea financiară a parteneriatului.

Potrivit preşedintei Comisiei Europene, există deja unităţi de producţie sigure şi bine protejate, capabile să contribuie substanţial la creşterea volumelor. „Prin acest acord, mesajul nostru este clar: a sosit momentul să investim în Ucraina, deoarece aceasta înseamnă să investim în Europa şi să investim în securitatea noastră comună”, a argumentat Ursula von der Leyen.

Preşedintele Zelenski a precizat, la rândul său, că Ucraina produce deja aproximativ 10 milioane de drone pe an, inclusiv modele cu rază de acţiune foarte mare. Ţara îşi propune să dubleze această producţie în perioada următoare, consolidându-şi astfel rolul de actor-cheie în industria dronelor.

Publicația de la Chișinău, Ziarul Național, notează că Ucraina a semnat deja mai multe acorduri de cooperare în domeniul dronelor cu state precum Qatar şi Arabia Saudită, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Sunt pregătite şi alte înţelegeri similare, în special cu Germania, Norvegia, Finlanda şi Canada, ceea ce ar putea extinde şi mai mult reţeaua internaţională de parteneriate a Ucrainei în această industrie strategica.

***

Parlamentul de la Chișinău se va întruni marți, 21 iulie, în ședință plenară pentru a examina Programul de activitate al Guvernului și a acorda votul de încredere noului Cabinet de miniștri, inclusiv componenței acestuia.

Fostul premier Alexandru Munteanu și-a dat demisia în mod neașteptat pe 3 iulie. Pe 11 iulie președinta Maia Sandu a desemnat candidatura antreprenorului Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru. Pe parcursul acestui săptămâni Tofan a avut consultări și miniștri, partide și societatea civilă și a lucrat la programul de guvernare. Iar marți, 21 iulie, cabinetul său urmează să fie învestit.

Vasile Tofan a anunțat zilele trecute că își dorește un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate.

***

Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că primii 100 de kilometri ai Liniei Vulcănești – Chișinău au fost puși sub tensiune. Testările continuă pentru a pune în funcțiune întreaga linie construită recent, numită simbolic Linia Independenței. Aceasta va putea fi dată în exploatare după punerea sub tensiune și verificarea tuturor celor trei componente principale: Stația Vulcănești, Linia Electrică Aeriană și Stația Chișinău.

Este prima linie electrică de tensiune înaltă care se finalizează în Republica Moldova după independență, în mai bine de trei decenii. Aceasta va permite importul direct de curentul din România, fără ca electricitatea să mai treacă prin regiunea separatistă Transnistria, cum era traseul construit încă în perioada sovietică.

***

Distribuitorul Energocom a cerut astăzi Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică majorarea tarifelor la gaze cu aproape 50 la sută, de la 14,42 lei la 20,93 lei moldovenșeti pe un metru cub.

Compania motivează cererea prin prețurile mai mari de achiziție pe piețele internaționale, influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu.

Moment important pentru Chișinău – la Bruxelles a fost deschisă aseară o a doua etapă în negocierile pentru aderarea la UE. A intrat în discuție grupul de capitole care țin de relațiile externe și politica externă de securitate și apărare. „Obiectivul nostru rămâne neschimbat: să încheiem negocierile de aderare până în anul 2028 și să fim pe deplin pregătiți pentru aderare până în anul 2030”, a declarat premierul interimar de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, care a condus delegația moldovenească la cea de-a treia conferință interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană care a avut loc aseară la Bruxelles. Valeria Vițu are detalii.

Temele ediției:

- Doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în Federația Rusă. Agenții FSB îi acuză că pregăteau un atac terorist în regiunea Moscovei. Nu este prima dată când cetățenii moldoveni sunt arestați pentru asemenea acuzații. Ne explică povestea Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Rusia este acuzată că poartă de peste două decenii un război tăcut în spațiul cibernetic. Acum, Uniunea Europeană și Marea Britanie răspund prin sancțiuni, atribuind grupării APT Turla, controlată de FSB-ul rusesc, o campanie de spionaj și sabotaj cibernetic desfășurată încă din 2004 împotriva unor instituții guvernamentale, militare și infrastructuri critice din Europa și din statele NATO. Este vizată și România. Discutăm subiectul cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, expertul comunității WatchDog de la Chișinău, Andrei Curăraru.

- Președinta Maia Sandu participă, la Kyiv, la evenimentele dedicate Zilei Statalității Ucrainei și la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est.

- Componența noului guvern de la Chișinău, format de candidatul desemnat Vasile Tofan, ar putea fi făcută publică la sfârșitul acestei săptămâni.

- Ambasadorul neacreditat al Rusiei a fost din nou convocat la MAE de la Chișinău.

Știrile zilei:

Obiectivul Republicii Moldova rămâne neschimbat - încheierea negocierilor de aderare la UE până în 2028, pentru a fi pe deplin pregătită pentru aderare până în 2030, a declarat la Bruxelles prim-ministrul interimar al Republica Moldova. Eugeniu Osmochescu.

Acesta a condus delegația moldovenească la ședinta comisiei interguvernamentale Republica Moldova-UE de marți seara, în cadrul căreia a fost deschis un al doilea grup de capitole pentru aderare – politica externă comună de securitate și apărare. Eugeniu Osmochescu a mai subliniat că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu UE.

„Vom continua să avansăm cu determinare, responsabilitate și încredere”, a spus premierul interimar.

***

Președinta Maia Sandu participă, la Kyiv, la evenimentele dedicate Zilei Statalității Ucrainei și la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est.

În cadrul summitului vor fi abordate securitatea regiunii, sprijinul pentru Ucraina și parcursul european al țărilor candidate din Europa de Sud-Est.

În marja vizitei, președinta Maia Sandu va avea întrevederi bilaterale cu Președintele Zelenski, precum și cu alți lideri internaționali prezenți la Kiev, anunță Președinția de la Chișinău.

***

Ambasadorul neacreditat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, neagă evidențele și contestă că o dronă rusească ar fi explodat luni noaptea în Republica Moldova, în localitatea Copanca, raionul Căușeni. Ozerov a fost convocat la Ministerul de Externe de la Chișinău, unde i s-a înmânat o notă de protest. La ieșirea de la MAE, ambasadorul neacreditat a prezentat presei viziunea sa: nu ar exista un crater la locul exploziei, iar localnicii nu ar fi auzit vreo explozie.

De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, peste 40 de drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Ambasadorul rus a fost de fiecare dată convocat la Ministerul de Externe, iar Chișinăul și-a prezentat protestul față de încălcarea gravă a suveranității de către Rusia și riscurile create pentru securitatea cetățenilor moldoveni.

***

Componența noului guvern de la Chișinău ar putea fi făcută publică la sfârșitul săptămânii. Moldova 1 citează declarația actualului vicepremier al Infrastructurii, Vladimir Bolea, care spune că „vineri ar putea fi anunțată decizia finală”.

Președinta Maia Sandu a desemnat sâmbătă candidatul la funcția de prim-ministru – pe antreprenorul Vasile Tofan. Pe parcursul acestei săptămâni candidatul poartă consultări și discuții cu foștii miniștrii, dar și cu societatea civilă și partidele politice, pentru a pregăti programul de guvernare pe care îl va prezenta în Parlament pentru votul de încredere.

Vasile Tofan a anunțat că își dorește un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate.

***

Asociația Promo-Lex, specializată pe respectarea drepturilor omului în regiunea separatistă Transnistria, cere noului premier să fortifice structurile din Guvern responsabile pentru soluționarea problemei transnistrene și reintegrării regiunii separatiste.

Promo-Lex subliniază că problema transnistreană este una dintre prioritățile strategice ale Republicii Moldova, care ar putea avea o valoare deosebită în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.

„Reintegrarea este declarată un obiectiv strategic al statului. Fără o arhitectură instituțională care să își asume coordonarea, acest obiectiv rămâne fără acoperire practică. Noul Guvern poate corecta decalajul chiar de la începutul mandatului, printr-un cadru clar de coordonare care să depășească actualul vid instituțional”, susține o declarație a Promo-Lex.

Zi importantă astăzi pentru Chișinău – la Bruxelles este deschisă o a doua etapă în negocierile pentru aderarea la UE. Intră în discuție grupul de capitole care țin de relațiile externe și politica externă de securitate și apărare. La Bruxelles ziua este numită super-marțea extinderii. Discuțiile au loc într-un context regional de securitate foarte tensionat: războiul în Ucraina și drone rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova. Întâmplător sau nu, cel mai recent incident de acest fel a avut loc chiar ieri, în ajunul deschiderii negocierilor de apărare și securitate cu Uniunea Europeană. Discutăm subiectul cu fosta ambasadoare a Uniunii Europene în Muntenegru și a României, în Serbia și în Croația, Oana Cristina Popa, care este în prezent cercetătoare la German Marshall Fund.

Temele ediției:

- Republica Moldova a participat pentru prima dată la reuniunea Coaliției de Voință. Șefa statului, Maia Sandu, a fost prezentă la eveniment la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron. Discuțiile de la Paris s-au axat pe consolidarea sprijinului pentru Ucraina.

- MAE de la Chișinău a salutat decizia Consiliului Uniunii Europene privind adoptarea pachetului de asistență de 120 milioane euro pentru securitatea R. Moldova. Valeria Vițu vine cu detalii.

- Republica Moldova își formează un nou Guvern. Vasile Tofan, premierul desemnat de Maia Sandu s-a întâlnit cu membrii fostului cabinet, iar săptămâna aceasta ar urma să pregătească programul de guvernare. Între timp, presa de la Moscova se declară profund nemulțumită de noul guvern de la Chișinău. De ce? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”

- De ce întreprinderile de stat continuă să fie călcâiul lui Ahile al statului și ce sfaturi ale societății civile au ignorat autoritățile, sfaturi care ar fi prevenit criza de imagine prin care trece acum partidul de guvernare din Republica Moldova, care este și principalul promotor al integrării europene? Răspunsuri – de la expertul economic Adrian Lupușor, directorul centrului analitic Expert Grup de la Chișinău, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie.

- Grupul port-drapel al Gărzii de Onoare a Armatei Naționale participă astăzi la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze.

Știrile zilei:

Președinta Maia Sandu, a declarat că participarea Republicii Moldova, pentru prima dată, la Coaliția de Voință este „un pas firesc”, reiterând că pacea în Ucraina „înseamnă pacea și siguranța” Republicii Moldova. Mesajul a fost transmis după reuniunea formatului internațional de luni de la Paris, la care au participat 37 de state.

Într-o postare publicată după reuniune, Maia Sandu a amintit că, în aceeași zi, Consiliul Uniunii Europene a aprobat alocarea a 120 de milioane de euro pentru R. Moldova în 2026, bani destinați consolidării capacităților de apărare, în special apărării aeriene.

Președinta a făcut referire și la incidentul de luni noaptea, când o dronă rusească încărcată cu 40 de kilograme de exploziv a căzut și a explodat în Republica Moldova.

„Este un incident care ne-a amintit încă o dată de ce sunt necesare investițiile în apărare. Apărarea Republicii Moldova și pacea în regiune sunt două părți ale aceluiași efort: să ne ținem oamenii și țara în siguranță. Le sunt recunoscătoare tuturor statelor care ne sprijină pe acest drum”, a adăugat Maia Sandu.

***

Consiliul Uniunii Europene oferă 120 mln euro pentru securitatea Republicii Moldova. Mai exact, este vorba despre achiziționarea unui sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune. Măsura a fost adoptată în cadrul Instrumentului european pentru pace. Externele de la Chișinău au salutat decizia Consiliului UE care vine la scurt timp după ce în Republica Moldova s-a prăbușit o nouă dronă rusească.

***

Prim-ministrul interimar Eugeniu Osmochescu este astăzi la Bruxelles, unde participă, seara, la Conferința interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare pentru Clusterul 6 „Relații externe și politica de apărare și ”. La Bruxelles ziua este numită super-marțea extinderii.

***

Premierul desemnat Vasile Tofan are în aceste zile discuții cu miniștrii din cabinetul de la Chișinău „despre cele mai importante obiective pentru următoarele 12 luni, blocajele existente în domeniu, dar și prioritățile legate de integrarea europeană care trebuie îndeplinite de Chișinău cu viteză maximă”.

Vasile Tofan spune că săptămâna aceasta pregătește programul de guvernare cu care va merge în Parlament pentru a cere votul de încredere, va avea consultări cu asociațiile din diferite domenii, cu societatea civilă și cu grupurile parlamentare.

***

Grupul port-drapel al Gărzii de Onoare a Armatei Naționale participă astăzi la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, marcată pe 14 iulie. Militarii moldoveni vor defila pe bulevardul Champs-Élysées alături de reprezentanți ai forțelor armate franceze și ai altor state partenere.

Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, este a doua participare a militarilor Armatei Naționale la parada organizată la Paris cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Franceze.

O dronă a de tip Shahed a explodat în această noapte în Republica Moldova, în apropierea satului Copanca, în urma atacurilor Rusiei asupra regiunii Odesa din Ucraina. Nu au fost înregistrate victime. Zona a fost securizată, iar instituțiile competente desfășoară cercetări. Incidentul de securitate are loc în ajunul deschiderii, marți la Bruxelles, a următorului grup de capitole de aderare a Republicii Moldova la UE - clusterul 6 „Relații externe și politică externă, de securitate și apărare”.

Temele ediției:

- Weekend productiv la Chișinău: a fost nominalizat candidatul la funcția de prim-ministru. Cine este antreprenorul Vasile Tofan și ce urmează săptămâna aceasta? Valeria Vițu aduce detalii.

- Nominalizarea lui Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru a declanșat imediat o dezbatere publică în Republica Moldova. Liliana Barbăroșie a urmărit discuțiile din spațiul public.

- O declarație a ambasadorului german la Chișinău a stârnit dezbateri aprinse, dar și critici în spațiul public. La finalul unui interviu, oficialul a pus sub semnul întrebării faptul că locuitorii din Republica Moldova au aceeași limbă și religie ca și România. A urmărit declarația controversată Vitalie Cojocari și ne explică în „Cronica lui Vitalie”.

- În această dimineață, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a comentat reacțiile provocate de declarația sa controversată. „Ar fi trebuit să exprim ce e important pentru mine cu mai multă claritate și precizie. În zilele următoare îmi propun să port discuții pentru a înțelege mai bine îngrijorările pe care le-am provocat. Am vorbit cu respect deplin față de țara asta”, a declarat într-un mesaj video ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch.

- Cu analistul politic Nicolae Țibrigan am discutat despre contextul în care are loc deschiderea oficială a celui de al doilea cluster, grup de capitole, de negociere a Republicii Moldova cu UE. Explozia dronei rusești ilustrează perfect amenințările cu care se confruntă Chișinăul.

- Despre provocările de securitate ale Chișinăului, inclusiv în contextul recentului summit NATO, unde Nicușor Dan a cerut aliaților să ofere protecție Republicii Moldova, iar Ucraina a obținut promisiunea SUA de a obține licență pentru producția sistemelor Patriot, Ovidiu Nahoi a discutat cu analistul politic de la București Armand Goșu. 

Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, avertizează că Rusia se pregătește de următoarele alegeri din R.Moldova și încearcă să influențeze scena politică prin două mecanisme. Primul vizează formarea unor elite politice susținute de la începutul carierei, până când acestea ajung să aibă influență în societate. Al doilea presupune folosirea „soft power”, prin intermediul unor structuri religioase și al unor persoane care promovează interesele Rusiei.

Temele ediției:

-        Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, începe astăzi consultările privind desemnarea candidatului la funcția de premier, la o săptămână după ce fostul premier Alexandru Munteanu și-a dat demisia. În cadrul consultărilor pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, președinta Maia Sandu îi așteaptă astăzi la Președinție pe liderii partidelor parlamentare de opoziție. Discuțiile cu partidul de guvernare, PAS, sunt programate pentru sâmbătă. „În cazul în care criza guvernamentală va dura, spre exemplu ca în România, acest lucru va afecta deschiderea noilor capitole de negocieri cu Uniunea Europeană”, atenționează la RFI, comentatorul moldovean, Nicolae Negru, cu care a stat de vorbă Valeria Vițu.

-        Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și președinte al partidului de guvernare, PAS; a sugerat că ar putea fi chiar el candidatul la funcția de prim-ministru.

-        Republica Moldova a pus capăt joi uneia dintre cele mai periculoase ambiguități din relația cu autonomia găgăuză. Curtea Constituțională a decis că Găgăuzia nu poate organiza alegeri după propriile reguli, nu poate forma independent propriul organ electoral și nu poate participa la numirea șefilor structurilor teritoriale ale poliției, SIS sau justiției. După luni de blocaj, negocieri eșuate și confruntare politică. Miza imediată este – cine controlează Găgăuzia în ziua alegerilor, o regiune care îi ultimii ani a fost sub controlul oligarhului fugar la Moscova, Ilan Șor. Liliana Barbăroșie explică miza deciziei Curții Constituționale.

-        Președinția de la Chișinău a făcut în acest an 34 de vizite externe, pentru care a cheltuit mai puțin de 40 de mii de euro.

-        Presa din Republica Moldova publică noi investigații care arată probleme în partidul de guvernământ de la Chișinău. În vizorul jurnaliștilor de peste Prut sunt de data asta afacerile imobiliare ale unui deputat PAS. Despre ce este vorba și cum răspund reprezentanții PAS? Ne spune Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”

-        O necropolă de aproape 600 de ani cu peste 500 de morminte, descoperită în satul Lozova, în raionul Strășeni din Republica Moldova, completează capitole aproape necunoscute din istoria formării Țării Moldovei. Un reportaj semnat de Ecaterina Tanasiiciuc.

-        Cel puțin patru servicii sociale de tip „Casă comunitară” vor fi create în Republica Moldova pentru copiii cu dizabilități severe aflați în prezent în îngrijire rezidențială, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

Știrile zilei:

În cadrul consultărilor pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, președinta Maia Sandu îi așteaptă astăzi la Președinție pe liderii partidelor parlamentare de opoziție. Acum o săptămână, vineri, premierul Alexandru Munteanu și-a prezentat în mod neașteptat demisia. Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională a primarului de Chișinău, Ion Ceban, Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon și Partidul Comuniștilor au anunțat că nu va participa la aceste consultări. Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare în Republica Moldova, va avea discuții cu Maia Sandu sămbătă. Formațiunea are o majoritate confortabilă de 55 sută de mandate în Parlament și poate vota un prim-ministru fără voturile opoziției.

***

Într-o declarație făcută presei, președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și președinte al partidului de guvernare, PAS; a sugerat că ar putea fi chiar el candidatul la funcția de prim-ministru și a exclus scenariul alegerilor anticipate pe care îl speculează opoziția pro-rusă de la Chișinău.

***

Administrația Prezidențială a realizat 34 de vizite oficiale peste hotare în prima jumătate a anului 2026. Președinta Maia Sandu a participat la 17 dintre acestea, potrivit unui raport publicat de instituție.

Cheltuielile totale pentru aceste vizite s-au ridicat la aproape 720.000 de lei moldovenești, echivalentul a mai puțin de 40 de mii de euro.

Cea mai scumpă deplasare a fost cea a unei delegații de patru persoane la Dublin, în aprilie, când s-au cheltuie 4 mii de euro.

Amintim în context că în al doilea mandat, fostul preşedinte al României a cheltuit 15 milioane de EUR pe deplasările externe, o medie de 3 milioane EUR pe an.

***

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, Alexandru Musteața, avertizează că Rusia se pregătește deja de următoarele alegeri din R. Moldova și încearcă să influențeze scena politică prin două mecanisme.

Primul vizează formarea unor elite politice susținute încă de la începutul carierei, până când acestea ajung să aibă influență în societate. Al doilea presupune folosirea „soft power”, prin intermediul unor structuri religioase și al unor persoane care promovează interesele Rusiei.

Într-un interviu acordat Ziarului de Gardă, Alexandru Musteață a atenționat și asupra faptului că Rusia a intensificat campaniile de dezinformare și încercările de influențare a opiniei publice. Potrivit oficialului, Republica Moldova este astăzi mai bine pregătită pentru a face față tentativelor de interferență externă decât în anii precedenți, însă amenințările se adaptează și elaborează noi metode de a ajunge la publicul țintă.

„Nu trebuie să ne relaxăm, pentru că ei nu se relaxează. Au echipe foarte mari de specialiști, foarte bine plătiți, care țintesc în fiecare zi în noi”, a declarat directorul SIS Alexandru Mustață.

***

Cel puțin patru servicii sociale de tip „Casă comunitară” vor fi create în Republica Moldova pentru copiii cu dizabilități severe aflați în prezent în îngrijire rezidențială, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Un concurs de granturi destinat organizațiilor societății civile a fost lansat la Chișinău.

Inițiativa urmărește dezvoltarea unor servicii bazate pe comunitate, care să ofere copiilor cu dizabilități severe îngrijire de calitate, adaptată nevoilor individuale, și să le faciliteze incluziunea socială, transmite Moldpres.

Noile case comunitare vor permite transferul a cel puțin 20 de copii din instituțiile rezidențiale în servicii noi, unde vor beneficia de sprijin din partea personalului specializat.

Maia Sandu anunță consultări cu partidele parlamentare privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, după demisia-surpriză de vinerea trecută a lui Alexandru Munteanu. Un comunicat de presă anunță în această dimineață că întâlnirile vor avea loc vineri și sâmbătă la Președinție. Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională a primarului de Chișinău, Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, a anunțat zilele trecute că nu va participa la aceste consultări.

Temele ediției:

-        Viitorul european al Republicii Moldova este una dintre marile priorități ale Parlamentului European – o Moldovă sigură, stabilă și integrată în UE este în beneficiul securității întregii Europe. Parlamentul European cere la Strasbourg deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova. Raportul anual a fost votat, miercuri, cu o largă majoritate, în plenul PE, la Strasbourg. Valeria Vițu aduce detalii.

-        Fosta colaboratoare a lui Ilan Șor, Evghenia Guțul, condamnată în Republica Moldova după ce a introdus ilegal milioane de euro peste Prut, a scris o carte din închisoare. Cartea a avut o prezentare impresionantă, însă la Moscova, unde Maria Zaharova a vorbit cu lacrimi în ochi despre drepturile omului din Republica Moldova și Europa. Ne spune mai multe Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

-        De la dependența de gazul rusesc la energie regenerabilă – aceasta este miza energetică a Republicii Moldova, care trece prin cea mai rapidă transformare din punctul acesta de vedere de după independență. În ultimii cinci ani, capacitatea de producție a energiei verzi a crescut de peste 12 ori. Cea mai mare parte a creșterii vine din fotovoltaic. Problema este ce face Moldova cu această energie la prânz, când producția excede consumul. În luna mai a acestui an autoritățile au anunțat un record: într-o singură zi, peste 70% din consumul intern de electricitate a fost acoperit din surse regenerabile. Pentru o țară mică, vulnerabilă energetic și aflată la frontiera războiului din Ucraina, cifra este spectaculoasă. Dar boom-ul regenerabilelor a fost mai rapid decât adaptarea sistemului. Ce soluții există? Liliana Barbăroșie a căutat răspuns, într-un reportaj comun realizat cu colegii noștri de la DW.

-        Cinci ani de detenție, luni întregi în izolare și o condamnare la opt ani pentru că a criticat regimul din Belarus. Jurnalistul polono-belarus Andrzej Poczobut a fost eliberat la sfârșitul lunii aprilie, în urma unui schimb de prizonieri. Jurnalistul a primit Premiul Saharov în 2025 pentru activitatea sa. Andrzej Poczobut spune la RFI, într-un interviu acordat Mădălinei Șerban în Parlamentul European, ce viitor democratic poate avea Belarusul și cum este tratată minoritatea poloneză de acolo.

-        Republica Moldova a fost invitată oficial să-și prezinte poziția de negociere pe Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Ar fi al doilea grup de capitole în negociere, iar Chișinăul spune că este pregătit.

-        Grupul port-drapel al Companiei Gărzii de Onoare a Armatei Naționale va participa la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, marcată pe 14 iulie.

Știrile zilei:

La Chișinău, președinta Maia Sandu anunță consultări cu partidele parlamentare privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru.

Șefa statului declara vineri, după demisia-surpriză a premierului Alexandru Munteanu, că identificarea unei candidatori nu este o sarcină ușoară, în condițiile dificile în care se află Republica |Moldova.

Un comunicat de presă anunță în această dimineață că întâlnirile vor avea loc vineri și sâmbătă la Președinție. Sunt invitate toate partidele din Parlament.

Ziua de vineri este rezervată discuțiilor cu formațiunile din opoziție. Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională a primarului de Chișinău, Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, a anunțat zilele trecute că nu va participa la aceste consultări.

Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare în Republica Moldova, are o majoritate confortabilă de 55 sută de mandate în Parlament. Discuțiile formațiunii cu Maia Sandu vor avea loc sâmbătă.

***

Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu R.Moldova. Raportul anual, care condamnă și încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza R.Moldova a fost votat, miercuri, cu o largă majoritate.

***

Republica Moldova a fost invitată oficial să-și prezinte poziția de negociere pe Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, transmite IPN.

Invitația a fost trimisă de președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene, iar autoritățile de la Chișinău sunt deja pregătite pentru această etapă. „Continuăm să mergem înainte în procesul de negocieri pentru aderarea la UE. Suntem pregătiți pentru acest pas de mai bine de un an”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a subliniat că, în această etapă, este esențială menținerea ritmului reformelor pentru avansarea negocierilor de aderare.

Luna trecută, pe 15 iunie, Republica Moldova a deschis oficial negocierile de aderare la UE, cu primul cluster, sau grup de 5 capitole, „Valori fundamentale”, care cuprinde justiția, statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice. Clusterul 6 – „Relații externe” cuprinde două capitole – relații externe și politica externă de securitate și apărare.

Chișinăul și-a propus să deschidă pe parcursul lunii iulie toate celelalte clustere de negociere cu UE, doar că nu este clar în acest moment ce impact va avea asupra ritmului reforme demisia Guvernului de la Chișinău.

***

La finalul summitului NATO, președintele României Nicușor Dan anunță că a cerut sprijin pentru garantarea securității Republicii Moldova.

„Am ridicat două puncte importante pentru noi, față de Flancul Estic: Unul este Moldova și solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie în continuare la capacitățile de apărare ale Moldovei, stat neutru dar care împărtășește valorile occidentale și importanța Mării Negre, nu doar din perspectivă militară, ci și energetică”, a spus Nicușor Dan.

Liderii statelor membre NATO au reafirmat, în declarația adoptată la finalul summitului de la Ankara, angajamentul „de neclintit” față de principiul apărării colective prevăzut de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic și au anunțat noi măsuri pentru consolidarea capacităților militare ale Alianței. Documentul prevede totodată un nou angajament de sprijin militar pentru Ucraina, în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026. Șefii de stat și de guvern ai Alianței subliniază că unitatea și solidaritatea dintre aliați rămân fundamentul securității euroatlantice și reafirmă că „un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, potrivit articolului 5 al Tratatului de la Washington.

***

Grupul port-drapel al Gărzii de Onoare a Armatei Naționale va participa la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, marcată pe 14 iulie. Militarii moldoveni vor defila pe bulevardul Champs-Élysées alături de reprezentanți ai forțelor armate franceze și ai altor state partenere.

Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, este a doua participare a militarilor Armatei Naționale la parada organizată la Paris cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Franceze.

La Chișinău de astăzi interimatul funcției de prim-ministru trece către Eugeniu Osmochescu, ministru al Economiei, după demisia neașteptată de vineri a premierului Alexandru Munteanu. În același timp, se așteaptă începerea consultărilor cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Asta, chiar dacă Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare în Republica Moldova, are o majoritate confortabilă de 55 sută în Parlament.

Temele ediției:

-        Așa-zisul președinte din regiunea separatistă transnistreană anunță că nu vrea ca armata rusă să părăsească teritoriul zonei. Krasnoselski susține că pacea în Transnistria există datorită militarilor ruși. Pe de altă parte, economia regiunii separatiste rezistă datorită comerțului cu Uniunea Europeană. Despre acest paradox ne vorbește Vitalie Cojocari în „Cronica lui VItalie”.

-        Povestea unui tânăr din Republica Moldova care după ce a făcut studii în diplomație, a renunțat la birouri, negocieri și protocol în favoarea livezilor, tractoarelor și exporturilor agricole, iar recent a găzduit-o în livada sa pe comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Alexandru Cojucaru administrează 20 de hectare de cireși în raionul Criuleni și livrează fructe pe piața Uniunii Europene. O piață care nu iartă greșelile și unde fiecare cireașă trebuie să treacă un examen riguros al calității. Despre parcursul agricultorului cu studii în diplomație ne spune colega noastră, Ecaterina Tanasiiciuc.

-        Invitații ediției de astăzi a Moldova Zoom sunt ambasadoarea Oana-Cristina Popa, cercetătoarea de la GMF, și Laurențiu Pleșca, ofițer de programe la GMF, cu care discutăm despre urgența geopolitică pe care o vede UE în legătură cu extinderea sa și graficul extrem de ambițios de aderare al Republicii Moldova.

-        Ministrul de Externe le cere moldovenilor să fie vigilenţi când călătoresc în Rusia: dacă au cetăţenie rusă riscă să ajungă pe frontul din Ucraina.

-        Parlamentul European, reunit într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, adoptă astăzi rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE.

-        Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, spune la Belgrad, la prima Conferință a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la UE că procesul de extindere trebuie să rămână bazat pe merit.

Știrile zilei:

La Chișinău de astăzi interimatul funcției de prim-ministru trece către Eugeniu Osmochescu, ministru al economiei, după demisia neașteptată de vineri a premierului Alexandru Munteanu.

Luni, premierul demisionar Munteanu declara presei că va asigura fără sincope tranziția către noul cabinet. „Asigur o tranziție ușoară, profesionistă. Suntem în proces de integrare europeană, nu putem să ne permitem să deviem sau să creăm o situație de controversă”.

Pentru ca marți să apară anunțul că interimatul funcției trece, de miercuri, către ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu.

În același timp, la Chișinău se așteaptă începerea consultărilor cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Maia Sandu declara vineri că identificarea unei candidatori nu este o sarcină ușoară, în condițiile dificile în care se află Republica |Moldova. Asta, chiar dacă Partidul Acțiune și Solidaritate, majoritar în Republica Moldova, are o majoritate confortabilă de 55 sută în Parlament.

Principala miză a Chișinăului în această perioadă este graficul de aderare la Uniunea Europeană. Criza guvernamentală ar putea încetini ritmul de negociere – era una din îngrijorările formulate de președinta Maia Sandu.

Uniunea Europeană dă însă asigurări că demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu nu va afecta sprijinul acordat Republicii Moldova și își exprimă încrederea că la Chișinău va fi format rapid un nou guvern, care va continua agenda de reforme și parcursul de integrare europeană. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert.

***

Parlamentul European, reunit într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, adoptă astăzi rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE, precizează un comunicat al Parlamentului European.

Raportul privind Republica Moldova salută progresele înregistrate de această țară în toate capitolele de negociere și angajamentul său exemplar continuu față de reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative.

Deputații cer Republicii Moldova să accelereze ritmul reformelor cheie în conformitate cu obiectivul său ambițios, dar realizabil, de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028 și de a adera la Uniunea Europeană până în 2030.

***

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, spune la prima Conferință a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la UE că procesul de extindere trebuie să rămână bazat pe merit.

Igor Grosu a declarat, la conferința care are loc la Belgrad, Serbia, că „statele candidate la Uniunea Europeană au parcursuri diferite , dar aceeași direcție: o Europă mai unită, mai democratică și mai sigură. La Belgrad, Igor Grosu a avut și întrevederi bilaterale cu Ruslan Stefanchuk, președintele Radei Supreme a Ucrainei, și cu Ana Brnabić, președinta Adunării Naționale a Serbiei.

Uniunea Europeană dă asigurări că demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu nu va afecta sprijinul acordat Republicii Moldova și își exprimă încrederea că la Chișinău va fi format rapid un nou guvern. Printr-o coincidență nefericită, Republica Moldova și România sunt în aceste momente fără guverne, cu premieri demiși. Ce-i drept, la București, Guvernul a căzut după ce a fost demis, la Chișinău premierul tehnocrat a plecat lăsându-ne să înțelegem că nu a avut susținere politică.

Temele ediției:

-        Un festival inedit la Mereni, în raionul Anenii Noi – Festivalul de Film și Istorii, care comemorează victimele represiunilor comuniste, și nu doar din Republica Moldova, ci și din Ucraina, România și Polonia. Ecaterina Tanasiiciuc aduce detalii. Festivalul are loc în perioada în care este comemorat cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic comunist a deportat zeci de mii de familii de țărani basarabeni, inclusiv femei, copii și bătrâni.

-        Universitățile din România vin mai aproape de tinerii din Bălți, din nordul Republicii Moldova, în cadrul unui Târg al Universităților din România. Tinerii au putut afla detalii despre procedura admitere, burse, cămine și viața de student din România. De la informatică, economie și științe sociale, până la agricultură, medicină veterinară sau studii tehnice - 18 instituții de învățământ superior din România au fost prezente cu oferta lor la Bălți. Un reportaj de Denis Chirtoca.

-        Invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom este Alex Casianov, un tânăr din Republica Moldova stabilit la Varșovia, care și-a luat în serios pasiunea și s-a transformat într-un ambasador al vinurilor moldovenești în Polonia. În garajul părinților din Varșovia acesta a deschis acum două decenii un magazin de vinuri moldovenești și georgiene. Mai mult din pasiune decât în speranța de a face venit, pentru că la acel moment se exportau vinuri de calitate proastă. În timp, garajul său a devenit un loc select și căutat pentru vinurile moldovenești de cea mai bună calitate, iar Alex nu doar că a început să organizeze degustări în magazinul său, ci și aduce turiști polonezi în Moldova pentru festivaluri și tururi în vinării. Ecaterina Tanasiiciuc l-a vizitat pe Alex Casianov la Varșovia.

-        Uniunea Europeană dă asigurări că demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu nu va afecta sprijinul acordat Republicii Moldova și își exprimă încrederea că la Chișinău va fi format rapid un nou guvern.

-        Ministrul de Externe le cere moldovenilor să fie vigilenţi când călătoresc în Rusia: dacă au cetăţenie rusă riscă să ajungă pe frontul din Ucraina.

-        Cei 114 absolvenți de liceu care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat din acest an au fost premiați în cadrul Galei excelenței în educație.

-        Tinerii de 18 ani din Republica Moldova vor putea călători gratuit cu trenul prin Europa începând de anul viitor, lucru care până acum îl puteau face doar tinerii din țările membre ale UE.

-        Noul președinte al Adunării Populare, legislativului autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, Valentin Gaidarji, a lansat un apel la dialog și reconciliere cu autoritățile centrale de la Chișinău.

 

Știrile zilei:

Uniunea Europeană dă asigurări că demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu nu va afecta sprijinul acordat Republicii Moldova și își exprimă încrederea că la Chișinău va fi format rapid un nou guvern, care va continua agenda de reforme și parcursul de integrare europeană. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, care a precizat că Bruxellesul respectă procesele constituționale și democratice din Republica Moldova, transmite IPN.

Referindu-se la perioada de tranziție politică, reprezentantul Comisiei Europene și-a exprimat încrederea că noul executiv va fi constituit cu respectarea deplină a procedurilor constituționale și democratice și că agenda de reforme nu va fi afectată.

„Avem încredere că un nou guvern va fi format rapid, cu respectarea deplină a proceselor constituționale și democratice ale Republicii Moldova. De asemenea, avem încredere că Republica Moldova își va menține dinamica agendei de reforme și va continua să avanseze pe calea aderării la Uniunea Europeană”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Președinta Maia Sandu urmează să organizeze în această săptămână consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru, după demisia premierului Munteanu de săptămâna trecută.

Opoziția pro-rusă de la Chișinău, Mișcarea Alternativa Națională a primarului pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, a anunțat că nu va participa la consultările privind desemnarea unui nou premier.

***

Ministrul de Externe le cere moldovenilor să fie vigilenţi când călătoresc în Rusia: dacă au cetăţenie rusă riscă să ajungă pe frontul din Ucraina.

O nouă alertă de călătorie a MAE spune că cetățenia rusească echivalează cu un bilet pe front. "Sunt sigur că moldovenii nu-şi doresc asemenea bilete într-o singură direcţie. Atenţionez toţi cetăţenii noştri să fie vigilenţi pentru a evita situaţii regretabile, care nu mai pot fi corectate", a scris ministrul de Externe Mihai Păpșoi.

Potrivit MAE, în ultima perioadă a crescut numărul cazurilor în care moldovenii sunt supuşi unor controale extinse la frontieră. Acestea pot include chestionări de până la 12 ore, verificarea telefoanelor şi testarea cu poligraful. Totodată, Chişinăul a anunţat că a primit informaţii despre cazuri în care cetăţeni moldoveni aflaţi în detenţie administrativă în Rusia au fost presaţi să semneze contracte de înrolare în armata rusă.

***

Noul președinte al Adunării Populare, legislativului autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, Valentin Gaidarji, a lansat un apel la dialog și reconciliere cu autoritățile centrale de la Chișinău. Acesta a declarat la o conferință de presă că Găgăuzia nu trebuie să mai fie folosită ca instrument politic și că își dorește încheierea confruntărilor dintre autoritățile centrale și cele din autonomie.

Valentin Gaidarji a declarat că poporul găgăuz pe care îl reprezintă s-a săturat de confruntările sterile și de utilizarea artificială a autonomiei găgăuze ca instrument politic și a spus că Găgăuzia nu reprezintă o amenințare pentru integritatea Republicii Moldova. „Dimpotrivă, vrem să fim un sprijin pentru stabilitatea, pacea și dezvoltarea Republicii Moldova”, a spus acesta.

Autonomia găgăuză este într-un blocaj legislativ în acest moment – bașcana, șefa puterii executive Evghenia Guțul este în închisoare pentru fraudarea alegerilor, mandatul legislativului a expirat, iar noi alegeri nu pot fi organizate din cauza unor neconcordanțe dintre legislația autonomiei și cea centrală. Președinta Maia Sandu a declarat de mai multe ori că autonomia găgăuză este folosită de Rusia pentru a crea tensiuni în Republica Moldova. Noul președinte al Adunării Populare, ales săptămâna trecută a afirmat că și-a propus să pună capăt „războiului politic inutil” dintre Chișinău și Comrat și s-a declarat pregătit pentru discuții cu conducerea țării.

***

Cei 114 absolvenți de liceu care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat din acest an au fost premiați în cadrul Galei excelenței în educație, organizată la Chișinău. În sesiunea de bac din acest an s-a înregistrat un număr-record de absolvenți cu media 10, iar autoritățile din educație spun că acest rezultat care reflectă calitatea actului educațional, dar și efortul susținut al elevilor.

***

Tinerii de 18 ani din Republica Moldova vor putea călători gratuit cu trenul prin Europa începând de anul viitor, lucru care până acum îl puteau face doar tinerii din țările membre ale UE. Comisia Europeană a inclus și Moldova în programul DiscoverEU, o inițiativă dedicată tinerilor din țările membre și partenere. Doritorii trebuie să se înregistreze online pe Portalul European pentru Tineret în cele două runde anuale, primăvara, în aprilie, și toamna, în octombrie, transmite IPN.

Candidații trebuie să aibă 18 ani în prima zi de călătorie. Tinerii selectați vor primi un permis de călătorie gratuit, care va putea fi utilizat pentru deplasări cu trenul prin rețeaua feroviară europeană, având libertatea de a călători singuri sau în grupuri de până la cinci persoane. Pe lângă transport, participanții beneficiază de un card de reduceri – cardul european de tineret – care oferă prețuri reduse pentru vizite culturale, activități sportive, transport local, cazare și masă. Printre beneficii se numără și reduceri la bilete pentru atracții precum Disneyland Paris, servicii de cazare prin intermediul platformelor online Hostelworld sau Numa, și facilități de transport prin intermediul agențiilor de turism Dott sau Omio.

Următoarea rundă de înscrieri pentru programul DiscoverEU se va desfășura în perioada 1-15 octombrie și se adresează tinerilor născuți între 1 ianuarie și 31 decembrie 2008.

Demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu: opoziția pro-rusă cere alegeri anticipate, iar președinta Maia Sandu anunță că începe consultarea partidelor politice pentru desemnarea unui nou prim-ministru. L-am întrebat pe Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, cum a văzut el demisia Guvernului de la Chișinău și dacă cererile de anticipate, formulate, iată, de opoziția pro-rusă de la Chișinău în tandem cu presa rusească, pot deveni ceva mai mult decât încercări de a profita politic de demisia Guvernului și de a destabiliza situația din Republica Moldova.

Temele ediției:

- Republica Moldova este sub o atenție mediatică uriașă din partea Rusiei după demisia premierului Munteanu. Presa rusă controlată de la Kremlin cere alegeri anticipate, așteaptă demisia președintei Maia Sandu, dar și blocarea aderării la UE. Vitalie Cojocari a citit articolele și ne spune mai multe în „Cronica lui Vitalie”

- Invitații ediției de astăzi a Moldova Zoom sunt ambasadoarea Oana-Cristina Popa, cercetătoarea de la GMF, și Laurențiu Pleșca, ofițer de programe la GMF, cu care discutăm criza politică de la Chișinău și impactul acestor evoluții asupra graficului extrem de ambițios al Republicii Moldova de aderare la UE.

- Președinta Maia Sandu a declarat că va avea săptămâna aceasta consultări cu partidele parlamentare și va veni cu o nominalizare.

- Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională și Ppartidul Socialiștilor, a anunțat că nu va participa la consultările privind desemnarea unui nou premier.

- „Felicităm Republica Moldova pentru această importantă decizie democratică”. Este mesajul Ambasadei Ucrainei la Chișinău, după închiderea „Casei ruse”, a Centrului Rus de Cultură.

- Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 6-9 iulie, miercuri urmând să adopte rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE.

- Pe 6 iulie se împlinesc 77 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic comunist a deportat zeci de mii de familii de țărani basarabeni, inclusiv femei, copii și bătrâni.

Știrile zilei:

Premierul demisionar de la Chișinău Alexandru Munteanu a declarat în această dimineață, într-o primă ieșire în spațiul public după ce și-a prezentat demisia vineri, că va asigura o tranziție fără sincope către noul cabinet și că 90 la sută dintre speculațiile din spațiul public legate de motivul demisiei sale nu sunt adevărate. Amintim, vineri Alexandru Munteanu și-a prezentat demisia printr-o postare pe rețele, în care spunea că a realizat că nu mai poate exercita funcția „în concordanță cu principiile și convingerile” sale. Luni dimineața, cu ocazia unui eveniment public, Munteanu a fost abordat de presă pentru explicații.

Președinta Maia Sandu a declarat la același eveniment că va avea săptămâna aceasta consultări cu partidele parlamentare și va veni cu o nominalizare, dar că deocamdată nu se poate discuta despre candidaturi. Asta, în condițiile în care presa a întrebat despre speculațiile că unul dintre candidați ar fi omul de afaceri Vasile Tofan.

Vineri, Maia Sandu a spus, după ce a aluat act de demisia prim-ministrului Munteanu, că a avut așteptări mai mari de la premier în legătură cu consultarea și explicarea către public a recentei reforme fiscale și cu adoptarea legii salarizării. Maia Sandu a subliniat că Alexandru Munteanu a avut mână liberă să facă reforme și să lupte împotriva abuzurilor, dar că „a ales să plece”.  

***

Opoziția pro-rusă din Republica Moldova, Mișcarea Alternativa Națională și Partidul Socialiștilor, a anunțat că nu va participa la consultările anunțate de Maia Sandu privind desemnarea unui nou premier.

***

Centrul rus de știință și cultură din Chișinău a anunțat că se închide, sâmbătă, 4 iulie. La această dată a expirat acordul în bază căruia a funcționat această instituție. Acord denunțat în 2025 de Republica Moldova, în contextul în care mai multe drone rusești au violat spațiul aerian al R. Moldova, iar unele au fost găsite în localități, transmite Ziarul de Gardă.

Și ambasada Rusiei la Chișinău a anunțat încetarea activității centrului și a precizat că funcțiile acestuia vor fi preluate parțial de secția de cultură a misiunii.

Ambasada Ucrainei salută decizia autorităților moldovene de a opri activitatea acestui centru, decizie pe care o numește „importantă” și „democratică”.

 

„După începutul agresiunii pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile Republicii Moldova au decis încetarea acordului interguvernamental care constituia baza juridică pentru activitatea „Casei Ruse” („Russkii Dom”) – filiala agenției federale „Rossotrudnicestvo”, unul dintre principalele instrumente ale „puterii soft” (soft power) a Rusiei în străinătate. Astăzi, această structură și-a încetat definitiv activitatea.

Sub pretextul cooperării culturale și umanitare, astfel de structuri au îndeplinit ani la rând un cu totul alt rol – promovarea narativelor criminale ale statului agresor, crearea unor rețele de influență și menținerea prezenței informaționale a Kremlinului în alte țări, inclusiv în Republica Moldova. Cultura trebuie să unească oamenii, nu să justifice războiul sau să servească drept paravan pentru propaganda criminală.

Felicităm Republica Moldova pentru această importantă decizie democratică. Eliminarea instrumentelor propagandei ruse reprezintă o contribuție nu doar la consolidarea securității informaționale a Republicii Moldova, ci și la sporirea securității și rezilienței întregii regiuni”, se arată în mesajul Ambasadei Ucrainei în R. Moldova.

***

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 6-9 iulie, Eurodeputații urmează să adopte miercuri rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE, precizează un comunicat al Parlamentului European, radio Chișinău.

Raportul privind Republica Moldova salută progresele înregistrate de această țară în toate capitolele de negociere și angajamentul său exemplar continuu față de reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative.

Deputații cer Republicii Moldova să accelereze ritmul reformelor cheie în conformitate cu obiectivul său ambițios, dar realizabil, de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028 și de a adera la Uniunea Europeană până în 2030.

Înaintea votului în plen, deputații vor organiza marți dezbateri cu privire la cele trei țări. În urma voturilor, raportorii permanenți pentru Republica Moldova și Serbia și  vor organiza conferințe de presă.

***

Astăzi, 6 iulie, se împlinesc 77 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic comunist a deportat zeci de mii de familii de țărani basarabeni, inclusiv femei, copii și bătrâni. Averile lor au fost acaparate de regimul bolșevic. Operațiunea Sud a fost apogeul terorii în masă în Basarabia, transmite Radio Chișinău.

Operațiunea din 1949 a fost denumită conspirativ IUG (română SUD), evenimentul a fost catalogat ulterior drept „cea mai mare deportare a populației basarabene”. Urmare a operațiunii au fost deportate 1 183 familii sau peste 35 mii de persoane, conform datelor oficiale.

Sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă întreaga proporție a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieșind din trei membri ai familiilor. Se știe, însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 și chiar 14 copii.